Extras PT at 1 Si at 2 CIG

Extras Suport curs Introducere în Contabilitate Conf. univ. dr.
Manea Cristina Lidia
Extras pentru activitățile AT 1 și 2 – Învăț contabilitatea în cinci pași

Informațiile prezentate sunt sintetizate din suportul de curs Introducere în contabilitate. Curs pentru
învățământul la distanță1 încărcat pe platforma www.online.ase.ro.
Număr credite: 5
Obiectivul general al disciplinei constă în cunoaşterea şi înţelegerea fundamentelor teoretice, a principiilor şi
structurilor practice din domeniul contabilităţii pentru identificarea şi înregistrarea operaţiunilor economice
ale unei entităţi/organizaţii şi întocmirea, comunicarea şi interpretarea de rapoarte financiar-contabile în
vederea formării aptitudinilor de comunicare în limbaj contabil.
Evaluarea formativă continuă se realizează în cadrul activităților TC și presupune interacțiunea prin
intermediul platformei ID și a rezolvării corecte și complete a celor 10 TC-uri (teme) încărcate spre rezolvare.
Evaluare finală are în vedere promovarea examenului la această disciplină. Întrebările vor fi formulate din
tematica parcursă şi vor include atât elemente cantitative, cât şi elemente calitative. Pentru promovare, nota la
evaluarea finală trebuie să fie minimum cinci.
AT 10%, TC 30%, Examen 60%
Bibliografie recomandată – parcurgerea suportului de curs încărcat pe platforma www.online.ase.ro
Introducere - Contabilitatea în vremea lui Pacioli
Prima definiţie dată contabilităţii:
Contabilitatea este un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a averii
unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc.
Echilibrul contabil (partida dublă), descris(ă) de Luca Pacioli se prezintă sub forma:
AVERE = CAPITAL
În luna februarie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze instrumente

de scris. Averea studentului este compusă din:
➢ vilă;
➢ autoturism;
➢ 2.000 lei în contul curent;
➢ 1.000 euro în contul curent.
În luna martie, înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului,
cu un capital subscris (social) în valoare de 23.000 lei. Studentul a contribuit cu autoturismul, care a fost
evaluat la valoarea de 22.500 lei și cu suma de 500 lei în contul curent.
Stabiliţi ecuaţia echilibrului contabil pentru societate în luna martie.
AVERE CAPITAL
Autoturism 22.500 lei Capital subscris (social) 23.000 lei

Cont curent 500 lei
Total 23.000 lei Total 23.000 lei
În luna noiembrie, societatea achiziţionează stilouri (mărfuri) în valoare de 400 lei de la un furnizor,
cu plata ulterioară. Specificaţi ecuaţia echilibrului contabil.
AVERE CAPITAL
Autoturism 22.500 lei Capital subscris (social) 23.000 lei

Cont curent 500 lei
Total 23.000 lei Total 23.000 lei
1
Manea Cristina Lidia (2021), Contabilitate. Noțiuni introductive. Curs pentru învățământul la distanță, Editura ASE,
București
1
Extras Suport curs Introducere în Contabilitate Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia
Pasul I
Incadrarea elementelor în cele cinci categorii principale:
active, capitaluri proprii, datorii, venituri şi cheltuieli
AVERE = CAPITAL
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
Această ecuaţie poartă denumirea de ecuaţia fundamentală a contabilităţii.
Poziţia financiară este redată de: active, datorii şi capitaluri proprii.
reprezintă resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la

Activele care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al căror cost
poate fi evaluat în mod fiabil.
Exemple de active: terenuri, licențe, materii prime, disponibil în contul curent...
reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi prin
Datoriile decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează
beneficii economice.
Exemple de datorii: salarii de plătit, credite bancare, impozite și taxe
reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea

Capitalurile proprii
tuturor datoriilor sale.
Capitaluri proprii = Active - Datorii
Exemplificaţi câteva elemente de capitaluri proprii.
Performanţa este influenţată de venituri şi cheltuieli.
Rezultat (Profit sau pierdere)

= Venituri - Cheltuieli
(performanţa)
reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau descreşteri ale
Veniturile
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de ieșiri de active, scăderi ale activelor sau creşteri ale
Cheltuielile
datoriilor, care se concretizează în descreşteri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Contabilitatea de trezorerie Contabilitatea de angajamente

...
2
1. O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata imediată în numerar.
crește stocul de materii prime, A+

scade numerarul, A-
2. O fabrică de păine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata ulterioară.
crește stocul de materii prime, A+
crește datoria față de furnizori, D+
Concluzie: La cumpărarea de bunuri, …
3. În procesul de producție, se consumă materii prime în valoare de 120 lei.

scade stocul de materii prime, A-
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+
Concluzie: Consum =
4. La data de 19 martie, societatea FILA S.A. vinde caiete la prețul de vânzare de 150 lei. Caietele
fuseseră cumpărate la costul de 100 lei. Societatea FILA S.A. a convenit cu clientul său să încaseze
creanța pe 31 mai.
Rezultatul din vânzare = 150 – 100=
= preț – cost =
=V - Ch
Concluzie - Reguli generale
Vânzare Venituri din vânzare Indiferent de

momentul
Descărcare din gestiune încasării/
Consum plăţii
Cheltuieli
Achiziţie servicii
Încadrați elementele în cele cinci categorii principale:

A D CP V Ch
Elemente Capitaluri
Active Datorii Venituri Cheltuieli
proprii
cheltuieli cu materiile prime consumate
mobilier
impozit pe profit de plătit
teren
profit
venituri din prestarea serviciilor
echipmente tehnologice
dobânzi de plătit
cheltuieli cu dobânzile
clădire
3
A D CP V Ch
Elemente Capitaluri
Active Datorii Venituri Cheltuieli
proprii
cheltuieli cu serviciile telefonice
acţiuni deţinute la entitatea Y pe termen lung
contribuţii la asigurările sociale de plătit
cheltuieli cu serviciile de marketing
imprimantă
mărfuri
venituri din vânzarea mărfurilor
cheltuieli cu descărcarea din gestiune a mărfurilor
mijloace de transport
disponibil în contul curent
numerar în casierie
creanțe față de clienți
salarii de plătit
cheltuieli cu salariile
Clasificaţi elementele din cadrul următorului inventar al unei fabrici de automobile:

Clasificare
A Active Active Datorii de Datorii de
Elemente
CP pe termen lung pe termen scurt plătit în mai plătit în mai
D (Active imobilizate) (Active curente) puțin de un an mult de un an
Oțel
Salarii datorate angajaţilor
Echipamente de asamblat piese pentru
motoare
Obligaţii faţă de acționari
Dividende de plată către acţionari
Sume de încasat de la clienţi (creanţe)
Clădiri – hale de producţie
Credite bancare pe termen lung
Instalaţii tehnice de sudat piese
Maşini fabricate model Small LCX
Pasul al II-lea
Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere
Cum se grupează informaţiile contabile în cadrul unui set de situaţii financiare?
Bilanţ
Contul de profit și pierdere

Capitaluri proprii: solduri inițiale, creșteri,
Situaţia modificărilor capitalului propriu
reduceri, solduri finale
Încasări și plăți Situaţia fluxurilor de numerar
Detalieri ale elementelor din bilanț și contul de
Note explicative la situaţiile financiare anuale
profit și pierdere
4
Bilanțul – elemente şi structuri
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii
şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar.
De reținut! În România, reglementările contabile impun folosirea formatului listă pentru

prezentarea bilanțului.
Forma listă a bilanțului cuprinde:
A. Active imobilizate
Active B. Active circulante
C. Cheltuieli în avans
Datorii D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1)
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E)
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
Datorii H. Provizioane
I. Venituri în avans
Capitaluri proprii J. Capital şi rezerve
având la bază relaţia:

ACTIVE
- DATORII
= CAPITALURI PROPRII
Indicatorii E și F din bilanț se calculează astfel:
Indicatorul E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete se determină ca diferență
între activele curente și datoriile curente și poate prezenta valori pozitive sau negative, oferind
informații despre eficiența și stabilitatea financiară pe termen scurt a unei companii2.
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete = B + C1 - D - I1 =
= B + C1 - (D + I1 ) =
= Active curente - Datorii curente = +/-

Indicatorul F. Total active minus datorii curente este o formă a capitalului permanent,
arătând cât este valoarea activului finanțat exclusiv pe baza resurselor pe termen lung (peste un an),
și anume prin intermediul capitalurilor proprii și a datoriilor pe termen lung3.
F. Total active minus datorii curente = A+C2+E = A + B + C - D - I1 =
= A + B + C - (D + I1 ) =
= Total active - Datorii curente
2
http://www.stockpedia.ro/dictionar
3
idem
5
Pentru a înțelege structura bilanțului, folosiți Fișa de lucru (de la finalul suportului).
Întocmiți bilanțul la 31.12.N pe baza următoarelor informaţii: mărfuri 1.000 lei; capital
social (subscris) 1.000 lei; clădire 1.000 lei; program informatic 1.000 lei; acțiuni deținute la alte
societate pe termen scurt 1.000 lei; conturi la bănci 1.000 lei; salarii de plătit 1.000 lei; profit 1.000
lei; credit bancar pe termen lung 1.000 lei; datorii către furnizori 1.000 lei.
Bilanţ la 31.12.N
Elemente Sume (lei)
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizările corporale
III. Imobilizări financiare

B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturile la bănci
1. Sume de reluat < 1 an
2. Sume de reluat > 1 an
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

=
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E)
=
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
1. Sume de reluat < 1 an
2. Sume de reluat > 1 an
J. Capital şi rezerve
Verificarea egalității:
A+B+C = D+G+H+I+J
6
Aplicații
1. Bifaţi imobilizările necorporale:

 taxe şi comisioane pentru înfiinţarea unei entităţi;  licențe de fabricație;
 utilaje;  avans pentru achiziția licenței Windows;
 CD-uri neinscripţionate;  mașini;
 programe informatice;  brevete;
 cheltuieli de dezvoltare;  fond comercial.
2. Bifați enunțurile adevărate:

 Sunt imobilizări corporale: terenurile, utilajele, clădirile, mobilierul, brevetele.
 Sunt imobilizări corporale: terenurile, utilajele, clădirile, mobilierul, avans pentru achiziția unei mașini.
 Imobilizările corporale au o durată mai mare de un an și o valoare peste 2.500 lei.
3. Sinteză - Active imobilizate
Caracteristica esențială Încadrare în categoria corespunzătoare
Bifați categoria corespunzătoare:

Sunt active pe termen ... Imobilizări Imobilizări Imobilizări
Elemente
necorporale corporale financiare
echipamente de producţie
obligaţiuni deţinute pe
termen lung
obligaţiuni deţinute pe
termen scurt
cheltuieli de constituire
terenuri
împrumuturi acordate pe
termen lung
4. Clasificaţi următoarele elemente referitoare la o fabrică de umbrele:

Foaie subțire din material plastic, spițe din carbon
Umbrele pliabile aflate în stoc
Umbrele nefinalizate
Combustibil
Ace de cusut
5. Sinteză - Active circulante

Caracteristica esențială Încadrare în categoria corespunzătoare
Specificaţi categoriile (stocuri, creanţe, investiţii pe termen scurt,
casa şi conturile la bănci) pentru următoarele cadrane care conţin
Sunt active pe termen ... elemente de active circulante:
acreditiv
numerar bilet la ordin de
disponibilităţi în primit
……… contul curent ……… avans privind
avans de trezorerie salariile
creanțe clienţi
acţiuni deţinute la
alte entităţi pe produse în curs de
termen scurt execuţie
……… obligaţiuni ……… ambalaje
deţinute la alte mărfuri
entităţi pe termen materii prime
scurt
7
6. Clasificaţi următoarele elemente conform modelului.

Atenție la elementele care nu se încadrează în categoriile menționate!
B.I. Stocuri B.II. Creanțe B.III. Investiții B.IV. Casa și
Elemente pe termen conturile la
scurt bănci
creanțe clienți x
acțiuni deţinute pe termen scurt
acțiuni deţinute pe termen lung
producție în curs de execuție
materii prime
numerar
obligaţiuni deţinute pe termen scurt
avans privind salariile
avans pentru achiția de stocuri
avans pentru achiziția de servicii
avans acordat salariaților pentru achiziția de dosare
produse finite
taxe de recuperat de la stat (TVA)
bilet la ordin de primit
bilet la ordin de plătit
semifabricate
obiecte de inventar
7. Clasificaţi următoarele elemente:
Cheltuieli care afectează
Elemente C. Cheltuieli în avans
rezultatul
Asigurare auto plătită în decembrie pentru anul următor
Chiria plătită aferentă lunii curente
Chiria plătită aferentă lunii următoare
I. Venituri Venituri care afectează
Elemente în avans rezultatul
Abonament încasat în decembrie pentru anul următor
Chiria încasată pentru următoarele trei luni
Chiria încasată aferentă lunii curente
8. Clasificaţi următoarele elemente conform modelului.

Atenție la elementele care nu se încadrează în categoriile menționate!
D. Datorii < G. Datorii H. Provizioane I. Venituri în
Elemente 1 an > 1 an avans
salarii de plătit x
dividende de plată către acționari
dividende de încasat de la altă entitate
împrumut bancar pe termen scurt
împrumut pe termen lung acordat unei entități
credit bancar pe termen lung
provizion pentru litigii
împrumut din emisiunea de obligațiuni
împrumut aferent contractelor de leasing financiar
chirie încasată pentru 6 luni
furnizori de imobilizări
9. Bifați elementele de capitaluri proprii (J. Capital și rezerve) din lista de mai jos:
rezerve din reevaluare profit
contul curent acțiuni proprii
prime de emisiune pierdere
alte rezerve capital subscris vărsat
rezultat reportat creanțe privind capitalul
8
Descrierea detaliată a elementelor din cadrul bilanțului

ACTIVELE se împart, în funcție de lichiditatea lor, în active pe termen lung (active imobilizate) și
active pe termen scurt/curente (active circulante, cheltuieli în avans).
A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu durată Să întocmim bilanțul
de folosinţă îndelungată (mai mare de un an) în activitatea entităţii şi care A. Active imobilizate
nu se consumă şi nu se înlocuiesc de la prima utilizare. Ele participă la I. Imobilizări necorporale
mai multe cicluri de producţie. Sunt destinate utilizării în activitatea de III. Imobilizări financiare
producţie şi nu comercializării.
I. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (active intangibile sau nemateriale) sunt active imobilizate
prezentate sub forma unor bunuri fără materialitate. Ele sunt active identificabile nemonetare, fără
suport corporal, care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi
servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative.
Obs
1. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea legate de
unei entităţi (cheltuieli de înmatriculare, taxe, comisioane, cheltuieli privind emisiunea şi denumire
vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de
înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).
2. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor Nu
cunoştinţe, în scopul realizării de produse /servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, reprezintă
cheltuieli
înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării. curente, ci
Exemple de activităţi de dezvoltare sunt: active
- proiectarea, construcţia, testarea unor prototipuri, modele înainte de producţie şi utilizare;
- proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive,
produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite.
O fabrică de încălţăminte sport a demarat mai multe activități privind proiectarea și
fabricarea de noi produse, efectuând o serie de cheltuieli. Bifați cheltuielile de dezvoltare:
o cheltuieli cu studierea sectorului de piaţă şi a produselor concurente;
• cheltuieli cu fabricarea prototipului pentru un nou produs;
• cheltuieli cu proiectarea unui pantof sport dintr-un material îmbunătăţit.
3. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi valorile similare şi alte
imobilizări necorporale includ costurile efectuate pentru achiziţionarea acestor
elemente.
Concesiuni = drepturi de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu
Brevet = titlu oficial de protecție pentru o invenție
Licenţă = autorizare care permite practicarea unei anumite activități
Marcă = inscripție care indică sursa de fabricație
Drepturi şi valori similare = alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială
Alte imobilizări necorporale = active nenominalizate în grupele menţionate mai sus, ca
de exemplu programele informatice.
4. Fondul comercial este generat de elemente necorporale precum clientela, vadul
comercial, firma, reputaţia. Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi
reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din
activele nete achiziţionate de către o entitate. Fondul comercial generat intern de o
entitate nu poate fi evaluat şi de aceea nu se recunoaşte în bilanţ.
O entitate achiziţionează o altă entitate la costul de 100.000 lei. Activul net al entităţii
achiziţionate (adică active minus datorii) este de numai 97.000 lei.
Fondul comercial=100.000 lei - 97.000 lei = 3.000 lei
5. Avansurile privind imobilizările necorporale sunt sumele de bani achitate în scopul
achiziţionării activelor necorporale.
9
II. IMOBILIZĂRILE CORPORALE (active tangibile) se prezintă sub forma unor active cu
conţinut material sau corporal, deţinute de o entitate spre a fi utilizate în procesul de producţie de
bunuri sau prestare de servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative şi care vor fi utilizate
pe parcursul mai multor exerciţii.
În România, pentru a fi recunoscute în categoria imobilizărilor corporale, bunurile trebuie să
mai îndeplinească două condiţii: să aibă o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare
mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (valoarea actuală este de 2.500 lei).
1. Terenurile şi construcţiile. Terenurile cuprind două categorii: terenurile şi amenajările Obs

de terenuri.
În ce categorie încadraţi o parcare a unui magazin? Amenajare de teren
2. Instalaţiile tehnice şi maşinile. Ele sunt reprezentate de echipamente tehnologice,
maşini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare,
mijloace de transport etc.
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier. În această grupă includem active nenominalizate mai
sus, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale.
4. Imobilizările corporale în curs de execuţie includ imobilizările care nu au fost
terminate până la data bilanţului.
Dați un exemplu de imobilizare corporală în curs de execuție: clădire aflată în construcție
5. Avansurile privind imobilizările corporale includ sumele de bani achitate în scopul
dobândirii unor imobilizări corporale care nu sunt încă în posesia entităţii.
III. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung) reprezintă

valorile financiare investite de entitate pe termen lung, sub forma unor titluri de valoare sau
creanţe financiare, în scopul obţinerii unor venituri financiare sub forma dividendelor sau
dobânzilor, prin creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din
comercializarea acestor investiţii.
1. Investiţii deţinute ca imobilizări: titluri de valoare (acţiuni şi obligaţiuni de la alte Obs
entităţi), altele decât cele menţionate mai sus, pe care societatea nu are intenţia să le
revândă într-o perioadă scurtă de timp.
Acțiune4 = titlu de valoare care dovedește partea pe care o deține posesorul său –
acționarul – din capitalul unei societăți comerciale.
Obligaţiune = hârtie de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al
statului, al unei instituții publice, al unui agent economic, dându-i dreptul de a primi, pentru
suma împrumutată, un venit fix sub formă de dobândă.
A emite obligațiuni este similar cu a deține obligațiuni emise de alte entități? Nu
Aplicație. Societatea A are nevoie de finanțare și emite 100 de obligațiuni cu valoarea

nominală de 10 lei/obligațiune, pe care le vinde societății B.
A – emite obligațiuni, se împrumută, deci beneficiază de împrumuturi din emisiunea
de obligațiuni, plătind dobândă
B – deține obligațiuni și va încasa dobânda
2. Alte împrumuturi acordate: garanţii, depozite şi cauţiuni depuse de entitate la terţi,
împrumuturi acordate altor entităţi, care se mai numesc şi creanţe imobilizate.
4
Niță Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pg. 19
10
B. ACTIVELE CIRCULANTE (fiind parte a activelor curente) Să întocmim bilanțul

reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă mai mică de A. Active imobilizate
un an în activitatea entităţii, participă la un singur circuit economic, se I. Imobilizări necorporale
consumă şi se înlocuiesc după prima utilizare. III. Imobilizări financiare
I. Stocuri
I. STOCURILE reprezintă ansamblul bunurilor deţinute de către entitate II. Creanţe
pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de III. Investiţii pe termen scurt
producţie, în curs de prelucrare, sau deţinute pentru a fi consumate la
prima lor utilizare în procesul de producţie sau la prestarea de servicii.
1. Materiile prime şi materialele consumabile

Bunuri destinate utilizării în procesul de producţie,
participă direct la fabricarea produselor şi se
Materii prime
regăsesc în produsul finit integral sau parţial,
fie în starea lor iniţială, fie transformată.
Materiale consumabile Bunuri destinate utilizării în procesul de producţie şi
(materiale auxiliare, combustibili, participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de
materiale pentru ambalat, exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul
piese de schimb, seminţe şi materiale de finit.
plantat, furaje şi alte materiale consumabile)
Bunuri care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere
drept imobilizări corporale (durata/valoare), precum
Materiale de natura
şi bunuri asimilate acestora (echipamente de
obiectelor de inventar
protecţie şi de lucru, matriţe, verificatoare, aparate
de măsură şi control).
Diverse bunuri de natura stocurilor aflate în
Stocurile aflate la terţi proprietatea entităţii, dar care fizic se găsesc în
custodie, prelucrare, consignaţie la terţi.
Bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul
Ambalajele reutizabile
transportului sau depozitării diverselor active.
2. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a parcurs toate fazele de
prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice, lucrările şi serviciile în curs de execuţie.
3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite,

produse reziduale, animale şi mărfuri, fiind depozitate şi destinate în principal
comercializării către terţi.
Bunuri obţinute în cadrul procesului de producţie,
Produse finite
care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie.
Bunuri achiziţionate de la terţi în vederea revânzării.
Mărfuri
Produse al căror proces de fabricaţie a fost încheiat
Semifabricatele într-o anumită fază şi urmează a fi supuse altor faze
de fabricaţie sau livrate ca atare terţilor.
Produsele reziduale Deşeuri, rebuturi, materiale recuperabile.
4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de bani plătite cu anticipaţie

în vederea aprovizionării cu bunuri de natura stocurilor de la furnizori.
11
II. CREANŢELE reprezintă valorile avansate de către entitate terţilor, temporar, pentru care
urmează a se primi un echivalent (o sumă de bani sau un serviciu). Persoanele fizice sau juridice care
au beneficiat de valoarea avansata şi urmează să dea echivalentul corespunzător sunt numite
DEBITORI.
1. Creanţele comerciale cuprind creanţele faţă de clienţi, avansurile pentru achiziția de Obs
servicii şi efectele de primit. Clienţii sunt debitorii entităţii care au rezultat în urma
vânzării de bunuri şi prestării de servicii. Efectele de primit sunt titluri negociabile sub
forma de cambii, bilete la ordin etc. care atestă existenţa unei relaţii comerciale de tip
debitor – creditor şi care vor fi încasate pe termen scurt, de obicei până la 90 de zile.
Cambie = titlu de credit folosit ca instrument de plată, prin care o persoană numită
trăgător, dă dispoziție altei persoane, numită tras, să plătească necondiționat la ordinul
acesteia o sumă, la scadență, unei a treia persoane, numită beneficiar.
Bilet la ordin5 = titlu de credit negociabil, utilizat ca instrument de plată, prin care o
persoană numită emitent (subscriitor) îşi asumă obligaţia de a plăti, într-un anumit loc şi la
un termen stabilit, altei persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani.
Spre deosebire de cambie, în biletul de ordin nu figurează numele trasului, deoarece
trăgătorul şi trasul se identifică cu persoana emitentului. Biletul la ordin poate fi transmis
prin gir şi poate fi garantat prin aval.
Model de bilet la ordin6
Cambia şi biletul la ordin sunt efecte de primit pentru una din părți și se clasifică la
creanțe și efecte de plătit pentru cealaltă parte a relației comerciale, clasificându-se la
datorii.
2.Alte creanţe sunt reprezentate de creanţe generate de relaţiile de decontare dintre
entitate şi salariaţi, bugetul statului, asigurările sociale, protecţia socială, debitori
diverşi, alte organisme publice etc.
3. Creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt generate de relaţiile de decontare
dintre entitate şi acţionarii săi, referitoare la subscrierile de capital social efectuate şi
nedepuse.
Precizaţi diferenţa dintre creanţe şi creanţe imobilizate.
Creanțele sunt active pe termen scurt, în timp ce creanțele imobilizate sunt active pe termen
lung.
III. INVESTITIILE PE TERMEN SCURT reprezintă valorile financiare investite de către

entitate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Ele includ:
- obligaţiuni emise de către entitate şi răscumpărate; Obs
- acţiuni şi obligaţiuni cotate şi necotate achiziţionate de entitate în vederea obţinerii unui
profit pe termen scurt.
5
Nită Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pg. 68
6
Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro
12
IV. CASA ŞI CONTURILE LA BĂNCI sunt valori care îmbracă forma de bani (lei sau devize).
1. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat, disponibilităţi în lei sau devize în
conturile de la bănci.
2. Casa reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau devize. Alte
valori includ timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de tratament.
3. Acreditivele sunt conturi bancare deschise de entitate în vederea achitării unor obligaţii
faţă de anumiţi furnizori pe măsura îndeplinirii condiţiilor de livrare sau prestare de
servicii.
4. Avansurile de trezorerie sunt sume de bani puse la dispoziţia personalului sau terţilor în
vederea efectuării unor plăţi în numele entităţii.
Alegeţi din lista de mai jos avansurile de trezorerie:
• Avans achitat unui salariat pentru achiziţia de tipizate pentru entitate;
o Avans privind salariul;
• Avans plătit unui angajat pentru a pleca în delegaţie în interes de serviciu;
o Avans plătit furnizorului de materii prime.
Să întocmim bilanțul
C. CHELTUIELILE ÎN AVANS sunt sume de bani achitate în cursul A. Active imobilizate
exerciţiului curent, dar care se referă la servicii (pe o bază continuă) care I. Imobilizări necorporale
vor fi primite în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute drept II. Imobilizările corporale
cheltuieli (abonamente, chirii plătite în avans, asigurări). Se raportează B. Active circulante
separat cheltuielile în avans care trebuie reluate într-o perioadă mai mică I. Stocuri
II. Creanţe
de un an față de cele care trebuie reluate într-o perioadă mai mare de un III. Investiţii pe termen scurt
an. IV. Casa şi conturile la bănci
1. Sume de reluat într-o perioadă
mai mică de un an
mai mare de un an
CATEGORII APARTE CARE CORECTEAZĂ VALOAREA ACTIVELOR ÎN BILANŢ
Amortizările reprezintă reducerile de valoare ale unor active imobilizate ca urmare a
utilizării (uzura fizică) sau neutilizării acestora (uzura morală). Amortizarea este alocarea sistematică
a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă.
Elementele supuse amortizării sunt imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia:
avansurilor şi imobilizărilor necorporale şi corporale în curs de execuţie; terenurilor.
O entitate achiziţionează o maşină la costul de 100.000 lei.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani.
Amortizarea anuală liniară =
Valoarea prezentată în bilanţ după primul an =

Dar după anul al treilea? 40.000 lei
Valoarea prezentată în bilanţ la sfârşitul celor 5 ani = 0
Ajustările pentru deprecierea unor elemente de activ reprezintă pierderile reversibile de
valoare a unor active (reducere generată, de exemplu, de variaţia preţurilor pe piaţa pentru
elementele de activ respective).
O entitate are o creanţă faţă de un client în valoare de 5.000 lei. La sfârşitul anului, se
estimează că va încasa cu 500 lei mai puțin, deoarece clientul întâmpină dificultăţi financiare.
Valoarea ajustării pentru deprecierea creanţei = 500 lei
Valoarea netă contabilă a creanţei = 5.000 lei – 500 lei = 4.500 lei
În bilanţ, activele sunt prezentate la valoarea netă contabilă.

Amortizare/
Cost de achiziţie sau Valoare netă
- depreciere =
de producţie contabilă Bilanţ
cumulată
contabil
13
În sens larg, DATORIILE cuprind datoriile certe, datoriile incerte, veniturile în avans.
D și G. DATORIILE Să întocmim bilanțul
Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii A. Active imobilizate

curente şi datorii pe termen lung. Datoriile curente sunt acele II. Imobilizările corporale
obligaţii care: (1) se aşteaptă a fi achitate în cursul normal al B. Active circulante
exploatării sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data I. Stocuri
bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe II. Creanţe
termen lung. IV. Casa şi conturile la bănci
1. și 2. Împrumuturile şi datoriile asimilate: datorii financiare privind mai mică de un an
împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe 2. Sume de reluat într-o perioadă
mai mare de un an
termen lung, credite pe termen lung primite de la alte instituţii D. Datorii: sumele care trebuie
financiare (împrumuturi aferente contractelor de leasing financiar). plătite într-o perioadă de până la
un an
3. Avansuri încasate în contul comenzilor …
4. Datoriile comerciale cuprind datoriile faţă de furnizori. G. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare
5. Efectele de comerț de plătit (cambie, bilet la ordin de plătit) de un an
6. Alte datorii reprezintă datorii fiscale, sociale, salariale, faţă de
asociaţi, faţă de creditorii diverşi etc. Obs
Specificaţi un sinonim pentru datorii. Obligații
Debitori diverşi vs Creditori diverşi
Către cine avem o obligație? Creditori diverşi
Față de cine avem o creanță? Debitori diverşi
Daţi exemple de datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt.

Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt
- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, - datorii faţă de furnizori

- credite bancare pe termen lung - datorii fiscale
- împrumuturi aferente contractelor de - bilet la ordin de plătit
leasing financiar
H. PROVIZIOANELE sunt datorii incerte din punct de vedere al Să întocmim bilanțul

exigibilităţii sau valorii. A. Active imobilizate
Recunoaşterea unui provizion se face numai daca: (1) o entitate are o II. Imobilizările corporale
obligaţie curenta, generata de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o B. Active circulante
ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară I. Stocuri
II. Creanţe
pentru a stinge obligaţia respectiva şi (3) poate fi realizată o bună estimare III. Investiţii pe termen scurt
a valorii obligaţiei. IV. Casa şi conturile la bănci
Precizaţi diferenţa dintre provizioane şi datorii. mai mică de un an
Provizioanele = datorii incerte mai mare de un an
Datoriile = obligații certe D. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă de până la
Exemple de astfel de provizioane: un an
…
O entitate este dată în judecată de către un G. Datorii: sumele care trebuie
client nemulțumit care cere despăgubiri în valoare plătite într-o perioadă mai mare de
Provizioane pentru un an
de 500 lei. Avocații societății consideră că este H. Provizioane
litigii
foarte probabil ca entitatea să plătească daune
clientului. Procesul este în curs de derulare.
Provizioane pentru O entitate vinde produse electronice și oferă
garanţii acordate garanție pentru acestea.
clienţilor
14
I. VENITURILE ÎN AVANS cuprind subvenţiile pentru investiţii și
veniturile în avans. I. Imobilizări necorporale
a. Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la B. Active circulante
I. Stocuri
bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiază II. Creanţe
o entitate, destinate achiziţionării sau producerii de echipamente sau III. Investiţii pe termen scurt
alte bunuri de natura imobilizărilor. C. Cheltuieli în avans
mai mică de un an
b. Veniturile înregistrate în avans sunt sume încasate în cursul 2. Sume de reluat într-o perioadă
exerciţiului, în contul unor servicii care vor fi prestate în exerciţiul mai mare de un an
următor, pe o bază continuă, când vor fi recunoscute ca venituri D. Datorii: sumele care trebuie
(chirii încasate în avans, abonamente încasate în avans etc.). un an
…
G. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare de
un an
H. Provizioane
1. Sume de reluat într-o
perioadă mai mică de un an
perioadă mai mare de un an
J. CAPITALUL ŞI REZERVELE (CAPITALURILE PROPRII)

I. CAPITALUL SOCIAL este reprezentat de contravaloarea aportului în I. Imobilizări necorporale
bani sau în bunuri al proprietarilor entităţii. II. Imobilizările corporale
Număr x Valoarea nominală I. Stocuri
Capital social (subscris) = II. Creanţe
acţiuni/părţi sociale a unei acţiuni/părţi sociale III. Investiţii pe termen scurt
Se diferenţiază în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. C. Cheltuieli în avans
mai mică de un an
Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care acţionarii s-au mai mare de un an
angajat să îl pună la dispoziţia entităţii, dar pe care nu l-au vărsat efectiv. D. Datorii: sumele care trebuie
Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a un an
…
fost, fizic, depusă de către proprietari la dispoziţia entităţii. G. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare de
un an
La data de 05 martie un acționar promite să aducă sub formă de aport la H. Provizioane
La data de 05 martie un acționar promite să aducă sub formă de aport la 1. Sume de reluat într-o
capital suma de 500 lei. Suma este depusă peste 2 săptămâni. perioadă mai mică de un an
La data de 05 martie, crește capitalul subscris nevărsat perioadă mai mare de un an
După primirea sumei, scade capitalul subscris nevărsat și crește J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
capitalul subscris vărsat II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
Un acționar care participase la constituirea unei soietăți se retrage și își Acţiuni proprii (cu semnul -)
cere cota de participare înapoi. La data retragerii, scade capitalul subscris V. Profitul sau pierderea
reportat(ă)
vărsat VI. Profitul sau pierderea
exerciţiului financiar
Repartizarea profitului
15
II. PRIMELE DE CAPITAL reprezintă surse proprii de finanţare generate de operaţii de creştere a
capitalului social prin emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Ele apar la majorarea
capitalului atunci când se emit acţiuni noi.
- prime de emisiune (apar atunci când acţiunile se emit la o valoare de emisiune VE mai mare
decât valoarea nominală VN); Obs
O entitate emite 100 de acţiuni la valoarea de emisiune de 13 lei/acţiune, iar valoarea
nominală este de 10 lei/acţiune.
Suma ce trebuie primită de la acționari = 100 acțiuni x 13 lei/acţiune = 1.300 lei
Creșterea capitalului social (subscris nevărsat) = 100 acțiuni x 10 lei/acţiune = 1.000 lei
Prime de emisiune =100 acțiuni x (13 lei/acţiune-10 lei/acţiune) = 300 lei
III. REZERVELE DIN REEVALUARE reprezintă plusurile de valoare create prin

reevaluarea activelor imobilizate, ca diferenţă între valoarea reevaluată/valoarea justă (mai
mare) şi valoarea înregistrată în contabilitate (mai mică).
Obs
O entitate deţine un teren ce a fost achiziţionat la costul de 600.000 lei la începutul Dacă anul
anului. La sfârşitul anului, valoarea reevaluată (valoarea justă, de piață) este de 700.000 lei. viitor valoarea
Rezerva din reevaluare = 700.000 lei- 600.000 lei = 100.000 lei justă = 650.000
lei, rezerva din
reevaluare va
scădea cu
50.000 lei
IV. REZERVELE sunt surse constituite anual din profitul entităţii, în limitele prevăzute de lege,
de statutul societăţii sau conform deciziei AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor).
1. Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital, fiind destinate Obs
protejării capitalului. Trăsătura
comună
2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie din profitul net, conform prevederilor Sunt surse
din statut. constituite
3. Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, pot fi constituite din profitul net, potrivit anual din
hotărârii AGA. profit
ACȚIUNILE PROPRII diminuează valoarea capitalurilor proprii.
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT/Ă reprezintă rezultatul (profitul sau pierderea)

din exercițiile financiare precedente a cărui repartizare/acoperire a fost amânată de AGA. Atunci
când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR reprezintă profitul sau

pierderea exerciţiului financiar curent. Atunci când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ
cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
REPARTIZAREA PROFITULUI arată profitul repartizat sub formă de rezerve legale, diminuând
valoarea capitalurilor proprii.
16
Contul de profit şi pierdere – elemente şi structuri
Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp.

În cadrul Contului de profit şi pierdere, veniturile şi cheltuielile se clasifică în:
venituri şi cheltuieli din exploatare, care se referă la activităţile de bază ale entităţii;
venituri şi cheltuieli financiare.
Cont de profit şi pierdere

1. Venituri din exploatare:
Cifra de afaceri netă
(venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor, din prestarea serviciilor, executarea
lucrărilor);
+/- Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie;
Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată;
Alte venituri din exploatare (venituri din vânzarea imobilizărilor, venituri din subvenții,
venituri din exproprierea bunurilor);
2. Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli
cu mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu
amortizarea, cheltuieli privind vânzarea imobilizărilor, cheltuieli cu provizioanele, cu
deprecierea minus veniturile din reluarea deprecierii, cheltuieli generate de calamităţi
naturale, cheltuieli cu publicitatea, cheltuielile legate de distribuție, alte cheltuieli de
exploatare)
3. Profitul sau pierderea din exploatare
4. Venituri financiare (venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi primitea, diferențe
favorabile de curs valutar, venituri din vânzarea titlurilor pe termen scurt)
5. Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile acordatea, diferențe nefavorabile
de curs valutar, cheltuieli cu vânzarea titlurilor pe termen scurt)
6. Profitul sau pierderea financiar(ă)
7. Venituri totale (1 + 4)
8. Cheltuieli totale (2+ 5)
9. Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8)
10. Cheltuieli cu impozitul pe profit
11. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10)
a
Sconturile reprezintă reduceri financiare care apar la decontarea înainte de termenul stabilit inițial.
Pentru cel care acordă scontul, acesta va reprezenta o cheltuială financiară pe care și-o asumă
datorită faptului că primește banii mai devreme decât termenul stabilit inițial, iar pentru cel care
primește scontul, acesta reprezintă un venit financiar.
Remarcă. Începând cu 1 ianuarie 2015 au fost excluse din Contul de profit și pierdere
veniturile și cheltuielile extraordinare.
Aplicație
Alegeţi din lista de mai jos elementele Alegeţi din lista de mai jos elementele
care reprezintă venituri care afectează care reprezintă cheltuieli care afectează
rezultatul curent: rezultatul curent:
• venituri din dividende; • cheltuieli cu materiile prime;
• venituri din vânzarea mărfurilor; o cheltuieli de dezvoltare;
o venituri înregistrate în avans; o cheltuieli înregistrate în avans;
• venituri din diferenţe de curs • cheltuieli cu salariile;
valutar. o cheltuieli de constituire;
• cheltuieli cu dobânzile.
17
Testați-vă cunoștințele!!!
1. Bifaţi cu X categoria în care se încadrează fiecare din următoarele elemente:

D
A Datorii + CP V Ch
Elemente Provizioane Capitaluri
Active Venituri Cheltuieli
+ Venituri proprii
în avans
abonamente la reviste economice plătite în avans
rezerve din reevaluare
venituri din dividende
venituri din diferenţe de curs valutar
venituri privind chiria pentru luna următoare
cheltuieli cu provizioane
provizioane pentru litigii
produse finite
acţiuni proprii
avans de trezorerie
mijloace de transport
amortizarea cumulată a mijloacelor de transport
materiale consumabile
furnizori de imobilizări
venituri din cedarea activelor imobilizate
taxe de recuperat
cheltuieli cu distribuirea prin poștă de pliante/broșuri
cheltuieli cu publicitatea pe panourile stradale
2. Trasați săgeți astfel încât să încadrați elementele în categoriile corespunzătoare:

Acţiuni deţinute la alte entităţi
Imobilizări financiare
pe termen scurt
Acţiuni deţinute la alte entităţi
Investiţii pe termen scurt
pe termen lung
Acțiuni proprii
Capitaluri proprii
Obligaţiuni deţinute la alte entităţi
(cu minus)
pe termen lung
Obligațiuni emise
Obligaţiuni deţinute la alte entităţi Datorii pe termen lung
pe termen scurt
18
3. Clasificarea avansurilor:
Avans pentru achiziţia unui program

informatic Extras din Bilanţ
Avans pentru achiziţia de servicii I. Imobilizări necorporale
Chirii, asigurări, abonamente plătite III. Imobilizări financiare
pentru luna următoare B. Active circulante
I. Stocuri
Avans pentru achiziţia unui autoturism II. Creanţe
Creanţe (avansuri pv salariile, avansuri pentru achiziția de
Avans pentru achiziţia de materiale servicii)
consumabile III. Investiţii pe termen scurt
Furnizori debitori pentru stocuri IV. Casa şi conturile la bănci

Avansuri de trezorerie
Avans primit de la clienţi pentru C. Cheltuieli în avans
livrarea de produse finite peste 3 zile Cheltuieli înregistrate în avans (chirii, asigurări, abonamente
plătite în perioada curentă pentru perioadele viitoare)
Furnizori debitori pentru servicii D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un
an
Avans acordat unui salariat pentru a Datorii (avansuri primite de la clienți)
pleca în delegaţie E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
Avans privind salariul G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an
Avans acordat unui salariat pentru a H. Provizioane
cumpăra produse de papetărie I. Venituri în avans
Venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate în
Chirii, abonamente încasate pentru perioada curentă pentru perioadele viitoare)
trimestrul viitor 1 Sume de reluat < 1 an
2 Sume de reluat > 1 an
J. Capital şi rezerve
19
4. Întocmiţi Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere la sfârşitul anului, pe baza următoarelor

informaţii despre o societate care produce şi comercializează rame pentru tablouri: capital subscris
vărsat 68.000 lei; utilaje la cost de achiziţie 40.000 lei; amortizarea cumulată a utilajelor 4.000 lei;
cheltuieli cu materiile prime 90.000 lei; conturi la bănci 7.000 lei; venituri din vânzarea ramelor
100.000 lei; lemn 15.000 lei; acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000 lei;
cheltuieli de constituire 2.000 lei; credite bancare pe termen lung 35.000 lei; datorii către bugetul
statului 8.000 lei; plastic 20.000 lei; rezerve 2.000 lei; provizioane pentru litigii 1.000 lei; cheltuieli
cu salariile 12.800 lei; rame 45.000 lei; venituri din dividende 500 lei; acţiuni deţinute pe termen
scurt 500 lei; creanţe clienţi 500 lei; cheltuieli cu dobânzile 700 lei; subvenţii pentru investiţii pe
termen scurt (sub un an) 20.000 lei; chirii plătite în avans pentru trimestrul următor 3.000 lei; postere
1.000 lei.
Cont de profit şi pierdere la 31.12.N Bilanţ la 31.12.N
- lei - - lei -
Elemente Sume Elemente Sume
1 Venituri din exploatare 100.000 A. Active imobilizate 39.000
venituri din vânzarea ramelor 100.000 I. Imobilizări necorporale
2 Cheltuieli de exploatare 102.800 cheltuieli de constituire 2.000
cheltuieli cu materiile prime 90.000 II. Imobilizările corporale
cheltuieli cu salariile 12.800 utilaje 36.000
3 = Profitul sau pierderea din exploatare -2.800 III. Imobilizări financiare
4 Venituri financiare 500 acţiuni deţinute pe termen lung 1.000
venituri din dividende 500 B. Active circulante 89.000
5 Cheltuieli financiare 700 I. Stocuri
cheltuieli cu dobânzile 700 lemn 15.000
6 = Profitul sau pierderea financiar(ă) -200 plastic 20.000
7 Venituri totale (1+4) 100.500 rame 45.000
8 Cheltuieli totale (2+5) 103.500 postere 1.000
9 = Profitul sau pierderea brută (7-8) -3.000 II. Creanţe
10 – Cheltuieli cu impozitul pe profit 0 creanţe clienţi 500
11 = Profitul sau pierderea netă a -3.000 III. Investiţii pe termen scurt
exerciţiului financiar (9-10) acţiuni deţinute pe termen scurt 500
conturi la bănci 7.000
Nu uitaţi! Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului C. Cheltuieli în avans 3.000
financiar determinat(ă) în contul de profit şi pierdere se 1. Sume de reluat < 1 an 3.000
preia în bilanţ la punctul J. Capital şi rezerve. 2. Sume de reluat > 1 an 0
D. Datorii ce trebuie plătite într-o 8.000
perioadă de până la un an
Cum verificăm egalitatea
datorii către bugetul statului 8.000
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
E. Active circulante nete, respectiv 64.000
în bilanţul listă?
datorii curente nete (B+C1-D-I1) =
=89.000+3.000-8.000-20.000
A+B+C = D+G+H+I+J
F. Total active minus datorii curente 103.000
(A+C2+E) = 39.000 + 0+ 64.000
G. Datorii ce trebuie plătite într-o 35.000
perioadă mai mare de un an
credite bancare pe termen lung 35.000
H. Provizioane 1.000
provizioane pentru litigii 1.000
I. Venituri în avans 20.000
1. Sume de reluat < 1 an 20.000
2. Sume de reluat > 1 an 0
J. Capital şi rezerve 67.000
capital subscris vărsat 68.000
rezerve 2.000
rezultatul exercițiului -3.000
20
Pasul al III-lea
Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție7
În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele modificări de valori (creşteri
sau reduceri) ale elementelor din situaţiile financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a
evenimentului economic, echilibrul contabil se menţine.
A = CP + D
Astfel, pornind de la ecuaţia de bază a contabilităţii (Activ = Capitaluri proprii + Datorii), se
disting nouă tipuri de modificări bilanţiere: (A + x) = CP + (D + x), (A – x) = CP + (D – x), (A + x –
x) = CP + D, A = CP + (D + x – x), A = (CP + x – x) + D, A + x = (CP + x) + D, A – x = (CP – x)
+ D, A = (CP – x) + (D + x), A = (CP – x) + (D + x)
1. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile necesare.
Elementele care se modifică și sensul modificării,

Tranzacţii şi evenimente
categoria corespunzătoare și modificarea bilanțieră
- se achiziţionează materii prime, plata ➢ crește stocul de materii prime, A +
imediată în numerar;
➢ scade numerarul, A –
A+x-x=CP+D
- se plătește datoria privind salariile ➢ …………. disponibilul din contul curent
din contul curent;
➢ …………. datoria privind salariile
- se majorează capitalul subscris, ➢ …………. capitalul subscris nevărsat

acţionarii promiţând să aducă 100 lei; ➢ …………. creanța față de acționari
- se încasează în numerar aportul de la ➢ crește numerarul, A+

acţionari; ➢ scade creanța față de acționari, A-
A+X-X=CP+D
- se achiziţionează un teren la costul ➢ crește valoarea terenurilor, A+
de 200.000 lei, plata ulterioară;
➢ crește datoria față de furnizorii de imobilizări, D+
A+X=CP+D+X
- se reevaluează terenul, ➢ …………. valoarea terenului

înregistrându-se un plus de valoare;
➢ …………. rezervele din reevaluare
7
Pct. 2.3 din suportul de curs, pg. 54
21

- se plătesc din contul curent ➢ scade contul curent, A-
abonamentele pentru primele luni ale
➢ cresc cheltuielile în avans, A+
anului următor;
A-X+X=CP+D
➢ crește numerarul, A+
- se încasează în numerar chiria pentru ➢ cresc veniturile în avans, D+
următoarele 4 luni;
A+X=CP+D+X
Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției financiare se stabilește

prin intermediul rezultatului:
…
2. Completaţi cu informaţiile necesare:

- se consumă materiile prime; ➢ …………. stocul de materii prime
➢ …………. cheltuielile cu materiile prime
- se vând mărfuri, încasare ulterioară:

I. vânzarea propriu-zisă ➢ …………. veniturile din vânzarea mărfurilor
➢ …………. creanţele clienţi
II. descărcarea din gestiune a ➢ …………. stocul de mărfuri

mărfurilor vândute;
➢ …………. cheltuielile privind mărfurile
- se înregistrează (se primește) factura ➢ cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, Ch+, CP-
de servicii telefonice; ➢ crește datoria faţă de furnizori, D+
A=CP-x+D+x
- se plăteşte în numerar contravaloarea ➢ scade numerarul, A-
facturii de servicii telefonice; ➢ scade datoria faţă de furnizori, D-
A-x=CP+D-x
22
Fișă de lucru
Să înțelegem structura Bilanțului
Clasificare
Categorii
Structuri
Subcategorii și exemple de elemente
bilanțiere
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi
şi active similare (programe informatice)
termen lung (non-curente)
4. Fond comercial
5. Avansuri privind achizițiile de imobilizări necorporale
A. Active 1. Terenuri şi construcţii
pe
imobilizate 2. Instalaţii tehnice şi maşini

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Imobilizări corporale în curs de execuţie
5. Avansuri privind achizițiile de imobilizări corporale
1. Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni
deținute la alte entităţi pe termen lung)
2. Alte împrumuturi acordate altor entitati (pe termen lung
= creanțe imobilizate)
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
(materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi, ambalaje)
2. Producţia în curs de execuţie
ACTIVE
3. Produse finite şi mărfuri

(semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale,
mărfuri)
4. Avansuri privind achizițiile de stocuri
II. Creanţe
1. Creanţe comerciale (clienţi, efecte comerciale de primit,
avansuri privind achizițiile de servicii)
termen scurt (curente)
B. Active 2. Alte creanţe (avansuri privind salariul, debitori diverși,

circulante creanțe față de stat)
3. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (creanțe
pe
față de acționari privind capitalul)

1. Alte investiții pe termen scurt (acţiuni şi obligaţiuni
deținute la alte entităţi pe termen scurt)
1. Conturi la bănci
2. Casa (numerar și alte valori)
3. Acreditive
4. Avansuri de trezorerie (avansuri acordate personalului
pentru a pleca în delegații, avansuri acordate
personalului pentru a cumpăra diverse articole etc)
(chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada curentă
C. Cheltuieli care se referă la perioada următoare)
în avans 1. Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2. Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
23
D. Datorii: 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rate curente)
pe termen scurt
DATORII
sumele care 2. Sume datorate instituțiilor de credit (rate curente)
(curente)
trebuie plătite 3. Avansuri încasate în contul comenzilor
într-o perioadă 4. Datorii comerciale – furnizori
de până la un 5. Efecte de comerț de plătit
an 6. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.)
INDICATORI
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E sau A+B+C-D- I1)
G. Datorii: 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
pe termen lung
sumele care 2. Sume datorate instituțiilor de credit (credite bancare pe

trebuie plătite termen lung)
într-o perioadă
3. Alte datorii (împrumuturi aferente contractelor de
mai mare de
leasing)
DATORII
un an
(datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor)
formă aparte: incerte/
pe termen lung/ scurt
H. Provizioane 1. Provizioane pentru litigii

2. Provizioane pentru garanții acordate clienților
(subvenţii pentru investiţii si venituri înregistrate în avans
(chirii, abonamente încasate în perioada curentă care se
I. Venituri în
referă la perioada următoare))
avans
1. Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2. Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
I. Capital subscris (capital subscris vărsat, capital subscris
CAPITALURI
nevărsat)
PROPRII
II. Prime de capital (prime de emisiune)

J. Capital şi III. Rezerve din reevaluare
rezerve IV. Rezerve (rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve)
Acţiuni proprii (cu semnul minus)
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Verificarea egalității:
Active = Capitaluri proprii + Datorii = Datorii + Capitaluri proprii,
adică A+B+C = D+G+H+I+J
Să înțelegem structura Contului de profit şi pierdere
1. Venituri din exploatare (venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor, din prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor, venituri din vânzarea imobilizărilor corporale și necorporale, venituri din
subvenții, venituri din exproprierea bunurilor)
2. Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli cu
mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu amortizarea,
cheltuieli privind vânzarea imobilizărilor corporale și necorporale, cheltuieli cu provizioanele, cu
deprecierea minus veniturile din reluarea deprecierii și a provizioanelor, cheltuieli generate de
calamităţi naturale, alte cheltuieli din exploatare)
3. Profitul sau pierderea din exploatare (1-2)
4. Venituri financiare (venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi primite, din diferențe de curs
valutar, din vânzarea de imobilizări financiare, câștiguri din investiții financiare cedate)
5. Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile acordate, din diferențe de curs valutar, din
vânzarea de imobilizări financiare, pierderi din investiții financiare cedate)
6. Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5)
7. Venituri totale (1 + 4)
8. Cheltuieli totale (2 + 5)
9. Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8)
10. Cheltuieli cu impozitul pe profit
11. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10)
24

Extras PT at 1 Si at 2 CIG

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extras PT at 1 Si at 2 CIG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extras Suport curs Introducere în Contabilitate Conf. univ. dr.

Manea Cristina Lidia

Extras pentru activitățile AT 1 și 2 – Învăț contabilitatea în cinci pași

În luna februarie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze instrumente

Autoturism 22.500 lei Capital subscris (social) 23.000 lei

Autoturism 22.500 lei Capital subscris (social) 23.000 lei

Total 23.000 lei Total 23.000 lei

ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII

Această ecuaţie poartă denumirea de ecuaţia fundamentală a contabilităţii.

Poziţia financiară este redată de: active, datorii şi capitaluri proprii.

reprezintă resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la

Exemple de active: terenuri, licențe, materii prime, disponibil în contul curent...

Exemple de datorii: salarii de plătit, credite bancare, impozite și taxe

reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea

Capitaluri proprii = Active - Datorii

Exemplificaţi câteva elemente de capitaluri proprii.

Performanţa este influenţată de venituri şi cheltuieli.

Rezultat (Profit sau pierdere)

reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

Contabilitatea de trezorerie Contabilitatea de angajamente

crește stocul de materii prime, A+

Concluzie: La cumpărarea de bunuri, …

3. În procesul de producție, se consumă materii prime în valoare de 120 lei.

Concluzie - Reguli generale

Vânzare Venituri din vânzare Indiferent de

Încadrați elementele în cele cinci categorii principale:

Clasificaţi elementele din cadrul următorului inventar al unei fabrici de automobile:

Contul de profit și pierdere

Bilanțul – elemente şi structuri

De reținut! În România, reglementările contabile impun folosirea formatului listă pentru

Forma listă a bilanțului cuprinde:

având la bază relaţia:

Indicatorii E și F din bilanț se calculează astfel:

= Active curente - Datorii curente = +/-

= Total active - Datorii curente

II. Imobilizările corporale

III. Imobilizări financiare

IV. Casa şi conturile la bănci

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1)

1. Bifaţi imobilizările necorporale:

2. Bifați enunțurile adevărate:

3. Sinteză - Active imobilizate

Caracteristica esențială Încadrare în categoria corespunzătoare

Bifați categoria corespunzătoare:

4. Clasificaţi următoarele elemente referitoare la o fabrică de umbrele:

5. Sinteză - Active circulante

6. Clasificaţi următoarele elemente conform modelului.

8. Clasificaţi următoarele elemente conform modelului.

Descrierea detaliată a elementelor din cadrul bilanțului

1. Terenurile şi construcţiile. Terenurile cuprind două categorii: terenurile şi amenajările Obs

III. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung) reprezintă

Aplicație. Societatea A are nevoie de finanțare și emite 100 de obligațiuni cu valoarea

B. ACTIVELE CIRCULANTE (fiind parte a activelor curente) Să întocmim bilanțul

1. Materiile prime şi materialele consumabile

3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite,

4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de bani plătite cu anticipaţie

III. INVESTITIILE PE TERMEN SCURT reprezintă valorile financiare investite de către

Valoarea prezentată în bilanţ după primul an =

În bilanţ, activele sunt prezentate la valoarea netă contabilă.

Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii A. Active imobilizate

Daţi exemple de datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt.

- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, - datorii faţă de furnizori