Unghiul nazo labial:

- N. 90-100 – la barbati (a)

- N. 100-120 – la femei (a)
- este delimitat intre lnia ce uneste Sn cu varful nasului (a)
- nu este linia ce uneste Sn cu punctul cel mai anterior al buzei (f)
Curs 5   slide 37
 
Simetria faciala poate fi : 
-statica (a)
-dinamica (a)
-natural (f)
-ovala (f)
-rotundă  (f)
 
Imbatranirea musculaturii: 
- musculatura faciala se alungeste ( a)
- creste tonusul muscular(a)
- scade amplitudinea miscarilor(a)
- tonusul muscular in repaus este aproape de tonusul muscular
contractat maxim(a)
-scăderea tonusul muscular ( f)
 
Cele trei tiparuri de profil sunt:
- convex (a)
- drept (a)
- concav (a)
- plat (f)
Curs 5  slide 34
 
Zambetul social este:
- implica colturile guri (a)
- este cunoscut ca zambetul stewardezelor (a)
- nu implica colturile guri (f)
- este cunoscut ca zambetul botox (a)
Curs 5   slide 6
 
Care sunt elementele faciale care intervin in dezvoltarea unui surâs estetic ?
a. Forma fetei 
b. Forma dinților 
c. Proporțiile fetei 
d.simetria fetei 
E. Mărimea dinților 
Răspuns A C D
Curs 5   slide 
 
Abou Mohamad Azad 
1 Ce tip de mușchi folosim? 
A) frunte -mușchi frontal.(A)
B) Peoape-mușchi orbicular al ochilor (A)
C) Nas- mușchi procerus (A)
D) nimic din cele de sus (F)
 
In compoziție dento-faciala care oferă armonie trebuie satisfăcute doua cereri : 
A) simetria (a)
B) profunzimea (f)
C) altimea (f)
D) proporția (a)
E) lungimea (f)
Curs 5   slide  
 
Care poate fi tiparuri de profil :
a Convex (a)
b Rotund (F)
c  Drept  (a)  
d Dreptunghiularâ (F)
e Concav (a)
curs5       slide 34
 
Ocluzia funcțională  după Okeson:
a) când gura este închisă, condilii mandibulari se situează înaltă şi anterioară. (a)
b) contactele interdentare asigură transmiterea forţelor în axul lung al dinţilor; (a)
C) mişcarea protruzivă se realizează prin ghidaj anterior şi realizează dezocluzia
imediată a
dinţilor posteriori; (a)
d) nu exista contactele interdentare (f)
curs 5   slide 
 
Ce este linia Lui Burstone ? 
- Linia care unește An cu Pg (A) 
- buza inferioară este situată anterior de această linie Cu 2,2+/-1,6mm ( A) 
- Linia care unește kl cu Sp (F) 
- Buza superioară este situată inferior de această linie (F)
 
Ughiul  GAL este : 
-de 45°- 90°(corect) 
-de 30
-de 60-70
-in clasa a IlI-a GAL este de 90 grade ( corect ) 
-clasa a IlI-a GAL este de 20 grade
 
Analiza estetică a elementelor dentare presupune investigarea următorilor parametrii:
-forma (corect)
-textură (corect)
-culoare (corect)
-numarul
- Dinți de lapte

Rezultatele obținute prin Cosmetica :

-sunt pe termen lung F
- sunt pe termen scurt A
- se întrețin natural F
- trebuie întreținute in mod special A
Pag 3

Care sunt complexitate de factori care îl determină pe pacient să renunţe?

- durerea sau frica de durere (A)
- nevoia de a avea un confort masticator;
(A)
- teama de a-şi pierde dinţii în urma distrucţiilor dentare sau parodontale întinse (A)
- dorinţa de a avea o respiraţie neplacuta (F)
- dorinţa de a-şi îmbunătăţi aspectul dinţilor (A)
pag6 curs 1

Rezultatele obținute prin cosmetică :

1 sunt pe termen scurt (A)
2 trebuie întreținute în mod special(A)
3 sunt pe termen lung (F)
4 se întrețin natural (F)

pag.3 curs 1

Rezultatele obținute prin estetică :

1 sunt pe termen lung (A)
2 se întrețin natural (A)
3 sunt pe termen scurt (F)
4 trebuie întreținute în mod special(F)

pag. 3 curs 1

Care sunt modele estetice în medicina dentară?

1-White, Williams – seturile nominale ( fontali superiori: pătraţi, ovoizi, conici sau o combinare a lor) (A)
2 House – a aprofundat teoria lui Williams şi a inclus armonia formei şi a culorii în estetica protezelor (A)
3 Frush şi Fisher – mişcarea dentogenică ( personalitate, sex, vârstă) (A)
4 Bass - seturile nominale (F)
5 Fortier - miscarea dentogenica (F)
PAG.9 curs 1

Se admite cà trei calitäti ii sunt necesare medicului pentru a câstiga increderea pacientului:

1. expresivitatea (A)
2. caldura neinfluentatà (A)
3. sinceritatea (A)
4. Sa se implice prea mult personal (F)

Pag 5 curs 1

Etapele terapeutice in estetica dentară:

A: etapa preliminara este analiza psihologia pacientului (A)
B: tehnologia imaginistica (A)
C: investigatia radiologică nu este semnificativă (F)
D: exame clinic general este inutil (F)
E: fondamental igiena corrrspunzatoare (A)
Slide 1-2-15 curs 7

Elementele componente ale esteticii zâmbetului sunt:

a. Componentele faciale ale zâmbetului (A)
b. Componentele dentare ale zâmbetului (A)
c. Componentele nefuncționale ale zâmbetului (F)
d. Morfologia limbei (F)

proporţiilor sunt considerate:

A) Este parte a „frumuseţii esenţiale"(A)
B) „Numărul de aur" s-a dovedit a fi un exemplu de armonie în care forţele coezive şi segregative sunt
integrate în mod egal.(A)
C)nu sunt rilevante
D) Relatiile de proportionalitate nu permit aprecierea calitativă a aspectului estetic. (F)
E) principiu estetic (A)

elementele componente ale esteticii zâmbetului :

A) componentele faciale ale zâmbetului; —A

B)componentele dento-faciale ale —A zâmbetului; —A
C). componentele dentare ale zâmbetului; —A
D). componentele gingivale ale zâmbetului;—A
E) componenta geniana— F
Stagiu 1

Nuanța este coordonata care exprimă familia din care face parte culoarea
A roșu (A)
B oranj (A)
C roz (F)
D verde (A)
 Stagiul nr 2 slide 6

În ceea ce privește forma dintilor,din punct de vedere al psihologiei esteticii pot fi:

A. Dinti pătați (A)

B. Dinti scurți (F)
C. Dinti alungiti (A)
D. Uzura accentuată (A)

Curs 2 slide 14

Defectele sau recesiile gingivale interesează dinţii cu o poziţie mai proeminentă la

nivelul arcadei, cum ar fi:
- caninii şi premolarii
- incisivii
- molarii
- incisivi si caninii
stagiul 14, pagina 13
Perceptia:
- Reprezintă imaginea rezultatâ în urma reflectării în totalitate a obiectelor şi
fenomenelor care actionează nemijlocit asupra organelor de simţ" (DEX).
- vizuală este necesară în aprecierea esteticâ, în aceeaşi măsură în care examinarea
vizualâ este o rutină în cadrul investigatiei clinice obişnuite.
- vizuală este necesară în aprecierea inesteticâ, în aceeaşi măsură în care examinarea
vizualâ este o rutină în cadrul investigatiei clinice obişnuite.
- arta modificării percepţiei, astfel încât, un obiect sâ pară diferit de aspectul său real.
„Privirea noastră este adesea păcălită de efectele iluziei
curs 2, slide 6
 
Din punct de vedere fiziologic, acuitatea percepţiei vizuale este în strânsă legătură cu:
- nivelul de iluminare, 
- cu poziţia privitorului faţă de obiectul de studiu 
- cu particularităţile obiectului respectiv.
- Toate raspunsurile sunt corecte 
Curs 2, slide 6
Când sunt iluminate artificial, cele mai multe obiecte prezintă:
- Înălţime 
- lăţime. 
- Diametru
- Nici un raspuns corect
Curs 2, slide 6
 
Lumina naturala:
- Unidirectionala
- Bidirectionala
- Monodirectionala
- Multidirectionala
Curs 2, slide 6
Dezechilibrele de culoare pot fi determinate:
- de existenţa unor restaurări compozite vechi 
-  impregnate cu diferiţi coloranţi
-  a incrustaţiilor metalice
- Restaurari compozite noi
Stagiul 14, pag 2
 

1) (Stagiul 14-slide 11)
*Din punct de verdere al aspectului zambetului, edentatiilefrontale, de clasa a III-a
Kennedy, neprotezate sunt: 
a) Adevarate dezastre; CORECT
b) Placute de pacient;
c) Au aspect estetic placut;
d) Nici o varianta nu este corecta.
 
2) (Stagiul 14-slide 9) 
La adolescenti, pentru dintii fracturati, restaurarea esteticase poate realiza:
a) In mai multe sedinte;
b) Intr-o singura sedinta;CORECT
c) Cu o tehnica directa combinata;  CORECT
d) Toate variantele sunt corecte.

Nuanţele cele mai des folosite în estetica dentară sunt: 
a.alb (A)
b.galben-portocaliu (A)
c.galben-brun (A)
d.maro (F)
e.toate răspunsurile sunt corecte (F)
 
Curs 3, slide 8
 
Nuanțele primare sunt:
a. Rosu, galben, albastru (A) 
b. Rosu, verde, negru (F) 
c. Alb, negru, rosu (F) 
d. Mov, gri, galben (F) 
e. Nici un răspuns nu este corect  (F)
 
Curs 3, slide 6
 
Nuanțele secundare sunt: 
a. Galben și Roșu  (F) 
b. Verde (F) 
c. Portocaliu și verde (A) 
d. Violet (A) 
e. Alb (F)
 
Curs 3,slide 6
 
Daca sursa de lumina contine toate culorile spectrului:
a. Vom percepe culoarea reala a obiectivului pe care il privim (A)
b. Nu vom percepe culoarea reala a obiectului pe care il privim (F)
c. Sursa de lumina nu contine o anumita culoare (A)
d. Vom percepe obiectul cu o culoare denaturata (A)
e. Toate raspunsurile sunt corecte (F)
 
Curs 3, slide 3
 
Saturatia sau intensitatea culorii este :
a.Taria culorii (A)
b.Creste odata cu inaintarea in varsta (A)
c.Creste cand adaugam mai mult din culoarea respective (A)
d.Nici un raspuns nu este corect (F)
e.Proprietatea care diferentiaza o culoare palida de o culoareintens pigmentata (A)
 
Curs3, slide 11
 
 
Masuratorile colorimetrice efectuate la nivelul dintilor maxilarianteriori, au evidentiat ur
matoarele aspect :
a.Culoarea fiziologica  a dintilor umani prezinta variatii de la o persoana la alta (A)
b.Dintii cuspidati sunt mai intunecati decat incisivul central si lateral (A)
c.Prin imbatranire culoarea dintilor se deschide (F)
d.Incisivul central superior este dintele cu cea mai mica luminozitate (F)
e.Dintii femeilor sunt in general mai intunecati (F)
 
 
Curs 3, slide 35
  
 
Uzura functionala si/sau parafunctionala a muchiilor incizalegenereaza:
a.Fisuri si smulgeri de prisme de smalt (A)
b.Luminozitate mai mare a dintilor (F)
c.Toate raspunsurile sunt corecte (F)
d.Pigmenti proveniti din alimente sau tutun(A)
e.Aspectul de dinti mai tineri ( F)
 
Cursul 3, slide 36
 
 
Metamerismul reprezinta:
a.Fenomenul prin care doua mostre
de culoare sunt perceputeca fiind identice, cand se foloseste o anumita sursa de lumina
(A)
b.Fenomenul prin care doua mostre de culoare nu pot fi percepute ca fiind identice (F)
c.Fenomenul cand o culoare scade in intensitate (F)
d.Modalitatea de obtinere a transluciditatii dintilor (F)
e.Reflectia luminii pe dinti (F)
 
Cursul 3, slide 14
 
 
Distanta indicata pentru examinare in alegerea culorii este: 
 
a. 25-33 cm (A)
b. 1 m (F)
c. 90 cm (F)
d. 1 cm (F)
e. 5 km (F) 
 
Curs 3, slide 25
 
 
Analiza culorii se face:
 
a.Dupa sedinta de igienizare (V) 
 
b. se impune indepartarea rujului si a fardului (V) 
c. inainte de sedinta de igienizare (F) 
d. cu diga montata pe dinti (F)
e.fara ca diga sa fie montata (V) 
 
curs 3 slide 24

Compozitia:
a) Reprezintă „repartiţia şi utilizarea raţională, ritmică a elementelor plastice (A)
b) Este, de fapt, tema sau subiectul operei de artă (A)
c) Nu  este important să se integreze armonios în compoziţiadento-facială şi faciala (F)
d) Vizualizarea unei compoziţii nu este posibilă decât înprezenţa luminii (A) 
e) Consta in modalitatea organizarii elementelor nespecifice (F)
 
Materialele utilizate în medicina dentara:
a) materiale cu valoare estetică înaltă (ceramica,polisticlele şirăşinile compozite) (A)
b) materiale cu valoare estetică mică(ciment ionomer de sticlă, acrilat) (A)
c) materiale cu valoare estetica mica(amalgam de Ag) (F)
d) materiale inestetice (cele metalice) (A)
e) notiunea de material
nu trebuie inteleasa sub aspectulsemnificaţiei estetice a materialului (F)
Curs 4, slide 26,27
 
Echilibrul:
a. poate fi definit ca o stare de stabilitate(A)
b. reprezinta consecinta echilibrarii fortelor opuse(A)
c. reprezinta  mai degraba o stare de confort psihic(A)
d. nu reprezinta o stare de confort psihic(F)
e. toate raspunsurile sunt false(F)
Curs 4 stlide 17
 
Armonia proporţiilor este considerate: 
a)Un principiu estetic (A)
b) Este parte a „frumuseţii esenţiale"(A)
c) „Numărul de aur" s-a dovedit a fi
un exemplu de armonie în care forţele coezive şi segregative sunt integrate înmod egal.
(A)
d) Relaţiile de proporţionalitate, care
se stabilesc întrediferitele elemente ale compoziţiei faciale nu pot fi diferite de la
o persoană la alta,  (F)
e)Relatiile de proportionalitate nu permit apreciereacalitativă a aspectului estetic. (F) 
Curs 4 slied 16
 
Simetria radianta
a) este guvernata de forte segregative (A)
b) este guvernata de forte coezive(F)
c) rezultatul unui aranjament care reprezinta "imagini in oglinda"(A) 
d) contine elemente similare stanga-dreapta (F) 
e) contine elemente similare sus-jos (F) 
Curs 4 slide 8
 
Vizualizarea unei compoziții este posibila în următoarelecondiții :
A) in prezenta luminii (a) 
B) lumina nu este un factor important (f)
C) prezenta contrastului de lumina, culori și de textură (a)
D) toate raspunsurile sunt corecte (f)
E) toate raspunsurile sunt greșite (f)
Curs 4 slide 1
 
Dominanta:
a)Presupune prezenta a doua elemente, unuldominant(principal) si unul secundar (A)
b)Dominanţa reprezintă prima cerinţă pentru asigurareaunităţii (A)
c)O structura centrala bine definite creeaza o compozitienearmonioasa (F)
d)Se obişnuieşte frecvent trasformarea unei dominanţeindividuale în dominanţă segment
ară (A)
e)O dominanţă puternică nu necesita prezenţa elementelorconsecutive alaturate celor cen
trale (F)
Linia ocluzală a surâsului sau planul estetic
a)reprezintă o linie ipotetică paralelă cu linia incizală a surâsului (A)
b)paralelismul celor două linii nu este întoteauna important (F)
c)plan ocluzal „ideal" este cel preferat de pacient (F)
d)linia ocluzală intersectează comisurile labiale în dreptulpremolarilor superiori (A)
 

Stagiul 6, pagina 7)
Din punct de vedere structural, dentina e compusa din:
a)canaliculele dentinare
b)dentina pericanalicular
c)dentina intercanaliculara
d)plaga destinata
e)curbe de smalt
Răspuns corect: A,B,C
 
Spaţiul interlabial de repaus : 
a)nu este important 
b) are valori mai mari la barbati faţă de femei
c)reprezintă spaţiul existent între buza superioară şi cea 
inferioară 
d)vizualizarea dinţilor laterali
e) este acelasi ca si DVO
(Curs 6, slide 5) corecte c
 
Componente ale zambetului sunt:
a)linia buzelor 
b)forma buzei superioare
c)forma buzei inferioare 
d)dintii 
e)osul
(Curs 6, slide 4) corecte a si b
 
Linia labială joasă- a)acoperă dintii frontali superiori pe 1/3 sau chiar 
mai mult din înălţimea lor
b) acoperă dinții laterali pe 1/3 sau chiar mai mult din înălțimea lot
c) acopera buza inferioară
d)niciun răspuns nu e corect
e)toate raspunsurile sunt corecte
Curs 6, slide 8
Corect a
 
Clase principale de înălţimi gingivale:
a. clasa I - gingia marginală de la nivelul celor doi incisivi centrali superiori 
b. clasa a II-a - gingia marginală de la nivelul incisivilor laterali superiori 
c. clasa I -  gingia marginală de la nivelul celor doi incisivi centrali inferiori 
d. clasa a II-a - gingia marginală de la nivelul incisivilor laterali inferiori 
e.clasa a III-a fara gingie
corect a,b
Curs 6, slide 33
 
Indicatori ai starii de sanatate parodontala:
a. culoarea (A)
b. consistenta (A)
c. microdontia (F)
d. textura (A)
e. pozitia papilelor interdentare (A)
corecte a, b, d, e
Curs 6, slide 59
 
Linia incizală a surâsului sau planul incisiva) Aceasta linie pare să contribuie în cea mai
mare măsură la conotaţia plăcută a 
zâmbetului.A
b)nu are legatura cu zambetulF
c) poate fi definită ca o linie curbă ipotetică,A
d) Această situaţie are întotdeauna un efect estetic 
favorabil A
e)toate de mai sus
corect  a,c,d
Curs 6, slide 12
 
 
Feluri de ambrazuri dentare: 
a. vestibulare (A)
b. orale (A)
c. ocluzale (A)
d. cervicale (A)
e. linia mediana interdentara (F)
corecte a,b,c,d 
curs 6 slide 35
 
Cele două comisuri se pot situa pe trei poziţii:
a) comisuri situate pe arcade diferite
b) comisuri situate pe aceeaşi linie cu marginea inferioară a buzei superioare şi atunci
buza 
superioară nu prezintă nici un fel de curbură, fiind dreaptă
c) comisuri situate mai jos de marginea inferioară a buzei superioare, când buza are o 
curbură descendentă
d)Toate de mai sus
e) - comisuri poziţionate mai sus decât marginea inferioară a buzei superioare, situaţie în
care 
buza superioară are curbură ascendentă
corecte b,c,e
Curs 6, slide13
 
Ambrazurile dentare :
A) vestibolare
B)orale
C)oclusale 
D)apicale
E)niciun raspuns
Corecte ABC 
Curs6, slide 35
 
Macrodontie ?
A)Cresterea de dimenisiune 
B) Scaderea in dimensioni
C) Modificare culoare 
D) edentatia
E)modificari de volum
Corecte A
Curs 6, slide46
 
Forma dintilor se refera la: 
a. tratament protetic (F)
b. contur (A)
c. curburi (A)
d. linii (A)
e. unghiuri (A)
corecte B,C,D
Cursul 6 slide 39

Linia mediană maxilară trebuie evaluată luându-se ca referință:
a) centrul filtrului buzei superioare   A
b) inserția firelor de păr  F
c) pupila stângă  F
d) radiusul  F
e) emisferele cerebrale  F
CURS 7;  SLIDE 23
 
În analiza estetică din perspectivă frontală trebuie să se urmărească existen
ța paralelismului dintre planurile de referință:
a) planul incisiv  A
b) planul estetic  A
c) planul bipupilar  A
d) planul sagital  F
e) planul axial   F
CURS 7;  SLIDE 20
 
Bonding-ul dentar de folosește strict din motive estetice pentru:
a) a îmbunătăți aspectul unui dinte care
a suferit micimodificări de formă (A)
b) a închide spațiile dintre dinți (A)
c) a schimba forma sau culoarea unui dinte (A)
d) a conferi o rezistență crescută (F)
e) a proteja rădăcinile in caz de retractie gingivală (F)
 CURS 7/ SLIDE 43
 
 
Înregistrarea fotografică reprezinta unul din cele maiimportante mijloace d
e comunicare, este necesară încabinetul stomatologic pentru:
a)elaborarea şi urmărirea etapelor de tratament (A)
b)mijloc de analiza si de transfer
al datelor cu/cătrecolegii cu alte specialitati și laboratorul de tehnicadentar
a(A)
c)nici un raspuns correct(F)
d)fara elaborarea şi urmărirea etapelor de tratament(F)
e)ajutor în informarea, motivarea şi educareapacienţilor(A)
Curs 7,slide 10-11
 
Accesorii utile fotografiei intraorale
a)Depărtătoarele bucale pentru părțile moi(A)
b)Oglinzile(A)
c)sonda(F)
d)Contrastorul(A)
e)lampa fotopolimerizabil(F)
Curs 7, slide 7-9
 
Urmatoarele afirmatii despre recesiile gingivalelocalizate sunt adevarate:
a. Sunt expresia unui periaj traumatic(A)
b. Se clasifica in 4 clase(A)
c. Se clasifica in 2 clase(F)
d. Sunt foarte estetice(F)
e. In formele severe gradul , sansele de reacoperire a radacinilor denudate
sunt reduse(A)
Curs 7 slide 5 
 
 
Mijloace suplimentare de igienă buco-dentare sunt:
a) Seturi inter-dentare (A) 
b) Săpun lichid (F) 
c) Scobitori (A)
d) Mătase dentară (A) 
e) Aspiratorul de salivă (F) 
Stagiul nr7, fig 9,8
  
 
Terapia initial parodontala in faza de igenizarecuprinde:
a.detartraj supragingival(A)
b detartraj subgingival(A)
c. obutare cu compozit(F)
d.albire dentara(F)
e. netezirea suprafetelor dentare(A)
Stagiul 7 pag 3 
 
 
 
Ortodontia :
a. Urmareste corectarea anomaliilor dento-maxulare (A)
b. Nu urmareste corectarea anomaliilor dento-maxilare (F)
c. Are un impact estetic si functional (A)
d. Nu are un impact estetic cat si fumnctional (F)
Stagiul 7 , pag 7
 
Ce vizeaza interventiile terapeutice din etapa corectiva:
a.tratamentele dentare prin tehnica directa(A)
b. tratamente prin tehnica indirecta(A)
c. obturarea cu ionomer de sticla(F)
d.morfologia dintilor(F)
e. tumorile benigne de parti moi(F)
Curs 7 pag 7
 

Funcțiile bazei protezei sunt :

A - reface conturul osos ( A )
B - asigura fixarea dinților artificiali ( A )
C - reface suportul pentru buze și obraji ( A )
D - asigura fixarea elementelor de retenție ( A).
E - nu menține împreuna elementele protezei ( F )
Curs 11 Slide 20
Pentru a spori efectul natural dinții artificiali se pot monta : A - distanțați ( A ) ,
B - nedistantati ( F) ,
C - rotati ( A ) ,
D - nerotati ( F ) , E - suprapuși ( A ).
Curs 11 slide 18
1. Ce este proteza dentara?
a. un dispozitiv medical unic, personalizat (A)
b. un dispozitiv potrivit tuturor oamenilor (F)
c. un dispozitiv cu scopul restaurarii dentare (A)
d. nu are scop de restaurare dentara (F)
e. nu reface anatomia dentifaciala a pacientului (F)

2. La realizarea protezei dentare participa:

a. medicul stomatolog (A)
b. tehnicianul dentar (A)
c. nici tehnicianul dentar, nici medicul stomatologul (F) e. doar medicul stomatolog (F)
(curs 11, slide 1)
3. Pacientii edentati total au nevoie de: a. o proteza totala (A)
b. o proteza partiala (F)
c. o proteza scheletata (F)
d. o proteza totala pe implante (A) e. o lucrare Kemeny (F)
(curs 11, slide 2)
4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. o proteza totala solicita in mod suplimentar psihicul pacientului (A) b. medicul stomatolog trebuie sa
comunice cu pacientul (A)
c. nu e necesara comunicarea cu pacientul (F)
d. medicul stomatolog trebuie sa fie intelegator cu pacientul (A)
e. medicul stomatolog ia deciziile singur (F)
(curs 11, slide 7)
5. Cand este ales materialul din care sunt confectionati dintii se vor lua in considerare:

a. culoarea si pozitia dintilor (A)

b. doar culoarea dintilor (F)
c. doar pozitia dintilor pe arcada (F)
d. scheletul facial al pacientului (A)
e. forma arcadei si dimensiunile dintiilor restanti (A) (curs 11, slide 8)
6. Factorii care influenteaza perceptia culorii dintilor sunt: a. forma arcadei (A)
b. pozitia unghiurilor incizale (A)
c. pozitia fiecarui dinte pe arcada (A)
d. orientarea in plan vertical a fetelor vestibulare (A) e. nu e importanta pozitia liniei labiale (F)
(curs 11, slide 11 si 12)
7. Dimensiunea si forma dintilor:
a. la femei forma dintilor este eotunjita (A)
b. dimensiunea si forma dintilor se determina si in functie de sexul pacientului (A) c. dimensiunea si forma o
decide medicul stomatolog (F)
d. la femei forma dintilor este patratoasa (F)
e. la femei forma dintilor este ascutita (F)
(curs 11, slide 14 si 15)
Forma dinților:
a. Pentru sexul feminin dintii au forme rotunjite (A) b. Formele masculine pot fi înscrise intr-un cub (A) c.
Dintii cu forma robustă evoca blândețea (F)

d. Pentru sexul feminin dintii au doarme ascuțite (F)

e. Dintii cu forme rotunjite, ovoidale evoca blândețea (A) (Curs 11 slide 15)
Functiilr pe care le indeplineste baza protezei sunt: a. reface conturul osos (A)
b. nu asigura fixarea dintilor artificiali (F)
c. reface suportul pentru buze (A)
d. reface suportul pentru obraji (A)
e. asigura fixarea elementelor de retentie (A) (curs 11, slide 20)
Dimensiune verticala de repaus suferă modificări din cauza : A - proceselor carioase ( A ) ,
B - boli parodontale ( A ) ,
C - resorbtilor postextractionale ( A ) ,
D - vârstei ( F ) , E - sexului ( F )
Curs 11 slide 26

*Factorii care determina retractie gingiei interdentare: (cursul 12, conturul gingival
plat,p.73)
a-boala parodontala(adevarat)
b-existenta unei morfologii coronare anormale(adevarat)
c-diasteme(adevarat)
d-periajul dentar traumatic(adevarat)
e-morfologia coronara anormale nu are rol in retractie gingiei interdenare(gresit)
 
*Tratamentul hiperplaziilor gingivale cuprinde urmatoarele etape:(curs 12 P.49)
a-igienizare profesionala(A)
b-detartraj supa si subgingival(A)
c-chiuretaj subgingival (A)
d-instruirea/urmarirea pacientului pentru deprinderea unei igiene corecte(A)
e-doar detartraj (gresit)
 
*Aspecte clinice al recesii gingivale (curs 12 P.53)
a-retractia progresiva a gingiei de la nivelul coletului vestibular al dintelui,evidentiind
jonctiunea cemento-amelara(A)
b-poate apara fisura Stillman(A)
c-retentia de placa si implicit(A)
d-aparitia inflamatiei(A)
e-fara aparitia inflamatiei(gresit)
 
*Factorii etiologici ale defectele de creasta edentata(curs 12 P.58)
a-boala parodontala si cicatrizarile postoperatorii (A)
b-traumatismele(A)
c-extractia dintiilor parodontotici(A)
d-extractiile traumatizante(A)
e-fara traumatismele(gresit)
 
*Procesul de regenerare(curs 12 P.63)
a-depinde de disponibilitatea tipurilor celulare corespunzatoare si de semnele care
activeaza aceste celule(A)
b-tipurile celulare necorespunzatoare trebuiesc excluse(A)
c-mediul local joaca un rol major in recrutarea celulelor de interes si in
prevenirea recrutarii altor tipuri celulare(A)
d-substantele din mediul local influenteaza migrarera,adeziunea,proliferea si
difirentierea celulara(A)
e-efectul nu poate fi cu specificitate celulara si/sau nespecific(gresit)
 
*Mecanismele biologice care ofera o justificare plauzibila pentru grefarea osoasa(curs
12 P.67)
a-osteoconductia(A)
b-osteoinductia(A)
c-osteogeneza(A)
d-osteoinductia nu are rol(gresit)
e-osteoconductia nu are rol(gresit)
 
*Aditii de tesut dur (curs 12 P.68)
a-autogrefe(A)
b-alogrefe(A)
c-xenogrefe(A)
d-aloplaste(A)
e-nu poate fi sintetice(gresit)
 
*Remodelarea papilei interdentare se poate face prin metode non-chirugicale: (curs 12
P.78)
a-tehnici restaurative dentare prin modificarea formei fetelor proximale ale dintilor
pentru obtinerea ambrazurilor prin metode directe(A)
b-injectarea acidului hialuronic(A)
c-miscarea ortodontica(A)
d-reconstructia si conservarea tesuturilor moi incluzand si osul alveolar(gresit)
e-metode indirect cu lucrari protetice si foodirea materialelor de culoarea gingiei(A)
 
*Eliminarea hiperpigmentarii gingiei prin:(curs 12 P.86)
a-agenti chimici(A)
b-chirurgia prin grefa gingivala(A)
c-tehnica de abraziune(A)
d-laserul(A)
e-nu exista agenti chimici(gresit)
 
*Cauze Hiperplazia gingivale: (curs12 pag16)
a- administrarea unor mrdicamente ca fenitoin(A)
b-perioada sarcinii la gravida nu are rol(gresit)
c-leziunele gingivale de origine genetica ca neutropenie ciclica(A)
d- boli sistemice ca leucemie(A)
e-administrarea Cyclosporin A (A)