Boboteaza (6 Ianuarie)

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă

și are, pe lângă înțelesurile creștine – momentul
nașterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare
sărbătoare populară.
În această zi, preoții sfințesc apele. Lângă
apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau și își stropesc casele și vitele,
păstrând restul în sticle, pentru leac. În satele și orașele așezate pe maluri de ape,
tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa înghețată. Cel care
va reuși, va avea parte numai de bine. Se spune că acel ce se aruncă în apă în
această zi, va fi ferit de toate bolile și că atunci când preotul aruncă crucea în apă,
dracii ies și fug pe câmp, însă ei nu sunt văzuți, îi pot vedea doar lupii.
Bătrânii spun că dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în
pâine și pește. Toate aceste obiceiuri legate de Bobotează au o dublă semnificație,
de alungare a spiritelor rele care bântuie libere de la Crăciun, dar și de atragere a
belșugului.
Conform tradiției ortodoxe, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să se bea
vin roșu, dar numai după ce au ținut post negru și după ce preotul le-a sfințit casa.
Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.
În ziua de Bobotează, tinerii merg pe la casele oamenilor și le colindă animalelor
pentru sănătatea și rodul acestora.
Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu
promoroacă, aceștia vor avea rod bogat.
Un alt obicei spune că femeile nu au voie să spele rufele timp de 8 zile, pentru a nu
spurca apele abia sfințite.
Cei necăsătoriți, dacă se împiedică și cad pe gheață în ziua de Bobotează este semn
sigur că se vor căsători în acel an.