În cazul stocurilor aprovizionate din afara entității se parcurg următoarele etape:

- la începutul fiecărei luni se stornează valorile din conturile de stocuri, trecând asupra
conturilor de cheltuieli;
- pe parcursul luni, achizițiile de bunuri se înregistrează direct în conturile specifice de
cheltuieli;
- pe parcursul perioadei, ieşirile de stocuri nu se înregistrează;
- la sfârşitul perioadei se face inventarierea stocurilor existente. Stocurile stabilite prin
inventariere se evaluează şi se înregistrează în idebitul conturilor de stocuri corespunzător
naturii acestora, prin reducerea cheltuielilor.
După parcurgerea etapelor menționate mai sus, soldul contului de cheltuieli
reflectă valoarea stocurilor ieşite în cursul perioadei şi se poate determina cu ajutorul relației:
Ieşiri = Sold inițial + Intrări – Stoc final [12]

În cazul stocurilor provenite din producție proprie, se parcurg următoarele etape :

- se anulează stocurile de producție constatate la sfârșitul lunii anterioare în
corespondență cu variația stocurilor;
- nu se înregistrează în evidența sintetică, ci doar în cadrul celei operative bunurile
obținute din producție proprie;
- pe măsura vânzării sau ieşirii din gestiune a stocurilor, acestea se vor înregistrat în
conturile de venituri, fară a fi necesară destocarea lor;
- bunurile material provenite din producția proprie se vor inventaria la sfârşitul
perioadei şi se vor înregistra în conturile corespunzătoare de stocuri prin majorarea variației
stocurilor. [13]