3.tema - Efectiv - Structura Pop Def

EFECTIVUL
și
STRUCTURA POPULAŢIEI
prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

şi Econometrie-ASE Bucureşti
Populația – Starea și mișcarea
POPULAȚIA
STARE MIȘCARE
Număr; Distribuție spațială; Structuri
Socio-economice
Demografice
si culturale Naturală Migratorie
Sexe Vârste Etnie,
Natalitate Internă Externă
Statut limba
ocupațional maternă, Mortalitate
Starea ocupație confesiune
civilă profesie
religioasă, Nupțialitate
nivel de
ramura de instruire Divorțialitate
activitate Schimbare de Imigranți
etc domiciliu
etc. Emigranți
Schimbare de
reședință
Navetism

Efectivul (numărul) populației (EP)-
indicator fundamental
⚫ Definiţie – timp, spațiu
⚫ Importanța și semnificația – corlelațiile cu teritoriul de
referință și cu structurile demografice și sico-economice
⚫ Utilitate:
⚫ o primă informare asupra potențialului uman de pe un
anumit teritoriu
⚫ demografică – intensitatea fenomenelor demografice
⚫ social-economică – resursele de muncă, activitatea,
ocuparea pe piața muncii, participarea la viața politică,
culturală, resursele de apărare sau de ofensivă – în
trecut mai ales
⚫ http://www.ined.fr/en/everything_about_population/data/all-countries/
⚫ http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/focus-on/ages-
pyramid-2010/#r150 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Surse de informații pentru EP
⚫ Rpl
⚫ Rpl+ECMNM – calcule
intercensitare (postcensitare)
⚫ Registrul național de evidență a
persoanelor – SNIEP - DEPABD

Tipuri de EP
1. După teritoriul la care se referă – planetei,
continentelor, a fiecărei țări...România – pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, pe județe, municipii,
localități (UAT)
2. După modalitatea de obținere a informațiilor si

de calcul al EP:
⚫ EP înregistrat – Rpl
▪ Populația după reședință
▪ Populația după domiciliu
⚫ EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie
⚫ estimat – Rpl+ECMNM, RNEP
⚫ proiectat (prognozat) –orizontul de timp –ipotezele de fertilitate, mortalitate si
migrație
⚫ http://www.ined.fr/en/everything_about_population/data/all-countries/
⚫ http://www.ined.fr/en/everything_about_population/demographic-facts-sheets/focus-on/ages-pyramid-
2010/#r150
⚫ http://www.ined.fr/en/publications/population-and-societies/population-world-2013/

Distribuția spațială -
Indicatorii densității populației
Utilitate: Strategia dezvoltării, atât la
⚫ demografică nivel macroeconomic cât şi
⚫ social-economică
în profil teritorial
Indicatori :
⚫ generali
⚫ specifici

Indicatori generali
densitatea generală P
⚫ dg =
S
⚫ coeficientul de arealitate S
a=
P
⚫ distanţa medie dintre doi locuitori
d  1,2 a

Indicatori specifici
⚫ densitatea generală la 100 ha teren agricol
sau teren arabil (densitatea fiziologică):
P
d
agr .
g = 100
S agr .
P
g = 100
ar ..
d
S ar
⚫ densitatea economică= numărul de locuitori
pe km2 de teritoriu productiv.

În caracterizarea variaţiei teritoriale a densităţii
populaţiei:
▪ Cartograme
▪ Cartodiagrame
Analiza densităţii populaţiei :
⚫ pe medii (urban – rural),
⚫ pe judeţe,
⚫ pe forme de relief etc. - corelaţia dintre nivelul

dezvoltării economice şi densitatea populaţiei

Structura populaţiei
Constituirea unor subcolectivităţi, având
drept criteriu de grupare caracteristici :
⚫ demografice,
stabilirea
⚫ social-economice, ponderii
⚫ teritoriale, fiecărei
⚫ social-culturale etc. grupe în
totalul
populaţiei

⚫ grad de eterogenitate
⚫ legităţile care guvernează evoluţia
demografică
⚫ legăturile interne
⚫ condiţionarea socio-economică a
fenomenelor şi proceselor demografice.
→ Fundamentarea strategiei dezvoltării
economico-sociale.
⚫ a) structura
demografică;
⚫ b) structura socio-economică şi
teritorială;
⚫ c) structura socio-culturală.

Structura demografică
Gruparea populaţiei în funcţie de caracteristicile
demografice fundamentale:
⚫ sexul
⚫ vârsta
⚫ starea civilă
Surse de informații in analiza structurii demografice
⚫ Rpl
⚫ ECMNM
⚫ RNEP

Importanţa analizei
⚫ Rolul şi locul fiecărei persoane în procesul
reproducerii populaţiei, al activităţii
economice şi, în general, al organizării
sociale.
⚫ nu există sector de activitate care să nu fie
interesat în cunoaşterea efectivului şi
structurii populaţiei după vârstă şi sex.

Structura pe sexe
y =
F
100 ⚫ Analiza corelată a structurii
F P
populaţiei pe sexe şi vârste
M
y = 100 ⚫ La apariția unei generații:
M P
F ➢ Supranatalitate masculină
rF = 100
M ➢ Supramortalitate masculină
➢ 20-40 ani
M
rM =  100 ➢ După 70 ani
F
2
E =  yi
Structura pe vârste
Importanță: de vârstă depind toate aspectele
activităţii economice, culturale, sociale etc.
⚫ planificarea activităţilor educaţionale,
⚫ estimarea modificărilor posibile în perspectivă în
profil teritorial
⚫ planificarea şi prognoza utilizării forţei de muncă
⚫ organizarea activităţii de servicii
⚫ organizarea activităţii de ocrotire a sănătăţii
populaţiei
⚫ specificul consumului
Grupe de vârstă funcționale în
analiza structurii pe vârste
⚫ Intervale variabile - Exemple- Analiza:
specificul fenomenului ❑ fertilității feminine
sau procesului studiat ❑ mortalității infantile
✓ Anuale ❑ instruirii populației
✓ Cincinale ❑ îmbătrânirii
demografice
✓ Decenale ❑ populației active sau
ocupate

Structura pe vârste
⚫ ponderea sau greutatea specifică a populaţiei
de o anumită vârstă (grupă de vârste) în
totalul populaţiei:
y P = x
100
P
x
x
x =0

Piramida vârstelor – Cronica
generațiilor
= combinarea a două histograme -
⚫ efectivul populaţiei de sex feminin
⚫ efectivul populaţiei masculin, pe vârste sau grupe
cincinale de vârstă
⚫ de preferat – piramida la data de 1 ianuarie -
repartiţia pe vârste şi pe sexe este identică
cu repartiţia pe generaţii.
⚫ sugestivă pentru istoria demografică a
generaţiilor, pentru maniera în care diverşi
factori demografici sau extrademografici au
“forjat” piramida
Fig.1.3. Piramida vârstelor populaţiei României la recensământul din 21.02.1956
96
90
84
Masculin Feminin
78
72
66
60
54
48
42
1 1
36
30
24
18
12 2
2
6
0
-200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 200000
Sursa: Realizat pe baza informaţiilor din Anuarul demografic al României 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

Fig.1.4. Piramida vârstelor populaţiei României la recensământul din 5.01.1977
96
Masculin
90
84
Feminin
78
72
66
1 60 1
54
48
42
36
2 2
30
24
18
3 12
3
A A
6
4 4
0
-250000 -200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
Sursa: Realizat pe baza informaţiilor din Anuarul demografic al României 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

Piramida varstelor populatiei din Romania –Rpl 1992 si 2002
[1] Sursa: http://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/listagraficeV1.htm.

1992 2002
Populaţia pe vârste şi sexe la 1 iulie 2005

Exemple de piramide ale țărilor
din UE
⚫ [INED] La pyramide des âges

⚫ http://www.ined.fr/fichier/t_publication/465/pu
bli_pdf1_pop_et_soc_francais_398.pdf
⚫ http://www.ined.fr/fichier/t_publication/465/pu
bli_pdf2_pop_and_soc_english_398.pdf

Îmbătrânirea demografică a populaţiei
14 (19 )
⚫ Evoluţia structurii pe vârste

P x
y = x =0

100
= conţinutul analizei t
P x
“procesului de x =0
îmbătrânire demografică a 64
populaţiei”. P
x =15 ( 20 )
x
⚫ PID = modificarea y = 
100
P
a
structurii populaţiei pe x
x =0
vârste, în favoarea
grupelor de vârstă w
înaintată, ca tendinţă P x
fermă şi de lungă durată. y = x = 65

100
P
va
x
x =0

Îmbătrânirea demografică a populaţiei
⚫ procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei

(PID) - procesul de modificare a structurii pe vârste
a populației crește ponderea segmentului
vârstnic, în detrimentul celui tânăr, ca tendință
fermă și de lungă durată.
⚫ greutatea specifică a populaţiei adulte manifestă o
relativă stabilitate.
⚫ perioade de timp mai mult sau mai puţin îndelungate
⚫ 7% și 12% → diagnostic al stadiului PID

Tabelul nr. 2.1.1. Structura populaţiei Romaniei pe grupe mari de vârstă în
perioada 1956-2004
Indicator/Anii 1956 1966 1977 1992 1993 1995 1998 2000 2001 2004
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Populaţia totală 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
0 - 14 ani 26,7 26 25,4 22,7 21,7 20,5 19,1 18,3 17,8 16,1
15 - 59 ani 62,5 61,7 60,2 60,9 61,4 62,1 62,6 62,9 63,3 64,6
15 - 29 ani 27,1 23,1 23,5 22,9 23,7 24,9 24,8 24,2 24,1 23,8
30 - 44 ani 19,2 23,3 19,9 21 21 20,2 20,5 21 21 21,3
45 - 49 ani 16,2 15,3 16,8 17 16,7 17 17,3 17,7 18,2 7,3
60 de ani şi
peste 9,9 12,3 14,4 16,4 16,9 17,4 18,3 18,8 18,9 19,3
65 de ani şi
peste 6,4 7,9 9,9 11 11,4 12 12,8 13,3 13,6 14,5
Rap.
Dependenţă
(la 1000),total
din care: 597 621 661 642 629 610 597 590 580 675
Tineri(0-14ani) 439 421 422 373 353 330 305 291 281 308
Vârstnici(60+ani) 158 200 239 269 276 280 292 299 299 367
Sursa: 1) Anuarul demografic al R.S. România 1974, Ed. D.C.S. şi C.N.S., Bucureşti, 1974, p.10-13
2) Anuarul statistic al României 1994, Ed. C.N.S., Bucureşti, 1994, p.106-108
Sistem modern de indicatori pentru analiza procesului de
îmbătrânire demografică (1)
1. Proporţia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaţie – măsoară îmbătrânirea
prin baza piramidei: 19
 Px
14
 Px
y = x =0

100 sau y = x =0

100
 Px  Px
t t
x =0 x =0
2. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie pentru măsura îmbătrânirii

prin vârful piramidei yv=P65+ /Ptotal, , iar comparaţia cu pragurile de 7% şi respectiv 12% ne
permite să punem „diagnosticul” unei populaţii în ceea ce priveşte etapa în care se află
structura sa pe vârste, din punctul de vedere al îmbătrânirii demografice.
 a) dacă yv <= 7% - populaţia respectivă este tânără din punct de
 Px vedere demografic
y = x = 65

100 b) Dacă 7% =<yv <= 12% - populaţia respectivă este în curs de
 Px
v
îmbătrânire demografică
x =0 c) dacă yv >= 12% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită din
punct de vedere demografic
3. Vârsta medie a populaţiei - se calculează ca medie aritmetică ponderată a vârstelor anuale

(sau a centrelor de interval pentru cazurile în care populația e grupată pe intervale de vârste)
cu efectivele corespunzătoare.

Sistem modern de indicatori pentru analiza
procesului de îmbătrânire demografică (2)
5. Vârsta mediană a populaţiei – se determină după relaţia de calcul a medianei (cu
determinarea locului medianei şi a efectivelor cumulate pe vârste anuale sau pe grupe
de vârste etc.)
6. Indicele de îmbătrânire a populaţiei - raportul dintre persoanele vârstnice şi cele

tinere (viziune transversală):

a) dacă iID <= 20% - populaţia respectivă este tânără din punct de
 Px vedere demografic
b) Dacă 20% =<iID <= 40% - populaţia respectivă este în curs de
= x = 65
i ID 14  100 îmbătrânire demografică

x =0
Px c) dacă iID >= 40% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită
din punct de vedere demografic
7. Indicele de „senioritate”* - exprimă măsura îmbătrânirii în cadrul populaţiei vârstnice:


 Px
i sen
= x =85

100
 Px
x = 65 prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Sistem modern de indicatori pentru analiza
procesului de îmbătrânire demografică (3)
8. Raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice – raportul dintre vârstnici şi
persoanele de vârste active:
 
P x
sau P x
K dv
= x = 65
64
100 K dv
= x = 60
59
100
P
x =15
x P
x =15
x
9. Raportul de dependenţă al persoanelor tinere – raportul dintre tineri şi persoanele de

vârste active:
14
P
19
= x =0
x
100 sau P x
K dt 64
K = x =0
100
P
dt 64
x =15
x
P
x = 20
x
10. Raportul de dependenţă pe total - raportul dintre tineri şi vârstnici şi persoanele de

vârste active (sunt de preferat grupele 0-14, 15-64 şi 65+ ): 19 
14 
 Px +  Px
 Px +  Px
14 
 Px +  Px K dtotal = x =0 x = 65
K dtotal = x =0 60
100 64
K dtotal = 100
 Px
x =0 65
59
 Px
64
 Px
x =15 x =15
x = 20

Factorii demografici ai PID
⚫ Îmbătrânirea demografică se datorează:
⚫ scăderii natalităţii (îmbătrânirea prin baza
piramidei) şi
⚫ reducerii intensităţii mortalităţii
(îmbătrânirea prin vârful piramidei)

Formele piramidei vârstelor

a) PV - "triunghi" sau „accent circumflex”
⚫ - populaţie tânără, baza largă, alimentată în permanenţă de o natalitate
ridicată (peste 30‰) şi un vârf ascuţit ca urmare a unei ponderi scăzute a
populaţiei vârstnice în structura populaţiei totale (de regulă sub 5%) – ţările
slab dezvoltate economic din Africa, Asia şi America de Sud.

b) PV - " „amforă”, "căpiţă" sau "stog",
⚫ - tendinţe de îngustare a bazei piramidei şi de îngroşare progresivă a
vârfului acesteia, anunţând instalarea unui proces de îmbătrânire
demografică - ţările în curs de dezvoltare, cu unele progrese pe plan
economic, socio-cultural şi medico-sanitar.

c) PV - " „clopot” sau "urnă"
⚫ - baza în comprimare şi vârful îngroşat, ca urmare, în primul caz diminuării
efectivelor de tineri sub efectul scăderii ferme a ratelor de natalitate un timp
îndelungat şi, în al doilea caz, reducerii mortalităţii, atât la vârstele tinere cât
şi la cele mijlocii, ceea ce a condus la creşterea însemnată a speranţei de
viaţă la zero ani - ţări dezvoltate din punct de vedere economic din Europa
de Vest, S.U.A. şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Japonia care se
confruntă şi cu cele mai accentuate procese de îmbătrânire demografică.

d) PV - "treflă"
⚫ – populaţia în care, după un accentuat proces de îmbătrânire demografică,
ar urma un proces de reîntinerire demografică, prin creșterea natalității ca
tendință fermă

Imbătrânirea demografică
https://www.prb.org/insight/featured-graphic-many-countries-populations-are-
aging/?fbclid=IwAR2UAAbT8ybWj-NVnfnNfvLbdvun_urvJzPEYasIqkqqULS8djCWK1TNrTM
https://www.youtube.com/watch?v=R8wdLWUEnzI&t=47s
https://www.youtube.com/watch?v=x4r0S5qoIXc&t=68s
Michel Loriaux (1995)

⚫ societãţile occidentale au creat prin
industrializare condiţiile îmbãtrânirii
populaţiilor lor (ID).
⚫ ID apariţia unor noi situaţii care, la
rândul lor au intensificat procesul ID.
⚫ dintr-o problemã pur demograficã, ID
problemã economicã şi de organizare socialã
- avantajele aduse de o populaţie vârstnicã din
ce în ce mai numeroasã prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică
Factorii economico-sociali ai
reducerii fertilității și natalității
⚫ 1) scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiţionale,
caracterizate printr-o fertilitate înaltă, necesară atât pentru activitatea
productivă, cât şi pentru asigurarea securităţii persoanelor vârstnice;
⚫ 2) emanciparea femeilor, accesul la învăţământul de toate gradele şi
atragerea lor în activităţile neagricole;
⚫ 3) exigenţele sporite ale părinţilor relativ la creşterea şi educaţia
copiilor care necesită timp şi cheltuieli importante;
⚫ 4) extinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de
pensii şi a instituţiilor de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente,
care au redus rolul copiilor în susţinerea părinţilor la bătrâneţe;
⚫ 5) creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la
mijloace moderne de transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor
adulte şi a familiilor lor de a beneficia de aceste facilităţi.
⚫ ID oportunitati UE.ppt
⚫ Active ageing UE.pdf (pg 25)

Consecinţele social-economice
ale PID
⚫ creşterea raportului de dependenţă = sporirea presiunii pe care o exercită
populaţia inactivă asupra populaţiei active. În absenţa unei politici ferme de
dezvoltare economică, de creștere a PIB, îmbătrânirea demografică poate să
frâneze creşterea nivelului de trai al populaţiei;
⚫ procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate
influenţa nivelul productivităţii muncii sociale.
⚫ implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a
consumului alimentar - raţia alimentară şi componenţa acesteia diferă la
o persoană vârstnică, în comparaţie cu o persoană tânără. Creşterea
ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei impune adaptarea
corespunzătoare a producţiei alimentare.
⚫ implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special
a serviciilor cu caracter casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor
vârstnice.
⚫ consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.
⚫ creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de
stat, creșterea fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei
materiale a ocrotirii sănătăţii, orientarea cercetării medicale către studierea
mijloacelor de combatere a aşa-numitelor afecţiuni degenerative, specifice
vârstelor înaintate.
⚫ EUROPA - Employment and Social Affairs - Social Protection - Demography
and the Social Situation in the EU
Consecințe financiare
⚫ Jacques Henripin (1995)
⚫ 1) creşterea costului serviciilor de
sãnãtate şi
⚫ 2) dificultatea asigurãrii unui nivel de
trai decent (convenabil) pensionarilor.

Remedii - Henripin
⚫ remediile aşa-zis "clasice“ :
⚫ a) schimbãri dirijate ale nivelurilor
fenomenelor demografice şi
⚫ b) adaptarea diferitelor comportamente
demografice
⚫ creşterea natalitãţii şi recurgerea la imigraţie. O puternicã
imigraţie poate reduce îmbãtrânirea, dar, pe termen mediu şi lung,
efectul nu este foarte important. Imigranţii sunt de regulã mai tineri ca
populaţia în care intrã, dar ei îmbãtrânesc la fel de repede, iar
structura lor pe vârste se integreazã în structura de ansamblu a
populaţiei. Calea realã de întinerire a populaţiei este creşterea
fertilitãţii, astfel cã singura imigraţie care i-ar putea fi un substitut
perfect ar fi imigrarea bebeluşilor orfelini.
MULTUMESC PENTRU
ATENŢIE!


3.tema - Efectiv - Structura Pop Def

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.tema - Efectiv - Structura Pop Def

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EFECTIVUL

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

2. După modalitatea de obținere a informațiilor si

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

⚫ pe forme de relief etc. - corelaţia dintre nivelul

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

[1] Sursa: http://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/listagraficeV1.htm.

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

⚫ [INED] La pyramide des âges

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

⚫ Evoluţia structurii pe vârste

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

⚫ procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

2. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie pentru măsura îmbătrânirii

3. Vârsta medie a populaţiei - se calculează ca medie aritmetică ponderată a vârstelor anuale

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

6. Indicele de îmbătrânire a populaţiei - raportul dintre persoanele vârstnice şi cele

7. Indicele de „senioritate”* - exprimă măsura îmbătrânirii în cadrul populaţiei vârstnice:

9. Raportul de dependenţă al persoanelor tinere – raportul dintre tineri şi persoanele de

10. Raportul de dependenţă pe total - raportul dintre tineri şi vârstnici şi persoanele de

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

Michel Loriaux (1995)

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

prof.univ.dr. Constanţa Mihăescu -dep.Statistică

S-ar putea să vă placă și