DATINI SI OBICEIURII

DE
BOBOTEAZA

Ajunul Bobotezei, zi de post n

egru

In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se

mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii
invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total,
(Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi
se ia agheasma pe nemancate.

In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade

duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din
ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IVVI, cand catehumenii se pregateau prin post si
rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in
seara acestei zile.

Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru

prima data la liturghia credinciosilor si sa se
impartaseasca. Crestinii postesc pentru a putea gusta
cu vrednicie din apa sfintita la Agheasma Mare.
In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi
gusta pe nemancate din agheasma mare timp de opt
zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14
ianuarie - odovania praznicului.
Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa
primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua
Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la
faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta
Impartasanie.

Obiceiuri de Boboteaza

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa

asemanatoare cu masa din ajunul
Craciunului. Pe masa din "camera de curat"
se asterne o fata de masa, aleasa special
pentru acest moment, sub fata de masa se
pune fan sau otava iar pe fiecare colt se
pune cate un bulgare de sare.
Deasupra se aseaza douasprezece feluri de
mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu
miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert,
fiertura de prune sau perje afumate, sarmale
( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de
"burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de
fasole alba in care se fierb coltunasi mici,
umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma
de urechiuse -, bors de peste, peste prajit,
"varzare" - placinte de post umplute cu tocatura
de varza acra -, placinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau

Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar,
imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate
sunt adaugate

Superstitii de Boboteaza

Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica crestin-ortodoxa

praznuieste botezul Domnului sau Boboteaza, adica
momentul nasterii spirituale a Mantuitorului prin botezul in
apa Iordanului de catre Ioan Botezatorul.
Pe langa intelesurile sale crestine insa, Boboteaza are si o serie
de traditii si obiceiuri specifice poporului nostru.

Astfel, sarbatoarea este pregatita si anuntata inca din ajun,

cand preotii merg cu Iordanul din casa in casa si, in timp ce
stropesc casele si pe locuitorii lor cu apa sfintita, ei canta: "In
Iordan, botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a
aratat; ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pe Tine
numindu-Te; si Duhul in chip de porumb a adeverit intarirea
cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea
ai luminat, marire Tie".
La sfarsitul acestor spuse, membrii casei sunt invitati sa sarute
icoana care infatiseaza botezul lui Iisus Christos. Stropirea de
catre preot a credinciosilor cu apa sfintita este o traditie. In
acest scop preotul foloseste un manunchi de busuioc.
Tinerele care vor sa se casatoreasca cer de la preot sau fura un
fir din manunchiul de busuioc pe care si-l pun sub perna, in
noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca sa-si viseze ursitul, viitorul sot.
O alta superstitie spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de
Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in anul in curs.
In seara de Ajun se pot savarsi practici de aflare a duratei vietii
celor din casa cu ajutorul carbunilor. Astfel, se iau din soba
carbuni aprinsi si se denumesc cu numele tuturor membrilor
familiei. Se crede ca primul care va muri va fi cel al carui
carbune se va stinge mai repede.

In ziua de Boboteaza crestinii merg la biserica, la slujba de sfintire a apei. La sfarsitul slujbei,
fiecare se intoarce acasa cu un vas in care aduce apa sfintita sau agheazma, cum se numeste
prin unele parti ale tarii.
Despre agheasma adusa de la biserica, oamenii cred ca este buna de orice. Batranii spun ca
sunt suficiente cateva picaturi din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi,
patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se altereaza in timp, chiar daca vasul nu
este acoperit.
Tot de Boboteaza sunt interzise certurile in casa, intre membrii familiei, si nu se da nimic din
casa, nici macar cu imprumut. In plus, traditia spune ca de Boboteaza nu se spala rufe.
Vremea din ziua de Boboteaza o prevesteste pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna
lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa. Daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade
bogate, iar daca va curge apa din streasina, se va face vin bun. Daca pomii sunt imbracati in
promoroaca, va fi belsug si sanatate si rodul copacilor bogat.
De asemenea, se spune ca inspre dimineata zilei de Boboteaza, animalele din grajd vorbesc
despre locurile unde ar putea fi ascunse comorile.

Prima credincioasa care a sarit dupa crucea de Boboteaza

In ultimii ani, tot mai multe femei din

Romania incearca sa invinga
traditiile si sa inlature discriminarile
la care sunt supuse de diverse
institutii, printre care si Biserica
Ortodoxa Romana, aparatoare a
vechilor obiceiuri crestine.
Printre randuirile bisericesti care impun
interdictii persoanelor de sex feminin
se numara si recuperarea Crucii de
Gheata in ziua de Boboteaza, lucru pe
care credincioasele nu au voie sa-l
faca, desi, de multe ori, dispun de
conditia fizica necesara.

Arhiepiscopia Tomisului, cea care "a spart gheata" si a trecut

peste traditie

Daca in anii trecuti au existat cazuri in care femeilor li s-a refuzat sa ia parte la
astfel de ritualuri, pe motiv ca este de datoria barbatilor sa intre in apa pentru a
recupera crucile de gheata aruncate de preot, anul acesta a fost inregistrata o
exceptie de la aceasta regula.
Arhiepiscopia Tomisului a dat dreptul unei femei sa recupereze una dintre
crucile de gheata aruncate in apa, o situatie fara precedent in Biserica Ortodoxa
Romana.
"In Biserica Ortodoxa nu exista niciun fel de interdictie pentru femei de a sari
dupa crucea pe care preotii o arunca in ape de Boboteaza. In Arhiepiscopia
Tomisului nu exista obiceiul de a se face inscrieri pe anumite liste a celor care
doresc sa sara in apa de Boboteaza. Anul acesta la Constanta, printre cele 20
de persoane care au incercat sa recupereze crucile aruncate de ierarh in mare,
s-a numarat si o femeie", a precizat Ioan Gavrilas, consilierul de comunicare al
Arhiepiscopiei Tomisului, pentru Ziare.com, adaugand ca femeia nu avea mai
mult de 30 de ani.

Curajosii, obligati sa semneze , sa infrunte consecintele declaratie pe

propria raspundere ca sunt pregatiti

"Singurele conditii sunt ca persoanele sa fie prezente cu o ora

inainte de a pleca in larg, sa treaca de un examen medical de
care este responsabil un echipaj de ambulanta si sa semneze o
declaratie pe propria raspundere. In permanenta pe mare exista
si o ambarcatiune a Agentiei Romane de Salvare a Vietilor
Omenesti pe Mare (ARSVOM) pregatita sa faca fata oricarui
incident neplacut care s-ar putea ivi. Pe viitor, speram ca
persoanele curajoase, caci nu este simplu sa infrunti o apa
aproape de temperatura inghetului, sa vina la Constanta pentru a
recupera una din crucile pe care IPS Teodosie le arunca in
Marea Neagra", a mai precizat reprezentantul Arhiepiescopiei
Tomisului.

Femeia romanca este puternica

Pe de alta parte, femeile din Romania sustin ca sunt capabile sa faca

fata unor situatii extreme si ca, daca Biserica le refuza participarea la
anumite ritualuri sau evenimente, le discrimineaza.
"Femeile sunt multumite cand sunt promovate, cand sunt sustinute.
Orice discriminare atinge sufletul sensibil al femeii. De fapt, nici nu este
sexul slab, asa cum era in traditii. Femeia romanca este puternica, atata
timp cat duce atatea pe umeri si nu se plange, ba isi ia in plus sarcini pe
care le poarta cu incredere ca reuseste. Orice incalcare a egalitatii de
gen este potrivnica unui echilibru normal intr-o societate.
Pretextul poate sa fie si o forma de protectie a femeii, dar femeile nu
sunt atat de slabe cum le considera Biserica, conform traditiilor vechi de
mii de ani. Societatea merge inainte, lucrurile se mai schimba. Cred ca
ar trebui mai multa suplete in gandire, apropo de statutul femeii in
societatea romaneasca", a declarat Liliana Pagu, presedinta Asociatiei
Femeilor din Romania.

Femeile, suficient de lucide pentru a

nu se aventura in ceva ce nu pot
duce

Aparatoarele drepturilor femeilor in societate merg mai departe si

sustin ca acestea sunt suficient de capabile ca sa isi dea seama
cand se afla in pericol.
"Suntem o societate patriarhala, chiar si Biserica promoveaza
acest lucru. Femeia trebuie sa se supuna barbatului, femeia
trebuie sa fie cu un pas in urma barbatului. Noi consideram ca
femeile sunt egale cu barbatii, mai ales ca au forta de a duce in
spate lucruri pe care de multe ori ar trebui sa le duca barbatul.
Sunt convinsa ca sunt suficient de lucide pentru a nu se aventura
in a prelua mai mult decat pot duce", a adaugat reprezentanta
Asociatiei Femeilor din Romania.

Fetele care cad pe gheata de Boboteaza se marita

Praznicul Bobotezei este insotit la noi in tara de o

sumedenie de traditii si obiceiuri. Astfel, in aceasta zi, nu
se spala rufe, iar toate apele se sfintesc.
Se cunoaste faptul ca apa sfintita, agheasma, are puteri
miraculoase. In unele locuri, preotii arunca sfanta cruce in
apa, iar mai multi barbati se arunca pentru a o aduce inapoi.
Cel care va reusi acest lucru va avea noroc tot anul.

In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele

isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de
busuioc; busuioc se pune si sub perna. Mai mult, se spune ca
fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure
ca se vor marita in acel an.
In satele de la Dunarea de Jos s-a pastrat obiceiul ca femeile,
cand preotul umbla cu Botezul din casa in casa, stropind cu
agheasma, sa-i puna in traista un fuior de canepa, pentru ca
in firele lui sa se incalceasca toate relele anului.
In unele sate din nordul tarii are loc "iordanitul femeilor",
adica o petrecere numai intre femei. Dimineata, ele ies pe
strada si-l iau pe sus pe primul barbat care le apare in fata.
Tot de Boboteaza, in alte locuri, are loc intrarea tinerelor
neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin udarea cu
apa din fantana sau din rau.
In Transilvania si Bucovina se practica "udatul Ionilor". La
portile tuturor celor care poarta acest nume se pune un brad
impodobit, iar respectivul da o petrecere cu lautari, fiind purtat
apoi pana la rau, unde este purificat cu apa.

An unele zone a Moldovei se mai practica si urmatoarele obiceiurii:

1-an ajun de Boboteaza fetele postesc toata ziua dupa care se anchina si anainte de culcare,asi aseaza sub perna
busuioc, pentru ca an timpul noptii an timp ce doarme sa al viseze pe cel sortit
2-an ziua de Boboteaza fetele de maritat, tin post negru toata ziua,dupa care asi fac o coca compusa din ingrediente
sare ,apa si faina,drojdie.apoi coapta an cuptor.dupa care este servita dupa ce a tinut post toata ziua si se
anchina .Apoi se duc la culcare iar an timpul noptii viseaza,zburatorul.
3.-un alt obicei ,an jun de Boteaza an marginea unei ape curgatoare se aseaza un ulcior,acesta an timpul nopti se
umple cu apa ,iar an dimineata de boboteaza dupa ce au rostit un descantec fata care a pus ulciorul se duce si
priveste an el pt a vedea chipul consoartei,(acelas lucru se mai practica si antr-o fantana cu apa din care nu a
fost
luata apa dimineata de boboteaza.
4.-un alt obocei an ajun de boboteaza este asezarea oglinzi an sens opus icoanei care se aseaza la miaza noapte,iar
la miezul nopti dupa ce a tinut post toata ziua s-a anchinat si s-a culcat,apoi s-a trezit la miezul noptii si priveste
an oglinda pt a vedea viitorul partener de viata.