Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.

ro

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

Normalizarea contabilităţii
întreprinderii

Curs V

Titulari:
Conf.univ.dr. Roxana Dicu
Asoc.dr. George Aevoae
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

Continuare Dispoziții generale privind elementele SFA

Elementele care țin de performanță sunt veniturile, cheltuielile, câștigurile și pierderile.

• Definiţia veniturilor
Creşteri ale beneficiilor economice pe parcursul perioadei contabile, sub forma intrărilor
sau creşterilor de active sau descreşterii datoriilor, care au ca rezultat creşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât contribuţiile proprietarilor.
Hai să explicăm definiția:
- Creșteri ale beneficiilor rezultate din creșteri ale activelor
Dacă o tranzacție conduce la creșterea unui activ, iar în corespondență nu se înregistrează
o creștere de datorii sau o scădere a activelor, atunci în corespondență se va înregistra un venit.
5121 = 4111 – nu corespunde
301 = 401 – nu corespunde
4111 = 707 – corect
4111 = 7651 - corect
- Creșteri ale beneficiilor rezultate din scăderi ale datoriilor
Dacă o tranzacție conduce la scăderea unei datorii, iar în corespondență nu se înregistrează
o creștere de datorii sau o scădere a activelor, atunci în corespondență se va înregistra un venit.
401 = 403 – nu corepunde
401 = 5121 – nu corespunde
401 = 7651- corect
426 = 7588 - corect
- Consecința este creșterea capitalurilor proprii
Creșterea capitalurilor proprii se face prin intermediul contului 121, care închide veniturile.
121 (Rezultatul exercițiului) este inclus în capitalurile proprii, prin urmare acestea cresc la rândul
lor.
7xx (P-D) = 121 (P+C)
- Nu se iau în calcul contribuțiile acționarilor/asociaților
Orice contribuții ale asociaților/acționarilor, înregistrate cu ajutorul clasei 1, nu generează
venituri (emisiuni de acțiuni cu sau fără primă de capital), prin urmare sunt excluse.
Veniturile curente fac parte din această definiţie şi reprezintă acele venituri rezultate din
desfăşurarea activităţii curente.

2
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

!!! Atenție! 711, 712, 722 și 721 nu sunt venituri care să corespundă definiției de mai sus,
sunt venituri artificiale, deoarece nu conduc la creșterea de beneficii economice (sunt egale cu
cheltuielile ocazionate de producție).
Definiţia veniturilor include şi câştigurile. Acestea pot apărea sau nu în cursul activităţilor
curente. Importantă este natura acestora, nu frecvenţa!

• Definiţia cheltuielilor
Descreşteri ale beneficiilor economice pe parcursul perioadei contabile, sub forma
ieşirilor sau deprecierii activelor sau creşterii datoriilor, care au ca rezultat reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decât distribuirile către proprietari.
Hai să explicăm definiția:
- Descreșteri ale beneficiilor rezultate din scăderi sau deprecieri ale activelor
Dacă o tranzacție conduce la descreșterea unui activ, iar în corespondență nu se
înregistrează o scădere de datorii sau o creștere a activelor, atunci în corespondență se va înregistra
o cheltuială.
5311 = 4111 – nu corespunde
401 = 5121 – nu corespunde
601 = 301 – corect
6811 = 2813
6813 = 291x
- Descreșteri ale beneficiilor rezultate din creșteri ale datoriilor
Dacă o tranzacție conduce la creșterea unei datorii, iar în corespondență nu se înregistrează
o reducere a datoriilor sau o creștere a activelor, atunci în corespondență se va înregistra o
cheltuială.
612 = 401 – prestarile de servicii facturate
641 = 421 – salariile brute ale personalului
- Consecința este scăderea capitalurilor proprii
Reducerea capitalurilor proprii se face prin intermediul contului 121, care închide
cheltuielile. 121 (Rezultatul exercițiului) este inclus în capitalurile proprii, prin urmare acestea
scad, deoarece funcțiunea de Activ determină o rectificare a Pasivului.
121 (A+D) = 6xx (A-C)
- Nu se iau în calcul distribuirile către acționari/asociați

3
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

Orice distribuiri către asociați/acționari, înregistrate cu ajutorul clasei 1, nu generează

cheltuieli (dividendele sau retragerile acționarilor/asociaților), prin urmare sunt excluse.
Definiţia cheltuielilor include şi pierderile. Acestea pot apărea sau nu ca rezultat al
activităţii curente. Importantă este natura acestora, nu frecvenţa!

Recunoaşterea elementelor din situaţiile financiare

Recunoaşterea elementelor din situaţiile financiare este procesul de încorporare în bilanţ
sau în situaţia veniturilor şi cheltuielilor a unui element, care îndeplineşte următoarele criterii de
recunoaştere:
a) Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare - se referă la gradul de
incertitudine ce caracterizează mediul în care o entitate îşi desfăşoară activitatea,
evaluarea acestuia legat de beneficiile economice viitoare făcându-se pe baza probelor
disponibile la întocmirea situaţiilor financiare.
b) Fiabilitatea evaluării - un element este recunoscut atunci când acesta are un cost sau o
valoare care poate fi evaluată fiabil 1.
Atunci când un element nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere, dar prezintă
caracteristicile esenţiale ale unui element al situaţiilor financiare, este relevantă prezentarea lui în
note, materiale explicative sau tabele suplimentare, în scopul evaluării poziţiei, performanţei sau
modificării poziţiei financiare a întreprinderii.
Recunoaşterea activelor şi datoriilor
Un activ se recunoaşte în bilanţ atunci când este probabilă realizarea de către entitate a
unor beneficii economice viitoare şi activul are un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod
credibil.
Prin analogie, un activ nu este recunoscut în bilanţ în cazul în care este improbabil ca
cheltuiala suportată să genereze beneficii economice pentru entitate în afara perioadei contabile
actuale; efectul va fi recunoaşterea cheltuielii în situaţia veniturilor şi cheltuielilor.
!!! Explicăm activele contingente (807)
Imobilizări necorporale: identificarea, controlul şi existenţa beneficiilor economice
viitoare.

1
Informaţiile sunt fiabile atunci când sunt complete, neutre şi fără erori.

4
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

Identificarea – activul trebuie identificat în mod clar, pentru a putea fi înregistrat la o

valoare credibilă.
Cazul cheltuielilor de cercetare și a celor de dezvoltare este reprezentativ pentru acest
criteriu de recunoaștere.
Cheltuielile de cercetare – se înregistrează pe cheltuielile perioadei (6XX).
Cheltuielile de dezvoltare – se capitalizează doar în cazul în care faza de cercetare poate fi
separată de cea de dezvoltare (203 = 721 - valoare deviz). Dacă cele două nu pot fi separate, atunci
toate cheltuielile se înregistrează în contul de profit și pierdere.
Controlul – beneficiile economice viitoare rezultate din utilizarea activului necorporal pot
fi controlate de entitate.
Exemplul cel mai clar în acest sens este cel al cheltuielilor legate de traingul angajaților.
Dacă entitatea apelează la un act adițional prin care prelungește contractul de muncă al angajaților
care au beneficiat de pregătire, atunci ea poate capitaliza cheltuiala și să o recupereze ulterior prin
intermediul amortizării.
Imobilizări corporale:
- se impune utilizarea raţionamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaştere,
pentru circumstanţe specifice entităţii (identificarea scopului pentru care sunt deţinute);
- necesită analiza criteriilor de recunoaştere a unui activ în cazul cheltuielilor ulterioare.
La intrarea în entitate, imobilizările corporale sunt recunoscute la valoarea rezultată din
modalitatea de intrare: achiziție, producție aport, sau primire cu titlu gratuit.
În cazul cheltuielilor ulterioare, se pune în discuție menținerea/sporirea capacității activului
de a genera beneficii economice pentru entitate:
- dacă activul își menține capacitatea de a genera beneficii economice, atunci reparațiile se
trec pe cheltuieli ale perioadei și afectează direct contul de profit și pierdere:
% = 401 1190
611 1000
4426 190
121 = 611 1000

- dacă activului i se îmbunătățește capacitatea de a genera beneficii economice viitoare,

atunci cheltuielile se capitalizează în valoarea activului. Cf. art. 305 din Codul fiscal,
acestea trebuie sa reprezinte cel puțin 20% din valoarea activului după modernizare. Drept

5
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

consecință, fie este mărită durata de viață utilă, fie se recalculează amortizarea, cu
menținerea duratei de viață inițiale:
- în cazul facturării
% = 401 11.900
212 10.000
4426 1.900
6811 = 2812 10.000/DVR
121 = 6811 10.000/DVR

- în cazul realizării în regie proprie

6024 = 3024 10.000
212 = 722 10.000

!!!!! Regula contabilă ține DOAR de majorarea performanțelor activului imobilizat după
modernizare, nu și de valoarea acesteia.

Active circulante: recunoaşterea este determinată de:

- intenţia de deţinere în vederea vânzării/utilizării/consumului în cursul ciclului normal de
exploatare;
- deţinerea în scopul tranzacţionării;
- realizarea în 12 luni de la data bilanţului;
- existenţa numerarului sau echivalentelor de numerar a căror utilizare nu este restricţionată
(acreditive, depozite la termen).
O discuție separată în acest sens se referă la produsele reziduale. Acestea se înregistrează
în contabilitate DOAR dacă pot fi valorificate, prin vânzare sau de către entitate.
Prin vânzare
346 = 711 (inventariere fizică) Vinv
4111 = 703 Vinv
711 = 346 Vinv
Prin utilizare proprie
346 = 711 Vinv
301 = 346 Vinv
601 = 301 (cheltuială artificială - există deja o Vinv
cheltuială care a stat la baza obținerii produsului

6
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

finit și a celui rezidual. Același raționament este

valabil și în cazul semifabricatelor care sunt reluate
în fabricație într-o secție separată:
601 = 301 100
- receptie semifabricate:
341 = 711 100
- reluare în fabricație
301 = 341 100
601 = 301 100).

O datorie se recunoaşte în bilanţ atunci când este probabil că ieşirea de resurse ce

încorporează beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii actuale şi că valoarea
realizării acestei decontări va fi evaluată în mod credibil.
În cazul în care contractele nu sunt respectate în mod proporţional de ambele părţi,
obligaţiile ce rezultă din acestea nu sunt recunoscute ca datorii în situaţiile financiare; totuşi atunci
când criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite acestea pot fi recunoscute 2.
Delimitarea datoriilor, în funcţie de criteriile de recunoaştere:
 datorii efective;
 provizioane - pentru un eveniment aflat în derulare la data bilanțului. Nu se
întocmesc provizioane pentru pierderi viitoare de exploatare;
 datorii contingente (808) - gajurile
 Datoriile sunt recunoscute în bilanţ dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- este probabilă o ieşire de beneficii economice pentru decontarea unei obligaţii trecute;
- valoarea poate fi evaluată în mod credibil.
 Provizioanele sunt recunoscute în contabilitate numai dacă îndeplinesc următoarele trei
condiţii:
- este generată o obligaţie curentă ca urmare a producerii unui eveniment anterior;
- există posibilitatea ca pentru stingerea respectivei obligaţii să fie necesară o ieşire de active;
- valoarea obligaţiei poate fi estimată în mod credibil.
!!! Diferenţa esenţială între cele două este dată de estimare/evaluare! În cazul
provizioanelor, există o incertitudine legată de momentul şi/sau valoarea celtuielilor necesare

2
Recunoaşterea acestora ca datorii implică şi recunoaşterea activelor sau datoriilor aferente.

7
Normalizarea Contabilității Întreprinderii – www.ausc.ro

stingerii obligaţiei.
O datorie contingentă este:
 o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei
bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau
mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii;
 o obligaţie curentă, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului,
dar care nu este recunoscută, deoarece:
- nu este sigur că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea acestei datorii;
- sau valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.
Exemplu recunoaştere datorii contingente şi provizioane:
Întreprinderea “A” garantează un credit contractat de întreprinderea “B” în cursul
exerciţiului N. Situaţia financiară a întreprinderii B este considerată bună, având în vedere ultimii
ani. În exerciţiul financiar N+1, situaţia financiară a entităţii “B” se deteriorează, iar de la 30
octombrie N+1, aceasta nu-şi mai poate rambursa ratele scadente.
Care este situaţia prezentată de întreprinderea A?
La 31.12.N:
 există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior: garanţia care generează o
obligaţie legală;
 nu este probabilă vreo ieşire de resurse, deoarece situaţia financiară a întreprinderii B este
bună;
 provizionul nu este recunoscut, garanţia fiind prezentată ca o datorie eventuală (în notele
la situaţiile financiare).
La 31.12.N+1:
 există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior: garanţia care generează o
obligaţie legală;
 este probabil că ieşiri de resurse vor fi necesare pentru stingerea obligaţiei: situaţia firmei
debitoare s-a înrăutăţit;
 provizionul va fi recunoscut pentru cea mai bună estimare a obligaţiei.