Societatea riscului și modernitatea

reflexivă: Ulrich Beck

Lector Univ. Dr. Ștefania Matei

Ulrich Beck a descris societatea actuală ca societate a riscului.

• Societatea actuală este descrisă ca o societate a riscului nu doar prin

prisma faptului că riscurile sunt mai mari și mai numeroase, ci mai
ales prin prisma faptului că există un grad mai ridicat de
conștientizare a riscului ceea ce face ca riscul să apară mai vizibil.
• Riscul ajunge să fie o temă abordată la nivel instituțional și astfel
ajunge să fie o realitate care se manifestă din ce în ce mai mult în
lumea contemporană.
• Riscul ajunge să fie o preocupare în societatea actuală ca urmare a
faptului că există un instrumentar capabil să îl facă vizibil și ca urmare
a unui mod de gândire fundamentat pe principii cauzale,
deterministe.
Considerații
principale despre Conștiința riscului este un rezultat al procesului de
societatea riscului globalizare.

Conștiința riscului are implicații asupra organizării

sociale.

Prezența riscului în discursul public se răsfrânge

asupra semnificațiilor culturale existente în societate.

Conștiința riscului are implicații de ordin politic –

administrativ, guvernamental.
Modernitatea reflexivă
• Societatea actuală poate fi considerată ca fiind mai degrabă o societate
orientată spre viitor decât o societate orientată spre trecut: planificarea
devine mai importantă decât conservarea tradiției.
• Această preocupare pentru viitor generează un anumit tip de reflexivitate
care se transpune în practici și instituții sociale specifice.
• O societate reflexivă este o societate care se analizează pe sine și care stabilește ceea ce este
și ceea ce ar putea deveni.
• La nivelul societății sunt constituite o serie de acțiuni prin intermediul cărora se analizează
starea societății și se proiectează măsuri de schimbare socială direcționată.
• Tot acest proces generează un simț al incontrolabilității și pune în evidență un factor de
impredictibilitate în evoluția societății. Întregul proces contribuie la o articulare a conștiinței
riscului.
• Societatea se schimbă prin reiterarea unor forme reflexive de analiză a
situației prezente prin raportare la potențialitățile viitoare.
Noțiunea de controlabilitate
• De-a lungul istoriei în fiecare tip de societate au existat o serie de
amenințări sau pericole.
• Ceea ce apare specific în societatea contemporană este faptul că acele amenințări
sau pericole nu mai sunt privite în mod special drept hazarde naturale, ci sunt privite
ca produse umane.
• O societate reflexivă este o societate care se întoarce către ea însăși într-un proces
analitic ce contribuie la conturarea unor direcții de dezvoltare.
• Prin acest proces se creează un simț al faptului că oamenii pot dirija traiectoria de
evoluție a societății și sunt răspunzători de starea lucrurilor într-o societate.
• Cu toate acestea, o serie de amenințări rămân în afara controlului sau cunoașterii
umane, ca urmare a creșterii gradului de complexitate în organizarea societății prin
prisma interconectivității și dimensiunii globale de desfășurare a activității.
• Cu alte cuvinte, cu cât oamenii și-au creat mai multe instituții prin care să controleze
starea lucrurilor, cu atât mai mult au realizat că lucrurile nu pot fi controlate.
Impredictibilitate
• Deși în general gradul de conștiință a riscului este mai ridicat, natura și tipul
riscurilor sunt aspecte care rămân necunoscute
• Unele riscuri apar mai vizibile decât altele, mijloacele mass-media contribuind la
asigurarea vizibilității lor publice. Astfel, unele amenințări sunt aduse în atenția
publicului mai degrabă decât altele.
• Societatea modernă și-a dezvoltat o serie de mecanisme ca răspuns la
această conștiință a riscului generată de dezvoltarea tehnologică și de
procesul de globalizare.
• Chiar dacă știința și tehnologia au evoluat, riscurile nu pot fi prevăzute în
totalitate.
• În fața acestei situații se consideră că societatea ar trebui să-și dezvolte mecanisme
care să asigure responsivitatea în fața unor situații neprevăzute și adaptarea la noi
condiții.

Exemple de amenințări ce
caracterizează societatea actuală
• Poluarea cauzată de trafic
• Încălzirea globală
• Apariția unor noi boli
• Dezastre ecologice cauzate de
diferite industrii
Amenințări la adresa mediului, a
sănătății și a bunăstării individuale
• Există un consens potrivit căruia
aceste amenințări sunt produse de
activitatea umană.
• În același timp, se consideră că
există un foarte mic control uman
asupra apariției sau producerii lor.
• Interconectivitatea lumii moderne
generează un simț al instabilității,
imprevizibilității și al incertitudinii.
 • Diferite dezastre sunt considerate
a fi rezultate ale procesului de
Exemple de amenințări ce modernizare.
caracterizează societatea actuală
• Poluarea cauzată de trafic
• Faptul că anumite activități au
• Încălzirea globală
consecințe negative asupra
• Apariția unor noi boli societății generează o încredere
• Dezastre ecologice cauzate de socială mai mică în proiectul
diferite industrii modernizării.
Amenințări la adresa mediului, a • Aceasta presupune o încredere mai
sănătății și a bunăstării individuale
mică a populației în industrie, în
guverne, în autoritatea experților.

Exemple de amenințări ce
caracterizează societatea actuală
• Poluarea cauzată de trafic
• Încălzirea globală
• Apariția unor noi boli
• Dezastre ecologice cauzate de
diferite industrii
Amenințări la adresa mediului, a
sănătății și a bunăstării individuale
• Reflexivitatea apare ca o critică a proiectului
modernității.
• Reflexivitatea impune o nevoie de
reglementare a cât mai multor aspecte din
viața economică și socială pentru a reduce
din amenințări.
• Securitatea apare a fi una dintre
preocupările de bază în societatea riscului:
• În acest caz, securitatea adesea apare a fi
echivalată cu minimizarea riscurilor.
• Astfel, se pot remarca mai multe orientări
ideologice care caracterizează politicile
publice:
• Ideologia sustenabilității
• Ideologia precauției
• Ideologia responsabilității corporatiste
(In)Egalitatea socială a riscurilor
• În general, inegalitățile sociale depind de
poziția pe care indivizii o ocupă într-un
sistem de status-roluri și de accesul la
anumite resurse materiale sau simbolice.
• Inegalitățile sociale depind, printre altele,
și de o poziționare a indivizilor în raport
cu probabilitatea de apariție a unui risc.
• În modernitate, se consideră că riscurile
sunt distribuite în mod inegal în populație
(anumite categorii sociale sunt mai
vulnerabile în fața amenințărilor).
• În modernitatea reflexivă se consideră că
toți oamenii sunt expuși riscului într-o
măsură similară, indiferent de poziția pe
care o ocupă într-un sistem de status-
roluri și de accesul la resurse materiale
sau simbolice.
• Se poate vorbi despre un „efect de
bumerang”. Actorii sociali care, prin
activitatea lor, produc consecințe negative
asupra societății vor fi la rândul lor
afectați.
• Într-o societate în care din ce în ce mai
multe lucruri sunt interdependente,
responsabilitatea pentru producerea unei
consecințe negative este una colectivă, iar
acțiunile luate pentru gestionarea
riscurilor nu pot fi altele decât unele de
ordin colectiv.
 • Riscul poate fi un element important în
mobilizarea politică.
• Conștiința riscului poate fi suportul pe
Implicații ale marginea căruia se construiesc
traiului într-o reglementări care limitează unele
libertăți umane în numele securității și
societate a riscului bunăstării colective.
• În același timp conștiința riscului poate
fi un suport al manifestării diferitelor
forme de control social.