CAP. 7
MASAJUL ESTETIC

Generalităţi şi scurt istoric

Defini ţ ie. Masajul cosmetic este o combinaţie de mişcă ri şi pre-
siuni, executate manual sau cu ajutorul aparatelor, asupra unei per-
soane săn ătoase, în scop igienic şi estetic, pentru a pă stra un timp cât
mai îndelungat strălucirea pielii, elasticitatea şi vitalitatea dermului şi a
muşchilor pieloşi.
Scurt istoric. Originea cuvântului masaj se găseşte în limba arabă de
la cuvântul mas care înseamnă a pipăi.
Este cunoscut din timpuri străvechi, aproximativ cu 4000 de ani  în
urmă, fiind practicat la greci, egipteni, arabi şi romani. Era fă cut 
rudimentar atât facial, cât şi corporal. S-au găsit desene care repre-
zentau tehnica masajului din acea vreme. Era practicat mai ales în
timpul băilor simple sau de abur.
Masajul era aplicat atât ca îngrijire estetică, cât şi curativ, în di-
verse afecţiuni dermatologice.
Prima lucrare oarecum completă despre masajul facial utilizat în 
cosmetică şi dermatologie a fost alcătuită de dr. Pospelov, iar la Con-
gresul de la Moscova din anul 1854, acesta a expus şi descris mişcările 
de bază ale masajului, efectele lui şi bolile în care dă rezultate. Şi in
Fran ţa, Jaquet, Brocq şi Leroy au ar ătat importan ţa masa jului în
cosmetică şi dermatologic. Este cunoscut, chiar, un masaj efectuat pe
pielea uscată numit á sec" al lui Jaquet, practicat şi astăzi, cu bune 
rezultate, mai ales Ia tenurile grase.
În ţara noastr ă, dr. A. Voina, întemeietorul şcolii de cosmetică , a
studiat şi a iniţiat masajul biotehnic, în care tehnica masajului trebuie să 
urmeze necesitatea tenului respectiv.
Astăzi, mişcările de masaj sunt complexe, adecvate naturii 
tenulu i, calităţii pieIii, vârstei şi stă rii psihice a clientei. Se aplică pe o fa ţă 
bine curăţ ată, se execută ştiinţ ific, cu produse adecvate şi de bun ă 
calitate şi este completat cu ajutorul aparatelor electrice.
Rolul masajului este preventiv.
Masajul cosmetic se deosebeşte fundamental de masajul
dermatologic.
Masajul cosmetic se aplică pe o faţă să nă toasă , pentru a-i menţ ine 
un timp mai îndelungat aspectul eudermic, prospeţimea şi stră lucirea.
Masajul dermatologic este curativ, corectează sau tratează 
anumite alteraţii ale pielii şi este indicat în afecţ iuni ca: acneea, eritroza 
facială, celulitele, teleangectazii, neurodermite. Nu se va face în 
dermatoze acute inflamatorii.
Masajul facial se efectuează în regiunea feţ ei, a gâtului şi a 
decolteului.
Scopul este preventiv,de întreţinere şi menţinere un timp cât mai 
 îndelungat a tonusului muşchilor pieloşi, a califelării şi prospeţimii pielii şi
a întârzia apariţia semnelor de îmbătrânire.
Se execută în cadrul tratamentului cosmetic, după procedeele de 
curăţire sau în şedinţă aparte, urmat de aplicarea măştii.

1
 

Produsele folosite Ia masaj sunt cremele speciale, adecvate tipului

de ten.
1. EFECTELE MASAJULUI FACIAL
Masajul facial acţionează local şi general.
Acţiunea locală este asupra regiunii masate, obţ inându-se modi-
ficări favorabile Ia nivelul pielii, al ţ esutului subcutanat şi al muşchilor
pieloşi.
Acţiunea generală este asupra sistemului nervos central, 
producând o relaxare generală.
a) Efect de curăţ ire. Se realizează o curăţire mecanică a celulelor 
dcescuamate existente la suprafaţa pielii.
b) Efect asupra sistemului glandular. Se exercită o stimulare asupra
glandelor sebosudorale, determinând o scurgere mai uşoară a sebumului,
deci o presare a pielii, aceasta în cazul tenului uscat. La tenul gras se
determină o golire a foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum.
Prin stimularea funcţiilor glandelor sudorale, deci prin eliminarea
transpiraţiei, se înlesneşte eliminarea toxinelor.
c) Efect asupra sistemului vascular. Se acţionează atât asupra sis-
temului vascular, cât şi limfatic. Vasele de sânge nu se găsesc decât  în
derm. Epidermul este nevascularizat. Stimularea circulaţ iei sanguine şi
limfatice are o importanţă deosebită în special în hră nire.
Prin activarea circulaţiei sanguine şi limfatice se realizează :
— o hiperemie locală trecătoare ;
- un aflux mai mare de sânge în capilare, deci îmbună tăţ irea 
circulaţiei periferice, care de obicei este mai încetinită . Sângele transportă 
şi substanţe hrănitoare, deci o hrănire locală ;
 —  intensificarea schimburilor nutritive;
 —  toate acestea determină şi o refacere celulară mai rapidă , deci
o acţiune cheratoplastică.
d) Efect asupra sistemului muscular. Acţionează asupra tonusului 
muscular după cum este cazul: fie că menţ ine tonusul muscular, când 
acesta este păstrat, fie că stimulează acest tonus, când este diminuat. 
O mare importanţă în acest caz îl are intensitatea mişc ărilor.
e) Efect asupra sistemului nervos central. Acţionează asupra ter-
minaţiei nervoase periferice, producând o relaxare generală, cu efect 
favorabil asupra psihicului, şi cu receptivitate bună la tratamentul 
cosmetic.
f) Men ţine catifelarea şi supleţ ea pielii.
  g) Între ţ ine fibrele elastice din derm.
h)Împiedică depunerea de grăsimi în exces în ţ esutul celuloadi pos
subcutanat.
i)Efect asupra respira ţ iei pielii. Este realizat indirect. Pielea respiră 
pe două căi prin pori şi prin sânge. Activând circulaţia sanguină , se
aduce la nivel periferic o cantitate crescută de oxigen, iar îndepărtând 
deşeurile cutanate de la suprafaţa pielii se înlesneşte respira ţia prin 
pori.
2. REGULILE ŞI MIŞCĂ RILE DE BAZĂ ALE MASAJULUI
Pentru a-şi îndeplini scopul propus, masajul trebuie executat în
anumite condiţii, şi anume:

2
 

a. Cosmeticiana trebuie s ă aibă cunoştinţe temeinice de anatomia şi

fiziologia pielii şi a muşchilor pieloşi. Aceasta are importanţă în 
direcţia de execuţ ie a mişcă rilor, în intensitatea lor şi alegerea 
mişcărilor de bază.
 b. Cosmeticiana trebuie să cunoască calitatea pielii pe care o ma-
sează. Este important de cunoscut tipul de ten pentru alegerea 
produsului de masaj adecvat, pentru stabilirea duratei masajului
şi a mişcării de bază. Trebuie cunoscut gradul de grosime şi 
sensibilitate a pielii.
c. Cosmeticiana trebuie să aibă o mobilitate mă rită a degetelor, 
realizată prin gimnastica mâinilor.
d. Mâna cosmeticianei trebuie să fie totdeauna îngrijită , cu o piele 
catifelată , cu unghii moderat tă iate şi rotunjite, nelă cuite sau 
cu lacul intact. Trebuie să fie uşoară , suplă , chiar atunci când 
execută mişcări de masaj energice. În timpul masajului, bijuteriile
trebuie scoase, întrucât incomodează.  Mâinile trebuie să lucreze 
simultan sau alternativ în funcţie de execuţia mişcă rii. Nu trebuie să 
fie aspre, crispate şi să nu transpire.  Înainte de masaj, mâinile
trebuie spălate cu apă şi săpun, dezinfectate, iar după masaj, 
spălate din nou şi unse cu cremă grasă vitaminizată, pentru 
păstrarea supleţii şi catifelării pielii.
e. Legea de bază a masajului prevede ca mâna cosmeticienei să adere şi 
să nu părăsească suprafaţa de masat în timpul execuţiei, iar 
mişcările de bază ale masajului să fie legate între ele prin mişcă ri de 
legătură, păstrându-se continuitatea mişcărilor.
f. În timpul masajului, cosmeticiana trebuie să fie calmă , liniştită, să nu 
execute masajul în grabă şi nici cu întreruperi.
g. Mişcările de masaj trebuie executate într-o anumită ordine şi 
direcţie, şi anume, se începe şi se încheie cu mişcă ri mângâietoare, 
iar mişcările energice vor alterna cu mişcări mângâietoare. În ceea 
ce priveşte direcţia, la tenul congestiv mişcările se execută de la 
frunte spre decolteu pentru descongestionare, iar la tenurile
anemice, de la decolteu spre frunte pentru activarea circulaţ iei.
h. Mişcările de masaj trebuie adecvate regiunii unde se execută . De 
exemplu: nu vom executa mişcări energice în regiunea ochilor, care 
este sensibilă, ci numai mişcări uşoare.
i. Masajul nu se va face brutal, pentru a nu deplasa pielea pe planurile
profunde; chiar mişcările energice au o intensitate moderată.
 j. Masajul va fi executat pe o piele curăţ ată şi să nă toasă, cu produse
adecvate şi de bună calitate. Pentru tenul uscat se va folosi o cremă 
grasă, vitaminizată, pe bază de lanolină, iar pentru tenul gras —  
cremă saponantă pe bază de stearină sau ulei (de germeni de po-
rumb, măsline).
k. Durata masajului este în funcţie de calitatea tenului şi de vârstă .
l. În timpul masajului, clienta va sta culcată pe fotoliul cosmetic, într-o 
poziţie comodă şi relaxată cu o lumină difuză, o muzică plă cută şi 
discretă.
 

3
 

MIŞCĂRILE DE BAZĂ ALE MASAJULUI

Se cunosc trei categorii de mişcări de bază:
 - mişcări de effleurage, mângâietoare sau de netezire;
 —  mişcări energice ;
 —  mişcări vibratorii.
a. Mişcările de effleurage 
Sunt mişcări mângâietoare, de alunecare, executate cu faţa palmară 
sau pulpa degetelor, la începutul, sfârşitul masajului şi în alternanţă cu 
mişcările energice, ce se adresează epidermului.
Se execută pe direcţie liniară , circulară, în spirală , în zigzag sau 
foarfece.
Scopul acestor mişcări este :
 —  de luare de contact cu pielea clientei;
 —  de întindere a cremei pe faţă, gât şi decolteu ;
 —  uşurează pătrunderea cremei şi a substanţelor biologice în piele, 
obţinându-se o gresare, catifelare şi hrănire a pielii ;
 —  de a produce relaxarea.
  După felul cum sunt executate, şi anume după direcţ ia şi 
intensitatea mişcărilor, au următoarele efecte :
 —  executate lent, fără prea mare presiune, produc relaxarea; acest fel 
se execută la începutul şi sfârşitul masajului, pentru a pregăti clienta de a 
fi cât mai receptivă, iar în încheiere de a fi relaxată . Tot în acest fel se 
execută şi în alternanţă cu mişcările energice pentru relaxarea şi 
destinderea ţesuturilor, ce au fost stimulate cu mişcările energice ;
 —  executate lent, cu oarecare presiune, dar în direcţia circulaţ iei 
venoase, produc descongestionare ;
 —  executate rapid, cu presiune moderată, produc activarea circulaţiei,
deci o bună hrănire, stimularea terminaţiilor nervoase, împrăştierea 
edemelor.
b. Mişcările energice
Sunt mişcări de profunzime ce se adresează dermului şi 
hipodermului.
Scopul lor este de :
— stimulare a circulaţiei sanguine şi limfatice ;
—stimulare a funcţiei glandelor sebosudorale ;
—stimulare a terminaţiilor nervoase ;
 —  stimulare a ţesutului muscular ;
 —  golire a foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum şi transpiraţie;
 —   împrăştiere a depozitelor de grăsimi din ţesutul celuloadipos 
subcutanat.
Aceste mişcări sunt :
 —  pianotatul;
 —  pălmuitul;
 —  fricţionatul;
 —  frământatul ;
 —  ciupitul ;
 —  tapotatul;
 —  arpegiul.

4
 

Pianotatul.  Este o mişcare rapidă, asemănătoare cu alunecarea 

degetelor pe clapele unui pian.
Se execută cu faţa palmară a degetelor, mâinile lucrând simultan.
 Efecte:
— Stimularea terminaţiilor nervoase, redeşteptând vitalitatea 
ţesuturilor.
— Are un efect bun asupra ridurilor superficiale, în special a celor de la
colţul extern al ochilor, producând un uşor edem în şanţul ridului, astfel 
atenuându-l.
Regiunile unde se execută:
 —   în jurul ochilor;
 —  pe şanţul nazogenian;
 —   în regiunea geniană.
Direcţia de execuţie este liniară şi circulară .
Pălmuitul.  Este o mişcare rapidă, asemănătoare pălmuitului.  
Se execută cu ultimele trei degete (mediu, inelar şi degetul mic) unite, 
care lovesc faţa uşor de jos în sus. Mâinile lucrează alternativ. Efecte :
 —  stimularea circulaţiei sanguine şi limfatice ;
 —  stimularea tonusului muscular;
—împrăştierea depozitelor de grăsime din regiunea submentonieră.
Regiunile unde se execută :
— regiunea geniană ;
 —  regiunea submentonieră şi submandibulară.
Direcţia de execuţie este liniară .
  Fricţionatul.  Este o mişcare executată cu dosul falangelor pe 
direcţie circulară, în timp ce falangele execută între ele o mişcare de du-
te-vino. Mâinile lucrează simultan.
Efecte :
— stimulează circulaţia sanguină ;
- executat în direcţia circulaţiei venoase cu oarecare presiune are efect de 
descongestionare.
Regiunile unde se execută :
 —  geniană ;
 —  gât şi decolteu.
Direcţia de execuţie este liniară şi circulară .
Frământatul.  Este o mişcare de profunzime. Se prinde pielea şi
ţesutul subcutanat şi se rulează între index, mediu şi inelar spre police. 
Mâinile lucrează alternativ.
 Efecte:
- stimulează circulaţia sanguină şi limfatică ;
- stimulează tonusul muscular şi fibrele elastice din derm;
- stimulează funcţia glandelor sebosudorale;
- ajută la golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum şi 
transpiraţie;
- ajută la îndepărtarea deşeurilor cutanate de Ia suprafaţa pielii.
Regiunile unde se execută:
— regiunea geniană.
Direcţia de execuţie: liniar, orizontal, vertical şi circular.
Ciupitul. Este o mişcare rapidă asemănătoare unei ciupituri.

5
 

Cu mediul şi policele se prinde pielea şi ţ esutul subcutanat, se ridică 

uşor şi se eliberează rapid. Mâinile lucrează alternativ şi execută o mişcare 
amplă de rotaţie în aer.
Efecte :
 —  stimulează circulaţia sanguină şi limfatică ;
 —  stimulează funcţia glandelor sebosudorale.
Este eficientă la tenurile palide, atone, cu o circulaţ ie sanguină  
deficitară.
Regiunile unde se execută :
— regiunea geniană.
  Direcţia de execuţie : liniară .
Tapotatul. Este o mişcare de lovire uşoară.
Se execută cu faţa palmară a degetelor sau cu toată palma. "Mâinile
lucrează simultan.
Efecte :
 —  stimulează circulaţia sanguină şi limfatică ;
 —  eliminarea deşeurilor organice la nivel cutanat ;
 —  stimulează ţesutul elastic şi terminaţiile nervoase.
Regiunile unde se execută :
— regiunea geniană.
  Direcţia de execuţie: circulară .
Arpegiul. Se aseamănă ca execuţie cu pianotatul, cu deosebirea că 
degetele alunecă pe suprafaţa masată şi nu o lovesc. Mâinile lucrează 
simultan sau alternativ.
Efecte :
— stimulează circulaţia sanguină şi limfatică ;
— stimulează tonusul muscular;
— stimulează fibrele elastice din derm ;
 —    stimulează terminaţiile nervoase.
  Regiunile unde se execută :
 —  regiunea geniană ;
 —  frunte ;
 —  gât şi decolteu.
Direcţia de execuţie : liniară şi în evantai de la degetul index la 
degetul mic şi invers.
c. Mişcările vibratorii
Se realizează prin încordarea antebraţului.
Sunt de două feluri :
 —  plane ;
 —  punctate.
Vibraţiile plane se execută cu faţa palmară , realizând o alunecare 
vibrată.
Se execută în regiunea geniană şi pe frunte.
Vibraţiile punctate se execută cu pulpa degetului mediu al mâinii 
drepte în foarfecele format de indexul şi mediul mâinii stângi, în regiunea
frunţii.
Efecte:
 —  relaxare;
 —  descongestionare când se lucrează pe direcţia 

6
 

circulaţiei venoase.
Se execută la sfârşitul masajului, completate de presiuni punctate,
cu pulpa degetului mediu în unghiul intern al ochilor, fosa temporală şi 
regiunea preauriculară. Prin aceste presiuni se realizează tot o relaxare, 
datorită opririi pentru un timp foarte scurt a circuitului nervos.
Vibraţiile se mai execută şi la sfârşitul mişcărilor din regiunea frunţii 
şi ochilor, cu acelaşi efect — relaxarea.
 DIFERENŢIEREA MIŞCĂRILOR DE MASAJ
Masajul facial este alcătuit din trei categorii de mişcă ri de bază : 
effleurage, energice şi vibratorii, care se folosesc diferit ca durată şi 
intensitate.
Dacă mişcările de masaj se executa lent, calm, fă ră intensitate prea 
mare, au efect calmant, iar dacă sunt de profunzime, repezi şi cu o  
presiune mai mare, au efect stimulator.
Cosmeticiana va trebui să ştie să folosească mişcările de masaj cele 
mai potrivite la clienta respectivă ţ inând seama de :
 —  tipul şi calitatea pielii ;
 —  vârsta ;
 —  starea psihică.
a. Tipul şi calitatea pielii
În funcţie de tipul de ten va trebui să se aleagă mişcă rile de masaj
cu care se vor obţine efecte optime.
Tenul normal. Este un ten tânăr, cu toate funcţiile normale, care nu 
are nevoie decât de întreţinere.
De aceea se vor folosi mişcările de effleurage, uşoare, într-un ritm 
moderat, fără o intensitate prea mare şi cu durată scurtă de 10 min.
Tenul uscat sau deshidratat, cu o piele subţire va beneficia de 
mişcări de effleurage rapide pentru activarea circulaţ iei sanguine şi 
limfatice. Acestea vor fi alternate şi de câteva mişcă ri energice de 
intensitate moderată (fricţionatul, ciupitul, un uşor frământat) în scopul 
activării circulaţiei sanguine şi al stimulării funcţ iei glandelor 
sebosudorale. Se va folosi cremă grasă hrănitoare, vitaminizată, bine 
hidratată, pentru hrănirea, gresarea şi catifelarea pielii.
Durata masajului este şi în funcţie de vârstă — 15 min.
Tenul gras — cu pori dilataţi sau deschişi, cu o piele îngroşată va 
beneficia de mişcările energice de profunzime pentru eliminarea 
sebumului din foliculii pilosebacei şi împră ştierea depozitelor de 
grăsime din ţesutul adipos. În alternanţă cu mişcările energice, se vor 
executa mişcări de effleurage pentru calmarea şi relaxarea ţ esuturilor.
Durata masajului în funcţie de vârstă — 15—20 min.
Tenul acneic — caracterizat prin prezenţa pustulelor acneice, nu va 
beneficia de un masaj facial obişnuit, ci de masajul a sec al lui Jaquet,
folosind un produs medicamentos (sulf, pudră).
Tenul congestiv. Pentru descongestionare, se folosesc mişcări de 
effleurage, din mişcările energice — fricţ ionatul — şi mişcă ri vibratorii, 
executate în direcţia circulaţiei venoase. Mişcă rile încep de la frunte spre 
decolteu.
Tenul palid.  Se vor executa mişcările de effleurage rapide şi 
majoritatea mişcărilor energice în scop de activare a circulaţ iei sanguine şi 
limfatice. Mişcările încep de la decolteu că tre frunte.

7
 

b. Vârsta
Este un alt criteriu de care trebuie ţinut seama în efectuarea 
masajului facial.
La persoanele tinere. În aceste cazuri, scopul este întreţinerea şi 
menţinerea aspectului frumos al tenului. Şedinţele de masaj sunt de scurtă 
durată, de 10 min; se vor face toate mişcările de masaj cu o intensitate 
moderată.
Dacă tenul este gras sau acneic se va insista pe mişcările energice,
 în alternanţă cu cele uşoare.
La persoanele adulte.  Şedinţele de masaj vor fi mai de lungă 
durată (15 min) şi se va axa pe mişcările de masaj în funcţie de calitatea
pielii.
La persoanele în vârstă. Masajul va dura 20 min, cu mişcări de 
effleurage rapide pentru activarea circulaţiei şi stimularea terminaţiilor 
nervoase. Mişcările energice vor avea o intensitate moderată, ţinând cont 
de tonusul muscular diminuat la această vârstă.

c. Starea psihică
Ca s ă obţinem rezultatele dorite in cadrul tratamentului cosmetic, 
clienta trebuie sa fie relaxată, pentru a fi cât mai receptivă . Una din 
metodele de relaxare este şi masajul facial.
În funcţie de starea psihică în care se află clienta vom alege 
mişcările de masaj care convin cel mai bine pentru relaxare.
- Dacă clienta este calmă, relaxată , optimistă , masajul va fi adecvat 
vârstei şi calităţii pielii.
- Dacă clienta este nervoasă, agitată, irascibilă , vom caută să -i asigură m 
relaxarea prin mişcări de effleurage prelungite, uşoare şi cu presiuni în 
fosa temporală şi regiunea cervicală, însoţite de vibraţii. Vor fi evitate 
mişcările energice.
- Dacă clienta este crispată, contractată, masajul se execută întocmai ca
cel anterior, numai că mişcările de effleurage vor avea o intensitate ceva 
mai mare.
- Dacă clienta are o stare de nelinişte, masajul va fi uşor stimulator, fără a 
fi prea excitant.
- Dacă clienta este obosită, surmenată, plictisită, tristă, absentă, şedinţa 
de tratament, va începe cu un masaj de relaxare. Mişcările de masaj vor fi 
alcătuite dintr-un effleurage lent, urmate de mişcări energice stimulatorii 
şi încheiate cu vibraţii prelungite.
3. DESCRIEREA MASAJULUI FACIAL PE REGIUNI
Masajul facial de întreţinere a feţei, gâtului şi decolteului este format 
din cele trei categorii de mişcări de bază , adecvate fiecă rei regiuni.
Masajul facial va începe cu mişcă ri de effleurage cu o intensitate 
moderată, care va creşte pe parcurs cuprinzând faţa, gâtul şi decolteul,
apoi se vor executa mişcări energice, stimulatorii, alternate cu mişcări de 
effleurage, iar în încheiere se vor executa mişcă ri de effleurage şi vibraţ ii 
pe întreaga suprafaţă de lucru.
Pentru a obţine rezultate bune este necesar ca masajul facial să se 
aplice pe o faţă perfect curăţată prin toate procedeele de curăţire 
necesare.

8
 

În timpul masajului, clienta este culcată pe fotoliul cosmetic într-o

poziţie relaxată, cu o lumină difuză, într-o atmosferă de linişte şi o muzică  
discretă.
Cosmeticiana işi va spăla mâinile cu apă şi să pun şi le va dezinfecta,
iar cu o spatulă sau linguriţă de plastic va lua crema de masaj, işi va unge 
mâinile şi apoi va aplica crema pe faţă , gât şi decolteu.
a. Mişcările de întindere a cremei
Întinderea cremei se face cu faţa palmară a ambelor mâini, aderând 
bine de piele prin mişcări uşoare.
Se obţine o gresare a regiunii masate, precum şi un prim contact cu 
pielea clientei, timp în care ne putem da scama de calitatea tenului, de
tonusul muscular, pentru a putea stabili intensitatea mişcărilor şi durata 
masajului.
Mişcările de întindere a cremei incep de pe pielosul gâtului, 
cuprinzându-I într-o mişcare de mângâiere cu ambele mâini ce lucrează 
simultan.
Apoi, mâinile coboară spre decolteu, ocolind regiunea tiroidei şi a 
paratiroidelor, deschizându-se în evantai pentru a cuprinde tot decolteul,
ocolesc umerii, apoi se trece prin regiunea cervicală până în regiunea 
submentonieră. Se continuă netezirea celor trei ovale: moţul bărbiei-
ureche, comisura buzelor-ureche, aripile nasului tâmpl . Urmeaz ă ă 
netezirea regiunii ochilor, a frun ii ţşi se coboar pe
ă laturile fe eiţ pân în
ă  
regiunea mentonier .ă
Mişc ările de netezire de Ia întinderea cremei se execut ă cu fa ţa  
palmar ă a ambelor mâini ce lucreaz ă simultan, revenirea la pozi ţia  
ini ţial ă se face cu dosul falangelor, iar mişcările se repetă de câte ori  
este nevoie pentru a gresa bine întreaga suprafa de ţă masat.
b. Mişc ările de effleurage
  Masajul regiunii gâtului. Din regiunea submentonier , ambele ă  
mâini simultan cu fa aţ palmar ăcoboar ăpe pielosul gâtului, unde  
execut ă o mişcare mângâietoare, pe direc ţia circular ă. Mişcarea se  
repet ă de 3 ori.
Masajul regiunii decolteului se execut astfel:
ă
 —  Mâinile coboar ă spre decolteu, ocolind regiunea tiroidei şi a  
paratiroidelor pân ăîn dreptul sânilor ; revenirea se face pe acelaşi
traseu pân ă sub b ărbie. Mâinile lucreaz ă simultan, bine aderând pe  
piele, executând o presiune mai mare la coborâ re, decât la urcare.
Mişcarea se repet ăde 3 ori.
 —  Mâinile coboar ădin nou spre decolteu, unde degetele se desfac
 în evantai, cuprinzând toat ă suprafa aţ pân ăla umeri. Re venirea se face
pe acelaşi traseu pân ăsub b rbie.
ă Mişcarea se repet de ă 3 ori.
 —  Mâinile execut ăaceeaşi mişcare, ca şi cea anterioar ă(în evan tai),
iar revenirea se face ocolind umerii, prin regiunea cervical , ajungând
ă  
 în regiunea submentonier .ăMişcarea se repet ă de 3 ori.
 —  Mâinile coboar ă de o parte şi de alta a gâtului, cu policele  
alunecând în regiunea cervical , ăiar la întoarcere — policele execut ă  
presiuni circulare în regiunea cervical . Mişcarea
ă se repet deă 3 ori.
Masajul în regiunea submandibular . ăMâna stâng este ă fixat înă  
apropierea urechii stângi, în timp ce mâna dreapt cu ă fa a palmar
ţ ă  
aderând de piele execut ăo netezire în regiunea submandibular ăde la  

9
 

urechea stâng ă la cea dreapt ă, unde degetele mâinii drepte r ămân  

fixate şi continu ămişcarea mâna stâng ă . Mişcarea se repet ăde 3 ori şi  
se execut ă o uşoar ă presiune în regiunea submentonier ă cu degetul  
mediu.
Masajul celor 3 ovale pentru:
Primul oval. Mâinile se împreun în ă unghi (mâinile stau în pozi ieţ  
vertical ă cu degetele apropiate iar palmele, în apropierea articula ţiei  
pumnului, sprijinite pe maxilarul inferior) pe maxilarul inferior, deasupra
mo ţului b ărbiei.
Din aceast ă pozi ie,ţ ele alunec ă într-o mişcare de netezire,  
executând foarfecele maxilarului inferior (se cuprinde mo ul bţ rbiei ă în -
tre indexul şi mediul ambelor mâini). În dreptul gonionului, degetele se
unesc şi se continu ămişcarea pân ăla ureche.
Al doilea oval. Fa aţ palmar ăa ambelor mâini se sprijin ăîn  
regiunea gonian ăîn unghi cu degetele unite deasupra buzelor.
Ambele mâini simultan alunec ăîntr-o mişcare de netezire,  
executând foarfeca buzelor, care se închide la comisura buzelor, iar miş -
carea se continu ăpân ăla ureche.
Al treilea oval. Mâinile se sprijin pe
ă maxilarul supe rior în unghi iar
degetele sunt unite deasupra nasului. Alunec printr-o ă mişcare de  
netezire, bine aplatisate de piele, urmând sinuozit ileăţfe ei ţpân laă  
tâmpl ă.
La toate cele trei mişc ri,
ă revenirea se face astfel: o mân ărâmâne  
fixat ă la regiunea unde se termin ă mişcarea (ureche sau tâmpl ă), iar  
cealalt ă, prin ridicare, se aşeaz ă la regiunea unde începe mişcarea (din  
partea median ă a fe ei) ţ şi apoi revine şi prima mân ă . Aceasta are  
importan ţă, în respectarea legii de baz ă a masajului, de a nu p ăr ăsi  
complet regiunea de masat. Mişc rile ă se repet deă 3 ori.
Mişc ările de effleurage din regiunea ochilor. Mâinile sunt sprijinite  
pe maxilarul superior în unghi cu degetele împreunate deasupra ochilor,
de unde execut ăo netezire în regiunea ochilor pân ăla tâmpl ă . În timpul  
mişc ării, degetele sunt uşor curbate pentru a nu exercita o presiune pe  
globul ocular, iar în fosa temporal se ă execut o ă uşoar presiune
ă cu  
scop de relaxare. Mişcarea se repet de ă 3 ori.
Mişc ările de effleurage din regiunea frun ţii. Mâinile sunt fixate pe
frunte în unghi cu degetele unite deasupra frun ii şiţ execut oănetezire  
pân ă în regiunea tâmplelor, unde execut ă o uşoar ă presiune. Mişcarea  
se repet ăde 3 ori.
Se execut ăîn continuare o mişcare de leg ătur ăîn jurul ochilor, şi  
anume: mediul ambelor mâini simultan trec printr-o netezire prin
unghiul extern al ochilor, pe sub ochi, unghiul intern al ochilor şi de-a
lungul arcadei sprâncenoase pân în ă unghiul extern. Este o mişcare des  
folosit ă în timpul masajului, f ăcând leg ătura între miş cări (de aceea se  
numeşte mişcarea de „leg tur ă ") ă sau trecerea de la o regiune la alta,  
pentru a nu face pauz ăîn timpul masajului, a p stra ă continuitatea  
mişc ărilor şi contactul cu pielea clientei. Aceste mişc ări de leg ătur ă se  
pot face de câte ori consider m ă ca este nevoie în cadrul masajului.
Mişc ările de netezire în evantai sunt urm ătoarele:
- Policele ambelor mâini sunt sprijinite pe frunte în regiunea
intersprâncenoas ă . Celelalte degete, uşor curbate, formeaz ăca o bolt ă  

10
 

deasupra ochilor. Cu pulpa degetelor simultan, se execut o ănetezire  

de-a lungul arcadei zigomatice pân la ă tâmpl . ă Mişcarea se repet de ă 3  
ori.
- Policele ambelor mâini, încrucişate, se afl deasupra
ă regiunii nasului,  
fără a-I atinge, iar celelalte degete, uşor curbate, se află deasupra  
buzelor. Se execut ăo netezire cu pulpa degetelor simultan, de la  
comisura buzelor pân ăIa ureche. Mişcarea se repet ăde 3 ori.
- Policele ambelor mâini, încrucişate, se afl deasupra
ă buzelor, f r ăsă leă  
ating ă, iar cu pulpa degetelor se execut ă o netezire de-a lungul  
maxilarului inferior, de la mo ulţ b rbiei
ă pân ăla ureche. Mişcarea se  
repet ă de 3 ori.
Se va executa o alt ămişcare de leg tur ă ,ăpentru a putea ajunge  
de la maxilarul inferior, unde am terminat mişcarea, în regiunea frun ii,   ţ  
unde va începe mişcarea urm toare,
ă şi anume : mediul ambe lor mâini,
simultan, trece, prin netezire, de-a lungul şan uluiţ nazogenian, de o  
parte şi de alta a nasului pân laă unghiul intern al ochi lor, de unde va
face mişcarea de leg tur ă ăîn jurul ochilor şi ambele mâini ajung la  
tâmpla stâng ă.

c. Mişc ările de masaj din regiunea frun ţii.

Mişcarea de netezire . Este executat ă cu fa aţ palmar ă a  
degetelor, de la o tâmpl ăla cealalt ăşi din regiunea sprâncenoas ăc tre
ă  
zona de impIantare a p rului.ă Se începe din partea dreapt ,ă dar  
revenirea se face întocmai, mâinile lucrând alternativ. Mişcarea are o
intensitate mai mare în regiunea intersprâncenoas şiăse repet de ă3  
ori.
Mişcarea în zigzag . Mediul ambelor mâini execut o ă netezire în  
zigzag de la o tâmpl ăla cealalt ăpe toat ăsuprafa aţ frun ii.ţ Mişcarea  
 începe din partea dreapt ,ăiar revenirea se face întocmai, insistând în  
regiunea intersprâncenoas ,ădegetele lucrând alternativ. Mişcarea se  
repet ă de 3 ori.
Mişcarea în cercule eţ . Mediul ambelor mâini execut o ă netezire  
 în cercule ţe de la o tâmpl ă spre cealalt ă pe toat ă suprafa ţa frun ţii.  
Mişcarea începe din partea dreapt , ă revenirea se face întocmai, mâinile  
lucrând simultan. Mişcarea se repet de ă 3 ori.
Foarfecele sprâncenei . Indexul şi mediul ambelor mâini cuprind
sprânceana în foarfece. Execut oă netezire din partea median aă frun ii.ţ  
Revenirea se face cu mâinile alternativ, întocmai ca la mişc rileăde  
effleurage ale celor trei ovale. În timpul mişc riiăse execut oăpresiune  
cu indexul de-a lungul sprâncenei, şi apoi în fosa temporal , cuă efect  
bun decongestiv şi relaxant. Mâinile lucreaz simultan
ă şi mişcarea se  
repet ă de 3 ori.
Mişcarea în foarfece pe frunte . Indexul şi mediul ambelor
mâini execut ă o netezire în foarfece, de la o tâmpl ă la cealalt ă.  
Mişcarea începe din partea median ă a frun ii ţşi revenirea se face  
 întocmai, mâinile lucrând simultan. Mişcarea se repet deă3 ori.
Mişcarea în zigzag în foarfece . Indexul şi mediul mâinii stângi
sunt îndep ărtate, dar mediul mâinii drepte execut ăo netezire în zigzag  
 în foarfecele mâinii stângi. Mişcarea începe de la tâmpla dreapt , iară  
revenirea se face prin netezire. Mişcarea se repet deă 3ori.

11
 

Vibra ţia punctat ă . Pozi ţia mâinilor este aceeaşi ca la mişcarea  

anterioar ă, numai c ămediul mâinii drepte execut ă o vibra ţie punctat ă.  
Mişcarea începe de la tâmpla dreapt , ăiar revenirea se face prin  
netezire. Mişcarea se repet de ă 3 ori.
Vibra ţia plan ă . Mâna stâng ă sus ine ţ muşchiul orbicular al  
ochiului la nivelul tâmplei stângi, în timp ce fa a palmar
ţ aămâinii drepte  
execut ă o vibra ţie plan ă de la tâmpla stâng ă c ătre cea dreapt ă pe toat ă  
suprafa ţa frun ţii. Mâinile se schimb ă şi se execut ă mişcarea şi pe  
direc ţie invers ă. Mişcarea se repet ă de 3 ori.
Dup ă fiecare mişcare din regiunea frun ţii se execut ă o mişcare de  
legătur ă în jurul ochilor.
d. Mişc ările de masaj din regiunea ochilor.
Cerculeţe la ambii ochi. Este o mişcare de netezire pe direcţ ie 
circulară executată cu pulpa degetelor medii ale ambelor mâini ce
lucrează simultan. Mişcarea începe de la colţ ul extern al ochilor şi se
descriu cerculeţe până la jumă tatea arcadei zigomatice, de unde se
continuă cu netezire, prin unghiul intern al ochilor, arcada
sprâncenoasă până în unghiul extern, de unde se reia mişcarea, ce se
repetă de 3 ori.
Cerculeţe la fiecare ochi. Mediul mâinii stângi susţine  muşchiul
orbicular al ochiului drept în unghiul intern. Mediul mâinii drepte execută 
cerculeţele întocmai ca la mişcarea anterioară, iar când trece prin
unghiul intern, mediul mâinii stângi se ridică pentru a lăsa liberă 
trecerea mediului mâinii drepte. Mişcarea se repetă de 3 ori.
Printr-o mişcare de alunecare, mediul mâinii drepte trece Ia colţ ul 
extern al ochiului stâng, iar susţinerea în unghiul intern este fă cută de
mediul mâinii stângi şi mişcarea se execută întocmai ca la celălalt ochi.
Mişcarea se repetă de 3 ori.
Netezirea pleoapei urmată de pianotat.  Indexul şi mediul
ambelor mâini execută o netezire de-a lungul pleoapelor din unghiul intern
către cel extern al ochilor, ce se continuă cu un pianotat pe sub ochi.
Mâinile lucrează simultan, iar mişcarea se repetă de 3 ori.
Foarfecele sprâncenei. Această mişcare se execută întocmai ca la
masajul din regiunea frunţii, numai că după executarea foarfecelui se
continuă cu o netezire cu mediul pe sub ochi până în unghiul intern.
Mâinile lucrează simultan şi mişcarea se repetă de 3 ori.
Frământatul sprâncenei. Indexul şi mediul ambelor mâini
execută o rulare uşoară către police a ţ esutului din regiunea 
sprâncenoasă din unghiul intern către cel extern, de unde mişcarea se 
continuă cu o netezire cu mediul pe sub ochi până în unghiul intern. 
Mâinile lucrează simultan şi mişcarea se repetă de 3 ori.
PianotatuI. Toate degetele ambelor mâini execută un pianotat în 
 jurul ochilor din exterior către interior. Mâinile lucrează simultan şi 
mişcarea se repetă de câteva ori.
Netezirea în spirală. Mediul ambelor mâini execută o netezire  în
spirală (în formă de opt) la colţ ul extern al ochilor.
Mâinile lucrează simultan, iar mişcarea se repetă de 3 ori.
Netezirea urmată de vibraţie.

12
 

  Ambele mâini cu fa aţpalmar ă execut ă o netezire în regiunea  

ochilor din unghiul intern c tre
ă cel ex tern, urmat ăde o vibra ie ţ plan ă,  
pe aceeaşi direc ie.
ţ
Mâinile lucreaz ăsimultan şi mişcarea se repet ăde 3 ori.
e. Mişc ările de masaj din regiunea nasului.
Cercule ţe pe aripile nasului cu mediul . Din
regiunea ochilor se coboar ă
cu mediul ambelor mâini p nă ă  
la aripile nasului unde se execut ăcercule e ţ dinafar ă  
 înăuntru. Apoi, degetele medii urcă într-o mişcare de  
netezire de o parte şi de alta a nasului, a unghiului intern
al ochilor, de-a lungul arcadei sprâncenoase, unghiului
extern al ochilor şi revine la aripile nasului, unde se reia
mişcarea de 3 ori. Mâinile lucreaz simultan.
ă
Cercule ţe pe aripile nasului cu policele .
Mişcarea se execut ăîntocmai, numai c ăse va lucra cu  
policele ambelor mâini.
Netezirea în zigzag pe muchia nasului . Policele
ambelor mâini execut ăcercule eţ pe aripile nasului, de  
unde mişcarea se continu ăprintr-o netezire în zigzag pe  
muchia nasului pân ăîn regiunea intersprâncenoas .ăUrmeaz ăo netezire  
pân ă la aripile nasului de unde se reia mişcarea de 3 ori. Mâinile  
lucreaz ăsimultan.
Mişcarea se repet ,ă iar în regiunea intersprâncenoas ăse execut ă  
o netezire mai accentuat ,ăcu policele lucrând alternativ.
Netezirea în jurul ochilor cu policele . Policele ambelor mâini
execut ă o netezire în jurul ochilor din exterior c ătre interior. Mâinile  
lucreaz ă simultan, iar mişcarea are o intensitate mai mare în regiunea  
sprâncenoas ăşi fosa temporal ăşi se repet ăde 3 ori.
Foarfecele simplu al nasului . Indexul şi mediul ambelor mâini
cuprind nasul de o parte şi de alta a aripilor lui. Se execut netezirea
ă de-
a lungului nasului, pân ăîn regiunea intersprâncenoas ,ăunde degetele  
se unesc şi continu ămişcarea pân ăla locul de implantare a p rului. ă  
Mâinile lucreaz ăalternativ şi mişcarea se repet ăde câteva ori.
Foarfecele combinat al nasului . Se repet ăfoarfecele nasului ca  
la mişcarea anterioar ,ă îns ădin regiunea intersprâncenoas ămâinile
alunec ă de o parte şi de alta afrun ţii pân ă în regiunea temporal ă.  
Mişcarea se execut ă cu o oarecare intensitate indicat ă pentru  
decongestionare.
f. Mişc ările de masaj din regiunea gurii, mentoniere şi  
submentoniere .
Foarfecele buzelor . Indexul şi mediul ambelor mâini cuprind
buzeIe şi execut ăo netezire pân ăla comisurile lor, unde degetele se  
unesc şi continu ămişcarea pân ăla ureche.
Mâinile lucreaz ăalternativ şi mişcarea se repet ăde câteva ori.
Aceast ă mişcare se deosebeşte de netezirea în foarfece de la miş -
cările de effleurage prin faptul că se execută cu o intensitate mai mare,  
iar mâinile lucreaz ăalternativ.
Foarfecele b ărbiei . Indexul şi mediul ambelor mâini cuprind
mo ţul b ărbiei, execut ă o netezire pân ă la gonion unde degetele se  
unesc şi continu ămişcarea pân ăla ureche. Mâinile lucreaz ăalternativ  

13
 

şi exercit ăo presiune cu degetul mediu în regiunea submentonier ă, iar  

mişcarea se repet ăde câteva ori.
Arpegiul.  Ambele mâini lucrând alternativ execut un ă arpegiu în  
regiunea submentonier ăşi submandibular .ă
Cercule ţe cu policele pe b ărbie . Indexul, mediul şi inelearul
sunt fixate în regiunea submentonier , ăîn timp ce policele execut ă  
cercule ţe dinafar ă în ăuntru pe mo ţul b ărbiei. Apoi, policele urc ă pe  
şan ţul nazogenian pân ă la aripile nasului, de unde mişcarea este  
continuat ă de mediu, de-a lungul nasului, unghiul intern al ochilor, de-a  
lungul arcadei sprâncenoase, regiunea temporal , laturile
ă fe ei,ţpân laă  
mo ţul b ărbiei, de unde se reia mişcarea. Mâinile lucreaz ă simultan şi  
mişcarea se repet ăde 3 ori.
Netezirea b ă rbiei cu policele . Din aceeaşi pozi ie ţ de  
sus ţinere, ca la mişcarea anterioar ă, policele ambelor mâini, alternativ,  
execut ă o netezire de-a lungul b ărbiei sub buza inferioar ă. Mişcarea se  
repet ă de 3 ori.
Netezirea în regiunea muşchiului orbicular al buzelor .
Aceeaşi pozi ie ţ de sus inere,
ţ iar policele ambelor mâini simultan  
execut ăo netezire de-a lungul muşchiului orbicular al buzelor din partea  
median ăspre comisuri. Mişcarea se repet ăde câteva ori.
Pianotatul pe şan ul ţ nazogenian . Toate degetele ambelor
mâini execut ăun pianotat pe şan ul ţ nazogenian, de la maxilarul inferior  
pân ă la aripile nasului, unde se execut ă o uşoar ă presiune cu mediul.  
Mâinile lucreaz ăsimultan, iar mişcarea se reia numai de la maxilarul  
inferior, f ăr ărevenire. Mişcarea se repet ăde câteva ori.
Netezirea în spiral ăpe şan ul ţ nazo-genian.  Mediul ambelor
mâini execut ăo netezire în spiral ăpe şan ul ţ nazogenian de la maxilarul  
inferior pân ă la aripile nasului şi invers. Mâinile lucreaz ă simultan şi  
mişcarea se repet ăde câteva ori.
g. Mişc ările de masaj din regiunea genian ă.
Fric ţionatul.  Mişcarea se execut ăcu dosul falangelor ce se mişc ă  
pe direc ţie de du-te-vino, iar mâna efectueaz ă o mişcare circular ă.  
Direc ţia de execu ţie este din exterior, c ătre interior, iar regiunile unde  
se aplic ă sunt: genian ă, pe direc ţia circular ă şi liniar ă; se continu ă pe  
frunte pe direc ia ţ liniar ă şi coboar ă pe gât şi decolteu pe direc ie ţ
circular ă. Mâinile lucreaz ăsimultan şi mişcarea se repet ăde câteva ori.
Ciupitul. Mediul şi policele ambelor mâini prind pielea şi esutul ţ  
subcutanat, ridic ăuşor şi elibereaz ărapid pe urm ă toarele direc ii;
ţ
moţul bărbiei, de-a lungul maxilarului inferior până la ureche;
comisura gurii, pân ăla ureche;
comisura gurii, pe şan ulţ nazogenian pân ăla aripile nasului;
aripile nasului, de-a lungul arcadei zigomatice pân laătâmpl . ă
Mâinile lucreaz ăalternativ şi execut ămişcarea întâi pe o jum ă tate  
de faţă şi apoi pe cealalt ă.
Pălmuitul . Mediul, inelarul şi degetul mic al ambelor mâini
execut ă loviri uşoare de jos în sus ale pielii şi ale muşchilor pieloşi.  
Mişcarea începe din regiunea submentonier şiăsubmandibular , de ă la o  
ureche la cealalt ăşi apoi spre regiunea genian ,ăpe aceleaşi direc iiţ ca  
la ciupit. Mâinile lucreaz ăalternativ şi execut ămişcarea întâi pe o  
 jum ătate de faţă, apoi pe cealalt ă.

14
 

Mişcarea de netezire . Se execut ăcu indexul, mediul şi inelarul  

ambelor mâini pe aceleaşi direc ii ţca la ciupit. Mâinile lucreaz alternativ
ă  
şi se execut ăîntâi pe o jum ătate de fa ţă, apoi pe cealalt ă.
Frământatul.   Se ruleaz ă pielea şi esutul ţ subcutanat între  
indexul, mediul şi inelarul ambelor m iniă c tre ă police. Mişcarea se  
execut ăpe 3 direc ţii:
- orizontal ă- aceleaşi direc ţii ca la ciupit;
- vertical ă-de la maxilarul inferior c ătre cel superior, pe direc ţii  
paralele cu şan ul ţ nazogenian. Aceast ămişcarea se face cu o  
legătură de netezire de pe decolteu şi pielosul gâtului;
- circular ă.
Se lucreaz ă întâi pe o jum ătate de fa ţă, apoi pe cealalt ă. Pe  
direc ţiile orizontal ă şi vertical ă mâinile lucreaz ă alternativ, iar pe direc ţia  
circular ă- mâinile lucreaz ăsimultan.
Pianotatul . Se execut ăcu toate degetele ambelor mâini uşoare  
loviri în regiunea genian ăşi în jurul ochilor pe direc iaţ circular .ăMâinile  
lucreaz ăsimultan.
Tapotatul . Cu fa ţa palmar ă a ambelor mâini, ce lucreaz ă  
simultan, se execut ăloviri uşoare în regiunea genian ,ă pe direc ie ţ  
circular ă.
Arpegiul . Este o netezire cu intensitate, executat cu ă degetele pe  
rând care se deschid în evantai. Direc iaţde lucru este de la index c tre ă  
degetul mic şi invers, iar regiunile unde se aplic sun: ă regiunea  
genian ă, unde se poate lucra pe direc ţie liniara (ca la demachiere) sau  
vertical ă (de la maxilarul inferior c ătre cel superior), când mâinile  
lucreaz ă simultan. Apoi se continu ă pe frunte, pe direc ţie orizontal ă,  
mâinile lucrând alternativ, dup care ă se coboar pe ă gât şi decolteu prin  
netezire, revenindu-se în arpegiu în evantai de pe gât, decolteu, pân în  ă  
regiunea genian ă , cu mâinile lucrând simultan.
h. Mişc ările de încheiere ale masajului
Scopul acestor mişc ri ă este de relaxare, calmare. Pentru aceasta  
se vor folosi mişc ă
ri de effleurage şi vibratorii.
Din regiunea genian ,ă prin mişc riă de leg tură ăse va ajunge în  
regiunea gâtului, de unde încep mişc rile ă de încheiere a masajului.
Mişcarea de netezire pe pielosul gâtului . Se va efectua
aceeaşi miş care ca şi cea de la începutul masajului, pentru întinderea
cremei şi pentru mişc rile
ă de effleurage.
Mişcarea de netezire pe decolteu . Mâinile coboar ă din  
regiunea gâtului spre decolteu pe care îl cuprind cu degetele desf cuteă  
 în evan tai, înconjoar ă umerii, ajung în regiunea cervical ăşi revin la  
pozi ţia ini ţial ă.
Netezirea primului oval . Pozi ţia de plecare este aceeaşi ca la  
mişc ările de effleurage. Se va executa o mişcare ondulat ă de la mo ţul  
bărbiei până la ureche cu ambele mâini simultan, urmată de o mişcare  
vibrat ă plan ă.
Netezirea celui de-al doilea oval . Din aceeaşi pozi ie ţ de  
plecare se va executa o netezire ondulat de ă la comisura buzelor pân ă  
la ureche cu ambele mâini şi simultan, urmat de ă o vibra ie ţplan . ă

15
 

Netezirea celui de-al treilea oval . Se va executa o netezire

ondulat ă de Ia aripile nasului pân ăla tâmpl ă cu ambele mâini simultan,  
urmat ă de o vibra ţie plan ă.
Netezirea regiunii ochilor . Cu fa ţa palmar ă a ambelor mâini, cu  
degetele uşor curbate, se va executa o netezire în aceast regiune, ă din  
unghiul intern c ă tre cel extern, cu uşoar ăpresiune în fosa temporal ă .  
Urmeaz ăo vibra ţie plan ă; mâinile lucreaz ăsimultan.
Netezirea regiunii frun iiţ . Se execut ă o netezire ondulat ă cu  
ambele mâini simultan pe frunte pân la ă tâmple, unde se execut oă  
uşoar ă presiune. Apoi urmeaz ă o vibra ţie plan ă, de la o tâmpl ă Ia  
cealalt ă, cu mâinile lucrând alternativ.
Arpegiul în evantai . Mâinile coboar ădin regiunea frun ii, ţ de o  
parte şi de alta a fe ei ţ pân ăîn regiunea gâtului. De aici alunec ăde o  
parte şi de alta a pielo sului gâtului, pe decolteu, cu degetele desf cute, ă  
pân ă la umeri.
Urmeaz ă arpegiul în evantai de pe decolteu, gât şi regiunea  
genian ă, unde mâinile execut ă o mişcare de întoarcere (rota ţie) şi urc ă  
prin mişcare de leg tură ,ăreluând mişcarea.
Presiunile cu mediul . Mediul ambelor mâini execut ă presiuni în  
unghiul intern al ochi lor, fosa temporal ăşi regiunea preauricular ăcu  
efect calmant, prin oprirea pentru scurt timp a circuitului nervos.
Presiunile din regiunea genian   ă. Cu ambele mâini simultan, cu
faţa palmară se execută presiuni în regiunea geniană printr-o uşoar ă  
apăsare şi o ridicare rapidă.
Se mai pot executa presiuni digitale la nivelul punctelor motorii
ale muşchilor fe ei ţ cu efect de tonifiere şi relaxare. Executarea unei  
presiuni digitale moderate produce o deconectare a musculaturii
subiacente.
Aceste tehnici de digitopunctur ă sunt folosite într-o metod ă de  
masaj japonez ă.
O alt ă metod ă de tratament, chinez ă — acupunctura — ob ţine  
efecte bune în tratarea durerilor la distan . ţă Zonele unde se realizeaz ă  
aceast ă metod ăreprezint ăzone de protec ţie cutanat ăa meri dianelor de
scurgere a fluxului energic al organismului.
Asocierea digitopuncturii cu masajul facial obişnuit determin ă
rezultate deosebite prin stimularea glandelor sebosudorale, ajutând la
eliminarea deşeurilor şi a toxinelor metabolice. Se ob in: ţmen i ţ nerea
suple ţii şi hidratarea pielii, activarea circula ţiei. Aceast ă me tod ă const ă  
 în aplicarea de presiuni dozate ca intensitate asupra anu mitor puncte
de pe suprafa a ţ capului, dar localizate precis :
Faţă:
 —  partea median ăa frun ii; ţ
 —  sub arcada sprâncenoas ;ă
 —  colţul extern al ochilor;
 —  gur ă (deasupra şi sub buze în partea median ă şi la comisuri);
 —  gât — de o parte şi de alta a tiroidei.
  Cap :  
 —  partea median ăa calotei craniene.
  Spate :

16
 

 —  gât — de o parte şi de alta a p răii ţmediane, pornind din re giunea

mastoid ă;
 —   în regiunea omopla ilor;
ţ
 —   în regiunea sacral .ă
  Picior :
—pe laba piciorului, pe partea dorsal spre ă glezne, de o parte şi de alta  
a p ăr ţii mediane.
Aceast ămetod ănu produce dureri; poate fi aplicat ăla orice vârst ă  
şi în orice condi ii. ţ Aplicat ăcu regularitate produce o stimu lare a puterii
de regenerare celular .ă
Modul de Iucru :
La cap — se foloseşte policele.
La fa ţă — toate degetele cu pulpa lor, iar pentru ochi şi tâmple  
toat ă palma.
Presiunea se execut ăuşor, dar ferm, creşte progresiv ca intensi -
tate, f ăr ă s ă fie dureroas ă.
Durata de execu ie ţ la un punct este de 3—5 s, fiind urmat ăde o  
relaxare progresiv .ă
Masajul á sec al lui Jaquet (masajul pe uscat)
Se mai numeşte masajul pe uscat deoarece se execut f ăr ă ă  
crem ă, pe pielea uscat ă sau cu un produs medicamentos: pudr ă  
sulfamidat ă, sulf.
Acest masaj este indicat la tenurile: asfixice, acneice, cuperozice.
În cazul tenurilor asfixice şi acneice, masajul a sec se aplic   ă 
pentru:
- activarea circula iei ţ sanguine-în sensul restabilirii circula iei
ţ încetinite  
şi îmbun ăt ăţirii respira ţiei cutanate;
- îndep ărtarea deşeurilor cutanate;
- reglarea secre iei ţ sebosudorale.
La tenurile cuperozice, masajul a sec este indicat pentru:
- reglementarea circula iei ţ sanguine – activarea circula iei
ţ de întoarcere  
şi împrosp ătare a sângelui ce stagneaz ăîn capilarele dilatate;
- stimularea fibrelor elastice din derm şi a elasticit ii ăţ pere ilorţ  
capilarelor.
Acest masaj este inclus în tratament, dup cur ă ireaăţ în prealabil a  
tenului, deci clienta este culcat pe ă fotoliul cosmetic.
Mişc ările de baz ă sunt:
- ciupiturile superficiale;
- ciupiturile profunde.
a. Ciupiturile superficiale
Se efectueaz ă cu indexul şi policele ambelor mâini în regiunea  
genian ă, pe direc ţii verticale sau oblice.
Policele se afl ăîn dreptul primei falange a indexului şi ruleaz ă  
pielea de la index spre police pân când ă ambele degete ajung vârf în  
vârf. Rularea pielii se face de-a lungul indexului.
În regiunea genian ăse mai pot executa ciupiturile superficiale şi  
pe alt ă direc ţie, şi anume: indexul şi policele stau vârf în vârf, iar printr-o  
uşoar ă r ăsucire indexul alunec ă de-a lungul policelui. Tot în regiunea  
genian ă se pot executa ciupituri superficiale între index şi police pe  

17
 

direc ţiile demachierii (mişcarea este asem ăn ătoare ciupitului de la  

masajul facial).

b. Ciupiturile profunde
Se execut ă cu toate degetele numai în regiunea genian ă pe  
direc ţie vertical ă şi circular ă.
Se prinde pielea şi esutul
ţ subcutanat între cele 4 degete şi police  
şi se ruleaz ăspre police.
În regiunea frun iiţ şi mentoniere se execut ăpresiuni între cele 4  
degete ale ambelor mâini.
Masajul decongestiv
Este indicat tenurilor congestive şi cuperozice, caracterizate
printr-un eritem difuz generalizat şi prezen a telangiectaziilor.
ţ
Scopul:
- decongestionare, prin activarea circula ieiţ de întoarcere şi drenarea  
sângelui ce stagneaz ăîn capilarele dilatate;
- restabilirea circula iei
ţ încetinite.
  Mişc ările de masaj sunt:
- de netezire – ce efect decongestiv, executate cu presiune în direc ia   ţ  
circula ţiei venoase;
- vibratorii.
 a. Mişc ările de netezire
Sunt cele din masajul facial, cu direc iaţschimbat , ăefectuate în  
sensul circula iei
ţ venoase.
Mişc ările de masaj încep de la frunte spre decolteu.
Regiunea frun ii ţ şi a ochilor :
- mişc ările de masaj sunt aceleaşi ca la masajul facial.
Regiunea nasului:
- cercule ţe cu mijlociul ambelor mâini pe aripile nasului se fac din ăuntru  
 înafar ă, f ăr ă alunecare pe muchia nasului;
- se execut ănumai foarfecele combinat.
Regiunea mentonier :ă
- cercule ţele cu policele ambelor mâini se fac din ăuntru înafar ă;
- netezirea pe muşchiul orbicular al buzelor se face de-a lungul buzelor
către comisură.
  Regiunea genian ă :
- fricţionatul se efectueaz ă cu o presiune mai mare în direc ţia circula ţiei  
venoase (la coborâre).
Nu se fac mişc ările energice (ciupit, p ălmuit, fr ământat).
Regiunea gâtului:
- netezirea gâtului pân ăla clavicul ăcu mâinile lucrând simultan. Mâinile  
sunt sprijinite cu fa aţ palmar ăîn regiunea submandibular ăşi execut ăo  
netezire pe venele jugulare de o parte şi de alta a gâtului, pân la ă  
clavicul ă. Mâinile lucreaz ăsimultan, iar mişcarea se repet ăde 10 ori.
- netezirea gâtului pân ăla clavicul ăcu mâinile lucrând alternativ.  
Mişcarea se execut ăîntocmai ca cea anterioar ,ă numai c ămâinile  
lucreaz ăalternativ, întâi pe o parte a gâtului, apoi pe cealalt ă;

18
 

- netezirea gâtului cu presiune în regiunea cervical . Mâinile

ă se afl deă o  
parte şi de alta a gâtului şi execut oă netezire pe laturile gâtului cu cele  
4 degete, în timp ce policele execut oănetezire cu presiune în regiunea  
cervical ă.
b. Mişc ările vibratorii
Mişc ările nu au direc ţie de întoarcere. O mân ă r ămâne în punctul  
final al mişc ării, iar cealalt ătrece la pozi ia
ţ de plecare, astfel p ăstrându-
se contactul cu pielea clientei.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchilor din regiunea  
submandibular   ă. Mişcarea vibrat ă se execut ă de la o ureche la  
cealalt ă în regiunea mandibular ă, cu fa ţa palmar ă a ambelor mâini,  
mâinile lucrând alternativ.
Masajul vibrat pe direc iaţ muşchilor  
sternocleidomastoidieni . Mişcarea vibrat ăeste executat ăcu cele 3  
degete: index, mijlociu, inelar şi începe în regiunea mastoidian (înă  
spatele urechii), de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni pân la  ă  
stern. Mâinile lucreaz ăsimultan. Fiecare mişcare se repet ăde 5 ori.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchilor gâtului . Fa ţa palmar ă a  
ambelor mâini se afl ăde o parte şi de alta a gâtului şi execut ăo  
mişcare vibrat ăpe direc iaţ muşchilor gâtului pân ăîn regiunea umerilor.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchilor maseteri . Se execut  ă 
mişcarea vibrat ăcu fa aţ palmar ăa ambelor mâini, care se sprijin ăpe  
maxilarul inferior şi urc ăpân ăla arcada zigomatic .ăDe aici se continu ă  
mişcarea numai cu indexul şi mijlociul de-a lungul arcadei zigomatice
pân ă la tâmpl ă.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchiului vârfului b rbiei
ă . Cele
4 degete (indexul, mijlociul, inelarul şi degetul mic) sunt fixate în
regiunea submentonier .ă Mişcarea vibrat ăse execut ăcu policele  
ă pe sub buza inferioar . ă
ambelor mâini, alternativ, de-a lungul b rbiei,
Masajul vibrat pe direc iaţ muşchilor elevatori şi  
triunghiulari   (mişcare de leg ă
tur ă
). Mişcarea vibrat ăse execut ăcu  
indexul şi mijlociul ambelor mâini, simultan, ce pornesc de la maxilarul
inferior, de-a lungul şan ului
ţ nazogenian pân ăla baza nasului, de unde  
mişcarea se continu ănumai cu mijlociul pân ăîn unghiul intern al  
ochilor.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchilor orbiculari ai buzelor .
Cele 4 degete ale ambelor mâini sunt fixate în regiunea submentonier .   ă  
Policele ambelor mâini, simultan, execut oămişcare vibrat peă direc ia ţ  
muşchiului orbicular al buzelor din partea median aăbuzelor pân laă  
comisuri.
Masajul de leg ă
tur ăvibrat ă.
Masajul vibrat pe diraec ia
ţ muşchilor din regiunea nasului .
Cele patru degete ale ambelor mâini sunt fixate în regiunea
submentonier ă. Mişcarea vibrat ă este executat ă de policele ambelor  
mâini simultan, care porneşte din vârful nasului, de-a lungul aripilor
nasului, pe direc ia
ţ muşchilor dilatatori ai n rilor,
ă apoi policele continu ă  
mişcarea tot din vârful nasului de-a lungul septului nazal, ca dup aceea ă  
să coboare pe direcţia muşchilor transversali până la aripile nasului.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchilor zigomatici.   Mişcarea
vibrat ă este executat ă cu fa ţa palmar ă a ambelor mâini simultan pe  

19
 

direc ţia muşchilor zigomatici, pornind de la comisurile buzelor pân ă la  

tâmpl ă.
Masajul vibrat pe direc ia
ţ muşchilor orbiculari ai ochilor.  
Policele ambelor mâini sunt fixate pe faşa elastic . Mişcarea
ă vibrat ă  
este executat ăcu cele 3 degete (indexul, mijlociul şi inelarul) pe direc ia
ţ  
muşchilor orbiculari ai ochilor, pornind din unghiul intern spre cel
extern, de-a lungul arcadei sprâncenoase şi zigomatice.
Masajul vibrat pe direc ia ţ muşchilor piramidali şi frontali .
Policele ambelor mâini sunt fixate pe faşa elastic . Mişcarea
ă vibrat seă  
execut ă cu mijlociul ambelor mâini, ce lucreaz ă alternativ pe direc ţia  
muşchilor piramidali, din regiunea intersprâncenoas pân ă laălocul de  
implantare a p ărului.
Apoi mişcarea este continuat ăcu cele 4 degete pe direc iaţ  
muşchiului frontal, de la o tâmpl ăspre cealalt , ăde la regiunea  
sprâncenoas ă pân ăla locul de implantare a p ărului. Mâinile lucreaz ă  
alternativ.
Masajul facial este complex, cuprinzând o serie de mişc ri care ă  
trebuie efectuate corect, cu o intensitate potrivit regiunii
ă respective  
 într-o anumit ăordine, inând
ţ seama de vârst ă, calitatea pielii şi starea  
psihic ă. Trebuie respectate regulile de masaj pentru a se ob ţine  
rezultate eficiente.
Produsele de masaj trebuie s ăfie adecvate tipului de ten şi de  
bun ă calitate, dar pentru obţinerea unor efecte complete, masajul  
manual trebuie completat cu ajutorul aparatelor electrice.

20