DURITATEA APELOR POTABILE

Apa minerală
Ce este apa minerală?
Apa minerală este o apa potabilă provenită dintr-o sursă naturală (izvor), sau forată
artificial (sondă) și care prin structura ei fizică și compoziția chimică – de obicei complexă –
poate exercita efecte terapeutice. Are o compoziție chimică constantă, raportată la fluctuațiile
anuale.
Food and Drug Administration (FDA) din SUA consideră că este apă minerală
acea apă care conține cel puțin 250 de părți per milion solide dizolvate în total (TDS) și care
provine de la un izvor (sau o sursă subterană) protejat geologic și fizic. Nici un fel de minerale
nu pot fi adăugate la această apă.
Apa minerală naturală este o resursă complexă care este definită ca fiind “apa pură din
punct de vedere microbiologic, ce îşi are originea într-o pânză freatică* sau într-un zăcământ
acvifer* subteran şi care provine dintr-o sursă exploatată prin una sau mai multe emergenţe*
naturale sau foraje.”

https://www.youtube.com/watch?v=IHcs2F5i9UA
Aici este atașat un videoclip despre apa minerala si cea carbogazoasa.

Ce este duritatea apei?

Pânză freatică = pânză de apa subterană provenită din apă de infiltrație, din care se alimenteaza izvoarele
și fantanile.
Zăcământ acvifer = zăcământ ce conține apă
Emergențe = ieșire a unor fluide din mediul în care se află
 Duritatea apei reprezintă proprietatea imprimată acesteia de conținutul total de săruri
solubile de CALCIU și MAGNEZIU. In funcție de natura acestor săruri se deosebesc două
tipuri de durități:

 Duritate temporară - este dată de conținutul de hidrobicarbonat de calciu 

și hidrobicarbonat de magneziu  care prin fierbere se transformă în carbonați insolubili, ce
se depun:

 Duritatea permanentă - este dată de conținutul de săruri de calciu și magneziu care nu se

îndepărtează prin fierbere (cloruri, sulfați, azotați).

https://www.youtube.com/watch?v=8Ux66JTuc5g
Determinarea duritatii apei

Care sunt efectele durității? (nu in organism)

Duritatea este o proprietate care influențează o serie de alte proprietăți fizico-chimice ale
apei și soluțiilor sale, cum ar fi fluiditatea, vâscozitatea dinamică, tensiunea
superficială, temperatura de solidificare și de fierbere. Valoarea acestor mărimi contribuie la
producerea unor efecte fizice și chimice care determină evoluția unor procese naturale, biologice
și tehnologice.

O valoare neadecvată a durității apei poate duce la evoluții nefavorabile ale unor procese sau
la producerea unor deteriorări ale mediului natural, ambiental sau chiar a unor agregate, mașini și
utilaje. Din acest motiv controlul durității apei prin metodele de dedurizare sau de durizare
are o mare însemnătate practică.

Dedurizarea apei se poate face prin mai multe metode:

Pânză freatică = pânză de apa subterană provenită din apă de infiltrație, din care se alimenteaza izvoarele
și fantanile.
Zăcământ acvifer = zăcământ ce conține apă
Emergențe = ieșire a unor fluide din mediul în care se află
 - folosind schimbători de ioni. Schimbătorii de ioni sunt rășini sintetice care rețin
ionii de calciu si magneziu, cedând apei ioni de sodiu.

- prin fierberea apei; carbonații acizi se transformă în carbonați neutri, insolubili,

care pot fi îndepărtați prin filtrare

- duritatea permanentă se îndepărtează prin adăugarea de carbonat de sodiu sau var

in apa dură;
CaSO4 + Na2CO3 = CaCO3↓ + Na2SO4
MgSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4↓ + Mg(OH)2

Apa – in organismul uman si in contact cu acesta

Apa este un constituent fundamental şi indispensabil al organismului uman. Modificări mici produc
tulburări grave iar insuficienţa aportului de apă este mult mai puţin tolerată decât carenţa în alte elemente.

Pânză freatică = pânză de apa subterană provenită din apă de infiltrație, din care se alimenteaza izvoarele
și fantanile.
Zăcământ acvifer = zăcământ ce conține apă
Emergențe = ieșire a unor fluide din mediul în care se află
 Rolurile apei în organism sunt multiple, cele mai importante fiind:
- rolul structural, ca şi principal component al organismului;
- rolul de mediu de reacţie pentru şi intervenţia în toate procesele metabolice; – contribuţia la menţinerea
homeostaziei (fiind esenţială pentru variate procese, ca absorbţia, transportul, difuzia, osmoza,
excreţia…);
- rol în metabolismul macronutrienţilor (din a căror degradare rezultă apă);
- sursă de Ca, Mg, Na, K şi alte substanţe utile pentru organism, dar uneori şi de elemente nedorite
(toxice, agenţi patogeni…).
Un om are nevoie în medie de circa 100 de litri de apă pe zi: 4 litri pentru nevoia fundamentală,
alimentară (2,5 litri pentru băut şi 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru spălat vesela, 13 litri pentru spălat
rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (spălat pe mâini şi faţă, duş, apa pentru clătirea toaletei etc.).
Un simplu test calitativ pentru a evalua duritatea apei constă în a săpuni mâinile:
- dacă prin limpezire există dificultati in a elimina sapunul inseamna ca apa este prea putin dură;
- daca sapunul face putina spuna sau nu face deloc, atunci apa este prea dura.

Apa dură poate avea efecte negative asupra pielii, mai ales dacă este sensibilă. În primul rând, apa dură
face săpunul să se dizolve mai greu, iar asta înseamnă că reziduurile vor rămâne pe piele. Aceasta acoperă
porii, ceea ce poate cauza acnee sau inflamații.
Pe de altă parte, duritatea apei usucă pielea și, conform unui studiu din 2016, poate crește riscul apariției
eczemelor la bebeluși.

https://www.youtube.com/watch?v=gVEfmcwF_nM
Dr. Mihail vorbeste despre miturile apei alcaline
( Alcalinitatea vizeaza de fapt nivelul PH-ului apei pe care o consumam. In categoria apelor
alcaline sunt incadrate cele care au un ph mai mare de 7 (sub 7 discutam de aciditate, peste 7 de
mediu bazic sau alcalin). Dar pe langa acest nivel crescut al PH-ului, apele alcaline contin si alte
elemente ce pot fi benefice: calciu, siliciu, magneziu.
Apa alcalina are capacitatea de a alcaliniza, sprijinind astfel functionarea corecta a organismului,
putand fi implicata intr-o serie de procese: eliminarea reziduurilor, buna functionare a sistemului
digestiv, neutralizare, asigurarea nivelului optim de fluide, implicit al unui nivel corespunzator
de hidratare. )

Apele carbogazoase datorită creșterii capacității de dizolvare în

prezența acidului carbonic, sunt de obicei mixte: bicarbonatate, cloruro-sodice,
feruginoase, sulfuroase.

Pânză freatică = pânză de apa subterană provenită din apă de infiltrație, din care se alimenteaza izvoarele
și fantanile.
Zăcământ acvifer = zăcământ ce conține apă
Emergențe = ieșire a unor fluide din mediul în care se află