Elev: Dumitru Nadia

Clasa: a VI-a C

GERMANII

Limba materna: Limba germana

Port popular (descriere, poza):

Există în costumul să sesc piese foarte vechi, de inspirație medievală şi

renascentistă , prin care se înrudește cu costumul zonelor de origine (Flandra,
Luxemburg, de exemplu): mantaua încreţită (Krauser/Kroner Mantel) din blană neagră ,
că maşa cu încreţitură din jurul gâ tului, cingă toarea cu reliefuri metalice, paftaua de pe
piept (Heftel), cilindrul de catifea purtat fete pe cap (Borten), anumite feluri de învelire a
capului (Viscri). 

Prin comparație cu veșmintele să soaicelor, bă rbații aveau costume mai simple, în

general în alb-negru, dar și mai colorate, după regiune, evidențiate de chimir sau haina
de deasupra, împodobită cu broderii colorate. În funcție de zonă , existau câ teva piese de
îmbră că minte specifice. În general, sașii purtau pe cap pă lă rie, la gâ t aveau o cravată
specifică , din catifea neagră brodată ,  peste că maşă albă , cu mijlocul încins cu un şerpar.
Pantalonii negri erau strâ nşi pe picior, bă gați întotdeauna în cizme negre, înalte. Peste
că maşă se purta vestă sau cojoc de piele.
Haina de sărbătoare din timpul verii era « dolmanul », o zeghe de lâ nă , închisă , tă iată pe
corp şi împodobită la guler şi mâ neci cu broderii. Iarna, la biserică , se purta blana,
împodobită frumos. Altă haină bă ră bă tească era cojocul îmblă nit şi încadrat la guler şi
pe margini de jur împrejur cu blană neagră și cusă turi.
Proverbe , zicatori , maxime:

Cine se scoală de dimineața departe ajunge.

Din ouă neclocite nu ies pui.

După furtună vine vremea bună .

Personalitati:

Konrad Gündisch, istoric, unul dintre autorii operei monumentale „Istoria saşilor din
Transilvania”

Antonia Petra Binder - artist independent din Brasov

Traditii:  

Coronita de Advent (Adventskranz) are patru lumanari, care se aprind, pe rand, in

fiecare duminica de Advent. Initial, coronita avea 24 de lumanari si era confectionata din
lemn. Acest obicei i se datoreaza teologului protesteant Johann Hinrich Wichern, care, in
1839 a daruit unor copii sarmani, de care se ingrijea, Coronita pentru ca acestia sa
numere zilele ramase pana la Craciun.

Incepand cu secolul XIX a inceput sa se raspandeasca obiceiul impodobirii pomului de

Craciun. Atunci au luat amploare culturile de brazi, asa incat si oamenii mai putin
iastariti isi puteau permite un pom de Craciun. Acest obicei german s-a raspandit apoi in
toate colturile lumii.
uminică de Advent. Iniţial coroniţa avea 24 de lumâ nă ri şi era confecţionată din lemn.
Acest obicei i se datorează teologului protestant Johann Hinrich Wichern, care, în 1839,
a dă ruit
Obiceiuri:

Micul-dejun este masa principală a nemților; el este de asemenea îmbelșugat cu toate

tipurile de carne și brâ nzeturi, la care se adaugă o cană mare de cafea, sau lapte, după
preferințe. Tot micul-dejun este un prilej de reuniune nu numai cu cei din familie, ci și cu
amicii, sau vecinii, sau chiar cu oaspeții, aceste întâ lniri fiind aproape ritualice. În
Germania un mic-dejun obișnuit se prelungește pâ nă la aproape două ore, iar la masă se
discută tot felul de probleme cotidiene. După cum observă m, comunicarea este esențială
în această primă parte a zilei. Prâ nzul (die Mahlzeit) durează mai puțin, se servește în
grabă , de regulă la serviciu, iar rareori, spre deloc, se servesc supe. Seara (am Abend),
am putea spune, că fiecare servește ce apucă .

Ordinea și disciplina acestui popor sunt binecunoscute, iar la acestea se adaugă și

plă nuirea din timp a orică rui lucru, în special a vacanțelor. A merge în același loc în
vacanță ar putea fi la fel de bine un principiu valabil, subordonat planifică rii pâ nă în cele
mai mici detalii (sich versichern). Mallorca, Spania (în general) și Coasta de Azur sunt
destinațiile preferate de nemți. De asemenea, orice lucru bine organizat necesită anumiți
pași, pe care germanii îi notează pe liste, astfel încâ t să  acopere/asigure reușita în orice
activitate.

Nemții sunt un popor sincer, chiar dacă sinceritatea lor este acoperită de masca politeții,
în cele din urmă , transmit exact gâ ndul onest. Nu este neapă rat vorba de o mentalitate
diferită de a altor popoare, ci diferența constă mai degrabă în modalitatea prin care ei își
formulează pă rerile adevă rate. Deci, concluzia pe care o putem trage de la ei ar fi: Hai să
fim mai sinceri, pă strâ ndu-ne politețea!

Mancaruri traditionale/ Retete gastronomice:

Se spune că , în trecut, că lugă rii nu aveau voie sa mă nâ nce orice carne la mesele lor
zilnice. Însă pentru că ei își doreau să se ospă teze bine, acopereau anumite tipuri de
carne într-un fel de paste, astfel încâ t Dumnezeu să nu observe existența că rnii. Nu știm
cu certitudine dacă această poveste este adevarată sau nu, însă știm sigur că acest fel de
mâ ncare trebuie neapă rat să -l încerci în timp ce te afli în Germania. Maultaschen poate fi
fiert sau pră jit și se prepară fie cu o umplutură din carne de porc sau de vită , fie cu o
umplutură din legume.

Alte informatii relevante:

Germanii din Româ nia și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a
înțelege limba, cultura și istoria lor, trebuie vă zuți ca o serie de grupuri independente,
care se deosebesc unele de altele atâ t ca obâ rșie, câ t și după regiunea în care s-au așezat
și data imigră rii

 Sașii - cel mai cunoscut grup, adesea identificat cu germanii din Româ nia,
 Ș vabii să tmă reni și majoritatea șvabilor bă nă țeni, grupuri ale șvabilor dună reni din
Româ nia,
 Landlerii protestanți din zona Sibiului,
 Ț ipțerii germani din Maramureș,
 Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea
populației în 1930), Suceava, Ră dă uți, Vatra Dornei și Cernă uți,
 Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940),
 Germanii regă țeni,
 Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891.