Alegerile prezidențiale din 1996 din România

Alegerile prezidențiale din 1996 din România au fost primele alegeri prezidențiale democratice după
Revoluția din 1989. Aceste alegeri au fost marcate de o competiție acerbă între doi candidați importanți:
Emil Constantinescu și Ion Iliescu.

Emil Constantinescu, liderul principal al opoziției democratice, a obținut sprijinul a două partide
importante: Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) și Convenția Democrată din România
(CDR). Pe de altă parte, Ion Iliescu, președintele interimar al României după căderea regimului comunist,
a candidat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN).

În ceea ce privește campania electorală, Emil Constantinescu a promovat ideea că trebuie să se pună
capăt guvernării corupte și să se urmărească o politică economică liberală, pe când Ion Iliescu a
argumentat că o astfel de politică ar putea fi periculoasă și ar putea afecta stabilitatea economică și
socială a țării.

În ziua alegerilor, pe 3 noiembrie 1996, peste 10 milioane de români s-au prezentat la urne pentru a-și
alege președintele. După numărarea voturilor, Emil Constantinescu a obținut 54,41% din voturi, în timp
ce Ion Iliescu a obținut doar 45,59% din voturi.

Rezultatul alegerilor a fost o mare surpriză pentru mulți, deoarece Ion Iliescu a fost considerat favoritul
în sondajele de opinie și avea avantajul de a beneficia de resursele partidului său.

În concluzie, alegerile prezidențiale din 1996 au marcat un moment important în istoria politică a
României, prin faptul că a fost prima dată când un președinte ales democratic a preluat puterea în țară.
Acest eveniment a demonstrat că poporul român își dorește o schimbare politică și a reprezentat o
victorie pentru democrație și libertate în România.