SOLUȚII PENTRU CREȘTEREA ATRACTIVITĂȚII PENTRU CAPITALUL UMAN

COMPETENT, ÎN ORAȘUL BISTRIȚA

În această lucrare, am decis să abordez una dintre principalele probleme cu care se confruntă orașul Bistrița,
și anume atractivitatea scăzută pentru tinerii absolvenți de studii superioare, obstacol ce stă în calea
dezvoltării economice, sociale și culturale a orașului. Atractivitatea scăzută pentru capitalul uman calificat
este o problemă comună pentru micile orașe din România, fiindcă acestea nu sunt suficient de competitive
față de marile orașe (Cluj-Napoca, București, Timișoara, Iași), în materie de oportunități oferite tinerilor
absolvenți de studii universitare și post-universitare.

Aceste oportunități încep cu cele profesionale. Bistrița nu oferă locuri de muncă adecvate tinerilor
specializați, îndeosebi în domeniul serviciilor: în oraș există foarte puține companii ce pot oferi locuri de
muncă bine plătite pentru tinerii pregătiți, de pildă, în domeniul economic, puține cluburi sportive unde
absolvenții din domeniul sportului pot profesa, insuficiente instituții și organizații culturale care să ofere
oportunități profesionale pentru specialiștii din această nișă, situație similară pentru multe alte domenii:
publicitate și marketing, juridic, inginerie, IT, etc.

Oportunitățile continuă cu cele de petrecere a timpului liber. Cu toate că Bistrița este recunoscută cu
numărul mare de cafenele, restaurante și terase ce populează orașul, opțiunile de recreere, relaxare,
divertisment, agrement, cultură sunt minime. Există un număr restrâns de spații verzi moderne (Parcul
Municipal și Pădurea Schullerwald fiind singurele amenajate adecvat), lucru adâncit de inexistența bazelor-
sportive și de agrement (precum bine-cunoscutul exemplu al Bazei Sportive Gheorgheni, din Cluj-Napoca,
orașul spre care cei mai mulți absolvenți bistrițeni decid să migreze). La acestea se adaugă numărul redus
de evenimente muzicale organizate – există foarte puține spectacole muzicale calitative și cu atât mai
puține festivaluri de muzică organizate. Nici frecvența sau calitatea activităților culturale nu sunt un punct
forte al orașului, cele 2 cinematografe și Palatul Culturii din oraș găzduind un număr redus de astfel de
evenimente cultural-artistice. Potențialul de turism cultural-istoric este, de departe, slab valorificat pentru
un oraș ce se bucură de rădăcini săsești și maghiare, atât de apreciate de către turiști și atât de puțin
exploatate în oraș (din toate clădirile cu valențe de acest tip, singurele cunoscute sunt Muzeul Municipal
și Biserica Evanghelică din zona centrală a orașului). Sectorul hotelier e caracterizat de unități de cazare
învechite, în a căror atractivitate nu s-au mai realizat investiții de mulți ani, fapt accentuat de declinul
dramatic al singurului hotel clasat la 5 stele – Hotel Metropolis.

Nu în ultimul rând, calitatea vieții este afectată de infrastructura rutieră din oraș, calitatea precară a
drumurilor din oraș și organizarea deficitară a traficului fiind probleme ce îngreunează ușurința și confortul
cu care oamenii ar trebui să se deplaseze într-un oraș atât de redus ca întindere, cum este Bistrița.

Cu toate acestea, nu minimizez investițiile făcute în reabilitarea clădirilor rezidențiale și publice (care,
totuși, sunt insuficiente raportat la numărul total de astfel de clădiri, fapt ce nu ajută deloc imaginea
orașului), în spațiile verzi centrale, în cinematograful municipal și galeriile comerciale, în infrastructura de
sănătate, etc. Totuși, o serie de proiecte de investiții ar putea fi demarate pentru a îmbunătăți calitatea vieții
în Bistrița și, prin a căror implementare, ar crește, cu siguranță, atractivitatea orașului pentru absolvenții
de studii superioare. Astfel, câteva exemple cuprind:

• Investiții și facilități fiscale menite să atragă un număr mai mare de agenți economici din domeniul
serviciilor: companii naționale și multinaționale, care să își deschidă puncte de lucru în oraș. Un bun
exemplu ar fi realizarea unor clădiri de birouri care să ofere spații adecvate pentru angajații unor astfel
de companii
• Investiții în parcuri industriale și centre de transfer tehnologic, care să găzduiască firmele din domeniul
producției
• Investiții în domeniul cultural, care să sprijine sectorul cultural-artistic local și care să direcționeze
mobilitatea bunurilor cultural-artistice (și a creatorilor lor) spre Bistrița, de exemplu prin crearea unui
hub cultural dedicat profesioniștilor din domeniu, care să găzduiască inclusiv rezidențe artistice și de
creație
• Crearea unei baze sportive și de agrement pe modelul celei mai sus amintite, care să ofere spații
exterioare și interioare de petrecere sănătoasă a timpului liber în mod gratuit sau la costuri reduse
• Investiții mai numeroase în reabilitarea clădirilor rezidențiale din oraș, care să fie catalizate prin acțiuni
de conștientizare (de exemplu prin inițiative de promovare a beneficiilor unor astfel de investiții asupra
rezidenților vârstnici, ce refuză să accepte realizarea unor astfel de măsuri în blocurile de locuințe în
care locuiesc)
• Reabilitarea spațiilor verzi mici din oraș (micile parcuri din cartiere), astfel încât acestea să devină
atractive atât pentru familii, cât și la nivel individual
• Investiții menite să valorifice mai bine caracterul istoric al orașului, de pildă prin reabilitarea clădirilor
istorice degradate și utilizarea acestora ca spații comerciale, de cultură, etc și crearea unor spații
turistice primitoare – parcurile de aventură, cele acvatice sau centrele spa sunt un bun exemplu în acest
sens
• Investiții în acțiuni de peisagistică pentru Pădurea Codrișor, din mijlocul orașului, pentru ca aceasta să
devină un spațiu verde accesibil și atractiv pentru locuitori
• Investiții în infrastructura rutieră, care să eficientizeze traficul urban și care să nu creeze probleme
posesorilor de automobile
• Investiții în crearea unor spații de parking multi-etajate, care să ușureze povara dată de deținerea unui
automobil

Realizarea unor astfel de investiții, precum cele mai sus menționate, într-un orizont de maxim 5 ani, ar
crește atractivitatea Bistriței pentru capitalul uman calificat. Odată cu creșterea numărului de absolvenți ce
optează pentru Bistrița ca loc de domiciliu, aceștia vor contribui la creșterea valorii adăugate create în oraș
și la dezvoltarea, în ansamblu, a acestuia. Totuși, ritmul lent în care se derulează astfel de investiții la
momentul de față nu prezintă perspective tocmai favorabile pentru a susține o astfel de direcție de viitor.