Fericirea este o stare mentală de bine, fiind caracterizată de emoții pozitive sau plăcute, de la

mulțumire la bucurie intensă. Filozofii și gânditorii religioși de multe ori definesc fericirea în
termeni de a trăi o viață bună sau înfloritoare, mai degrabă decât pur și simplu ca o emoție.
Fericirea socratică este viața în conformitate cu etica și nu e neapărat însoțită de emoții pozitive,
fericirea nu este altceva decat o reflectare a proportiei de fericire traita de fiecare caz in parte.
Iata ce spunea Platon despre fericire: Fericirea cuprinde cinci parți. O parte este a lua hotărâri
bune; a doua este a avea simțuri bune și sanatate trupească; a treia este reușita în ceea ce
întreprinzi; a patra-i reputația printre oameni și a cincea, abundența de bani și a bunurilor
folositoare pentru viață.Si bineînțeles, noi ceilalți, cu toții avem cate o parere despre fericire fie
că am trăit-o fie ca nu. Si pentru că fericirea e atat de greu de distins pe fețele oamenilor, există
cei care ne învață despre cum să gasim fericirea. “Fericirea nu este o destinație. E un mod de a
trăi.Fericirea este urmarea atitudinii pe care o dezvoltăm față de viața in general, fata de ceea ce
ni se întâmplă în particular. Se spune că înțelepciunea e apanajul bătrâneții, fiind rezultatul
experiențelor trăite și simțite pe propria piele, însă în același timp se spune că e mai înțelept să
înveți din experientele altora. Prin urmare, fericirea ca mod de a trăi poate fi învățată încă din
tinerețe, prin modalitatea de abordare atât a ceea ce am primit/moștenit bun, cât și mai ales a
ceea ce ar putea constitui un obstacol în calea noastra.

Dacă noi căutăm fericirea, niciodată nu o vom găsi.Însă când urmărim scopul și
obiectivele, viziunea și valorile, descoperim fericirea de-a lungul drumului.În loc să grăbim
viața,încetinim șă ne bucurăm de viață.În loc să căutăm lucruri temporare, găsim calități
permanente.În loc să căutăm ceva numit fericire, trăim pentru ceva numit scop.In cele
din urma fericirea fiecăruia dintre noi este in directă proporție cu disponibilitatea permanentă de
a învăța, a ne adapta si a munci asemenea celor care au știut că deși au pierdut o bătălie, nu au
pierdut războiul.Si pentru că omul nu a fost creat pentru a trai in solitudine, fericirea are chipul
iubirii, nicidecum al invidiei, al rautăților sau îngâmfării, nici măcar al banilor sau titlurilor
regale.Indiferent de obstacole, de greutăți si suferințe, fiecare are in mâinile sale propria fericire,
precum artistul are materia brută, careia vrea sa-i dea o forma ( J. W. von Goethe). Si, până una
alta, părintele care dă viață, prin bunăvoința lui Dumnezeu, are in mâinile sale fericirea copilului.

Johann Wolfgang Goethe:șapte sfaturi de care trebuie să ținem cont în

viață.
 1.,,Fiecare are în mâinile sale propria fericire ,precum artistul are materie brută,
căreia vrea să îi dea o formă.Dar cu această artă se întâmplă ceea ce se întâmplă cu
toate:nu ne-a fost data decât aptitudinea pentru ea , ne rămâne meșteșugul și să-l
exercităm cu grijă.,,

2,,Să nu te compromiți, să nu faci pentru alții nici prea mult, nici prea puțin , să nu
pari mișcat de nimic, să nu te emoționezi de nimic , să nu te grăbești niciodată, să știi să
te stăpânești în orice clipă și astfel să menții un echilibru exterior, oricâtă furtună ar fi
în sufletul tău.Omul nobil poate în unele momente să nu se supravegheze, cel distins
niciodată.,,

3,,Omul distins, cu toată izolarea sa, trebuie să pară mereu de ceilalți, în nicio împrejurare
să nu fie țeapăn , ci pretutindeni în largul său, totdeauna să apară în frunte, dar niciodată
să nu se impună el ca atare.,,

4,,Neprețuita fericire a libertății nu constă în a face tot ce dorești și tot ce-ți oferă
împrejurările ci în putința de face, pe drumul cel drept , fără piedici și opreliști, ceea ce
socoți că e drept și că se cuvine.,,

5,,Oamenii cred că organele cu care gustăm arta se formează arta se formează de la

sine ca limba și palatul gurii, că opera de artă poate fi judecată cum judeci
mâncarea.Ei nu înțeleg că e nevoie de o cultură cu totul deosebită pentru a te ridica
la adevărata desfătare artistică.,,

6.,,Omul de rând e mulțumit dacă vede că se petrece ceva pe scenă , omul cultivat
vrea să fie emoționat, iar cel cu adevărat instruit e satisfăcut numai dacă are la ce
reflecta.,,

7,, Când nu putem vindeca suntem datori să alinăm.,,