Vei redacta răspunsurile pentru Subiectul I A și I B pe caietul de teste!

Subiectul I A

1. Subliniază în text secvența indicată. Verifică dacă în redactarea răspunsului tău ai utilizat ghilimele în citarea
secvenței și în indicarea sinonimului. Precizează contextul.
Ex. Sensul secvenței ”prinzând de veste” este ”aflând”. Astfel, se indică faptul că tatăl a aflat de intenția
scripcarului de a-l învăța pe copil să cânte la vioară.
2. Verifică formularea răspunsului în enunț. Numele localității sau numele de persoane citate din text NU se
pun în ghilimele!
3. Subliniază în text secvența unde se regăsește răspunsul. Formulează răspunsul cu propriile cuvinte, introdu
secvența citată prin : sau prin sintagma conform textului citat. Verifică utilizarea ghilimelelor pentru
secvența citată.
Ex. Tatăl autorului devine mai îngăduitor (sinonim pentru indulgent) în perioadele în care copilul avea
probleme de sănătate/ nu se simțea bine/ sănătatea era pusă în pericol : ”Severitatea aceasta ceda în
cazul când eram bolnav. Atunci era de acord și tatăl cu pedagogia indulgentă.”
Ex. Tatăl autorului devine mai indulgent în perioada întreruperii cursurilor : ”Îndrumările tatălui pe timpul
vacanțelor școlare nu-mi erau date sub formă didactică. Nu eram nici examinat, nici obligat să ascult lecții în
toată regula”.
Obs: pe timpul – în perioada
vacanță – întreruperea cursurilor, copilul nu mergea la școală,
Obs. Înaintea sintagmei conform textului citat se pune virgulă, după secvență se pun :
Ex. Tatăl autorului devine mai indulgent în perioadele în care copilul nu mergea la școală , conform
textului citat : ”Îndrumările tatălui pe timpul vacanțelor școlare nu-mi erau date sub formă didactică. Nu
eram nici examinat, nici obligat să ascult lecții în toată regula”.
4. - Subliniază în text secvența unde se regăsește răspunsul. Recitește-o cu atenție!
-Precizează motivul într-un enunț, fără a relua formularea: Motivul pentru care ... este... Redai motivul,
urmat de sintagma pentru că.
Ex. Tatăl schimbă locul de muncă al unuia dintre servitori pentru că a aflat de încercarea scripcarului de a-l
învăța pe copil să cânte la vioară.
-Explică motivul în aproximativ 40 de cuvinte (4 rânduri), cu sinonime (unde se poate) pentru cuvintele din
text. Introdu explicația printr-un conector logic: astfel, din cauză că, în acest sens, întrucât.
-Nu prelua din text secvențe de fraze, sintagme, fără ghilimele și fără să formulezi mai întâi cu propriile
cuvinte.

Ex.
”...eram ferit de orice distracție care se putea preface în obicei.” - întrucât tatăl considera că numai o
educație exigentă (severitate, în textul citat!) formează un caracter puternic, restricționează (mi-a fost
interzisă, în textul citat) timpul petrecut de copil cu activități fără un scop bine definit (distracție, în textul
citat!) , dar, mai ales, cu acelea care l-ar putea deprinde pe tânăr cu un trai prea lejer (obicei, în textul citat!)

„Ce vrei, [...] să faci din copilul meu un pierde-vară?” - tutorele consideră că învățarea interpretării muzicale
la un instrument (scripcă, vioară, în textul citat!) va inflența negativ personalitatea adultului, transformându-
l într-un om leneș (pierde-vară, în text), admonestându-l pe servitor

”în ceasurile lui libere, își pusese în cap să mă învețe și pe mine meșteșugul lui, dar tatăl meu, prinzând de
veste...” - consideră inițiativa scripcarului ca fiind neconformă cu principiile sale de educație, fiind deranjat în
special de faptul că acesta nu s-a sfătuit cu el.

Obs. lăutar - scripcar în textul citat; pentru că e un termen arhaic specializat, pentru care nu există
corespondent în limba literară, se poate utiliza și scripcar; violonist înseamnă cântăreț la vioară, dar nu e
lăutar.

Un posibil răspuns:
 Tatăl schimbă locul de muncă al unuia dintre servitori pentru că a aflat de încercarea lăutarului de
a-l învăța pe copil să cânte la vioară. Întrucât tatăl considera că numai o educație exigentă formează un
caracter puternic, restricționează timpul petrecut de copil cu activități fără un scop bine definit : ”...eram ferit
de orice distracție care se putea preface în obicei” dar, mai ales, cu acelea care l-ar putea deprinde pe tânăr
cu un trai prea lejer: „Ce vrei, [...] să faci din copilul meu un pierde-vară?” În consecință consideră inițiativa
scripcarului ca fiind neconformă cu principiile sale de educație, fiind deranjat în special de faptul că acesta nu
s-a sfătuit cu el.

Obs.
copil - tânăr

5.

a. Identifică în textul citat paragraful indicat! Chiar dacă răspunsul surprinde anumite aspecte corelate cerinței,
dacă nu redai aspectele din paragraful indicat, nu ești punctat pentru conținut!
b. Subliniază, în paragraf, frazele care conțin răspunsul.
c. Reformulează, pe ciornă, cu propriile cuvinte, cel puțin patru propoziții/ sintagme dintre cele subliniate

- ”nu-mi erau date într-o formă didactică” - Procesul de instruire se desfășura într-o formă liberă
- ”nu eram examinat, nici obligat să ascult lecții în toată regula” - mai puțin sistematic
- ”Procedarea tatălui consta în folosirea oricărei ocazii pentru a-mi atrage atenția” - prin observații
permanente, orientând atenția copilului spre anumite detalii
- ”apoi și cunoștințele lui științifice se mărgineau la acelea primite în șase clase secundare urmate la Liceul
«Râureanu» din București și acestea încă nu în mod regulat.” – cunoștințele tatălui erau transmise mai
degrabă empiric, decât teoretic, prin experiențe imediate de viață
- ”a-mi da explicațiile sale asupra faptelor care întâmplător ieșeau înaintea noastră” - discuții conduse de tatăl
autorului pe marginea unor aspecte problematice din viața cotidiană
Obs. ”.....«Râureanu»...” - citarea în citat

d. Formulează un enunț, cu propriile cuvinte, în care să numești/să identifici modul în care ...
Ex. Procesul de instruire se desfășura într-o formă liberă, mai puțin sistematică.

e. Detaliază (prezintă) până la 50 de cuvinte, primul enunț.

- Ex. Prin observații permanente, orientând atenția copilului spre anumite detalii, cunoștințele tatălui erau
transmise mai degrabă empiric, decât teoretic, prin experiențe imediate de viață. Concret, tatăl autorului
iniția discuții pe marginea unor aspecte problematice din viața cotidiană.

Subiectul IB (eseul argumentativ)

Vei rezolva cu ajutorul schiței transmise pe grupul clasei. Atenție! Listeaz-o și coloreaz-o după model.

Pe ciornă
1. Identifici conceptele și subliniezi cu două linii în text cuvinte, sintagme, fraze care au legătură cu acestea.
Ex. severitate, eficiență, educație, copil
Tatăl m-a crescut foarte sever
metoda educației de pe acea vreme.
Copiii nu aveau dreptul să-și facă toate plăcerile.
etc.
2. Enumeri cuvinte, sintagme sinonime cu conceptele și din câmpul lexical al acestora.
Ex. autoritate, rezultate, formarea caracterului, cunoștințe, pregătire pentru viață, relația educator-elev
echilibru indulgență/exigență, scop, observație etc.
3. Reformulezi, în două moduri, cu sinonime, conceptele din cerință, optând da/nu
 Ex. severitatea este sau nu eficientă în educația copiilor –
a. Prima reformulare: exigența are repercusiuni pozitive asupra formării intelectuale și morale a tinerilor
b. A doua reformulare: o atitudine strictă a educatorilor, conformă unor reguli clare, fără compromisuri
dă rezultate optime în procesul de maturizare a personalității umane
4. Formulezi două răspunsuri la întrebarea DE CE? adresată problematicii din cerință, utilizând conectorii logici
ai argumentării: pentru că și întrucât (sau sinonime)
Ex. DE CE severitatea este eficientă în educația tinerilor?
Primul argument: ...pentru că procesul educativ presupune atingerea unor anumite standarde, iar acest
demers e posibil numai prin respectarea consecventă a unor pași, sub atenta îndrumare a unor persoane
deja inițiate.
Al doilea argument: ...întrucât în lipsa perseverenței, a unui program, a orientării activităților spre un scop
bine definit, copilul nu are capacitatea de a-și construi un caracter puternic.

Obs. În cazul în care ai optat pentru NU, răspunzi la întrebarea: DE CE severitatea NU este eficientă în
educația tinerilor?

Subiectul II
Pe ciornă:
1. Enumeri temele textului
2. Identifici tipul de discurs: liric, confesiv, monolog adresat, descriptiv (de tip peisaj sau de tip portret)
3. Identifici ipostazele textului
- Eul liric, ipostaziat ca îndrăgostit/creator/tată/ contemplator/ visător/surprins într-o atitudine meditativă/ se
adresează unei ipostaze feminine imaginare/ideale
4. Numești cel puțin două figuri de stil, observi ce imagini artistice generează, interpretezi rolul în cel puțin
două enunțuri
5. Definești tonul/atmosfera: calm/calmă, nostalgic/nostalgică, melancolic/melancolică, solemn/solemnă,
exuberant/exuberantă
6. Definești cadrul/planul exterior: solar/selenar/ cosmic/ terestru/feeric/vast/intim/maiestuos etc.
7. Enumeri câteva sentimente: iubirea ideală/pierdută, tristețea, zbuciumul, fericirea..
8. Observi corespondeța dintre planul exterior și cel interior
9. Identifici motivele literare
10. Observi relațiile de simetrie și opoziție

Verbe recomandate:
surprinde, redă, sugerează, creionează, evocă, semnifică, simbolizează, configurează, ilustrează, exprimă,
transfigurează, metamorfozează, transpune

VEZI modelul de rezolvare pe marginea poeziei Lumina de ieri de L. Blaga, trimis pe grup în 15 decembrie
2022. Trebuia listat oricum!
VEZI lecția din caietul de notițe!
Cui nu găsește lecția, îi recomand să ia legătura cu Denisa Creța, cu Tomuș Izabela, cu Roxana Kiș, cu Iurian
Francesca, din clasa a XII-a C!