 Etapele succesive ale realizării activităţii de prevenire: planificarea actiunii preventive,

realizare, determinarea si controlul rezultatelor, adoptarea unor masuri de inbunatatire

 Primul factor care se analizează atunci când se constată că manipularea manuală a maselor
poate prezenta riscuri, în special dorsolombare, este greutatea masei. Aşa cum s-a precizat
anterior, în spiritul legislaţiei privind manipularea manuală a maselor, se consideră masă
obiectele care cântăresc mai mult de 3 kg. Specialiştii în ergonomie consideră că greutatea
maximă recomandată a nu fi depăşită, în condiţii ideale de manipulare, este de 25 kg. Această
recomandare are în vedere protejarea securităţii şi sănătăţii majorităţii lucrătorilor. Dacă în
activitatea de manipulare a maselor sunt implicaţi lucrători tineri, sub 18 ani, femei sau
lucrători cu vârste peste 45 ani, este recomandat ca masele să nu depăşească 15 kg. Se
consideră că în acest caz, măsurile de asigurare a condiţiilor vizând securitatea şi sănătatea în
muncă au o acoperire mai largă. Există totuşi şi situaţii speciale, când în activitatea de
manipulare a maselor sunt implicaţi lucrători tineri, sănătoşi şi bine pregătiţi fizic. În acest caz,
dacă activitatea are caracter sporadic şi se realizează în condiţii sigure, greutatea recomandată a
masei manipulate poate fi de maximum 40 kg. În acest caz, măsurile de securitatea şi sănătatea
în muncă au o acoperire mult diminuată. Totuşi, depăşirea greutăţi de 25 kg trebuie considerată
ca o excepţie. manipularea maselor în poziţie şezând. În poziţie şezând nu se poate utiliza
forţa picioarelor la ridicare, iar corpul nu poate fi utilizat drept contragreutate. De asemenea, în
această poziţie modificarea curburii lombare măreşte riscul de accidentare. În această situaţie
se consideră că nu ar trebui manipulate mase mai mari de 5 kg, evitând manipularea acestora la
nivelul solului sau peste nivelul umerilor, precum şi răsucirile şi înclinările trunchiului.
 Valori limită de expunere profesională Pentru a a stabili condiţiile în care activitatea
lucrătorilor poate fi considerată sigură în prezenţa agenţilor chimici de la locurile de muncă au
fost definite Valoarea Limită de Expunere Profesională şi Valoarea Limită Biologică, ca limite
la care poate fi expus un organism uman în anumite condiţii. Prin valoare limită de expunere
profesională (VLEP) este definită limita mediei ponderate în funcţie de timp a concentraţiei
unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referinţă
specificată (pentru 8 ore sau pentru un termen scurt, de maximum 15 minute). Valorile limită
de expunere profesională reflectă factorii de utilitate pentru a asigura sănătatea lucrătorilor la
locul de muncă, au caracter obligatoriu şi nu pot fi depăşite. Acestea sunt stabilite în Anexa
nr.1 a H.G. nr.1218/2006.
 În funcţie de importanţa riscului de infecţie pe care îl prezintă, agenţii biologici sunt clasificaţi
în 4 grupe de risc:

a) grupa 1 – agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om;

b) grupa 2 – agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru
lucrători. Propagarea lor în colectivitate este improbabilă. Există, în general, o profilaxie sau un
tratament eficace;
c) grupa 3 – agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol
serios pentru lucrători. Ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general
o profilaxie sau un tratament eficace;
 d) grupa 4 – agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios
pentru lucrători. Ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în
general o profilaxie sau un tratament eficace.

 Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:

asigurarea apei minerale adecvate, câte 2 – 4 litri/persoană/schimb

 Pentru ca temperatura să se menţină într-un domeniu confortabil, se recomandă ca în spaţiile

interioare domeniul de temperatură pentru activităţi uşoare să fie între 14°C şi 25°C.

Valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului

privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnică la
zgomot şi presiunea acustică de vârf Lex, 8h = 87 dB(A) şi, respectiv, Pvârf = 200 Pa

 Pentru a proteja adecvat sănătatea şi securitatea lucrătorilor expuşi la agenţi biologici,

angajatorul trebuie să reducă riscul de expunere profesională la un nivel suficient de scăzut,
prin aplicarea următoarelor măsuri:

a) să asigure condiţiile corespunzătoare ca lucrătorii să nu servească masa şi să nu bea în zonele

de lucru unde există riscul de contaminare cu agenţi biologici;
b) să furnizeze lucrătorilor îmbrăcăminte de protecţie adecvată sau alte tipuri de îmbrăcăminte
specială adecvată;
c) să asigure lucrătorilor spaţii dotate cu instalaţii igienico-sanitare adecvate, care pot include
soluţii/picături pentru ochi şi/sau substanţe antiseptice pentru piele;
d) să aibă în vedere ca echipamentul individual de protecţie să fie:
 aşezat corect întrun loc stabilit, separat de celelalte haine;
 verificat şi curăţat, dacă este posibil, înainte şi după fiecare utilizare;
 reparat sau schimbat înaintea unei noi utilizări, în cazul în care prezintă defecţiuni;
e) să stabilească proceduri privind prelevarea, manipularea şi tratarea eşantioanelor de origine
umană sau animală.

 În cazul în care se constată prezența agenților chimici periculoși la locul de muncă, angajatorul
trebuie să evalueze orice risc referitor la securitatea și sănătatea lucrătorilor care decurge din
prezența respectivilor agenți chimici, luând în considerare:
 proprietăţile lor periculoase;
 informaţiile puse la dispoziţie de furnizor referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
cum ar fi fişele tehnice de securitate;
 nivelul, tipul şi durata expunerii;
 condiţiile în care se desfăşoară lucrul în prezenţa unor astfel de agenţi, inclusiv cantităţile
acestora;
 valorile limită de expunere profesională sau valorile limită biologice naţionale;
 efectul măsurilor preventive luate sau care urmează să fie luate;
 concluziile care rezultă în urma supravegherii stării de sănătate deja efectuate, atunci când
sunt disponibile.