CLASA a IX-a( Geometrie)

VECTORI
VECTORI ÎN PLAN

Def: O mărime se numeşte scalară dacă este caracterizată de un număr.

Exemplu: lungimea unui segment; aria unui triunghi

Def: O mărime se numeşte vectorială dacă este caracterizată de mărime, direcţie şi sens.

Exemplu: viteza; forţa

Def: Se numeşte segment orientat (vector legat) o pereche ordonată (A, B), în care A este
originea şi B este extremitatea. B

Notăm: ⃗
AB sau AB sau a sau a⃗
A

Def: Se numeşte vector liber mulţimea tuturor vectorilor legaţi care au aceeaşi direcţie,
sens şi mărime.

AA=0 (vectorul nul)

AB=−BA

Egalitatea a doi vectori: AB=CD ⟺ A=C şi B=D

Def: Se numeşte vector unitate (versor) un vector a cărui mărime este egală cu unitatea.

Def: Se numeşte modulul vectorului AB lungimea segmentului [AB].

Def: Doi vectori sunt coliniari dacă au aceeaşi direcţie.

OPERAŢII CU VECTORI

1. adunarea – sunt 2 reguli de realizare a adunării vectorilor

- regula triunghiului – vectorii se aşează astfel încât unul să fie cu originea în vârful celuilalt.
b
a b a
a +b
-regula paralelogramului – vectorii se aşează cu originile în acelaşi punct

a b a a +b

b
Obs: În cazul în care avem mai mulţi vectori de adunat, se foloseşte regula poligonului
a
b

c
s
s=a+b+ c+ d
d

Proprietăţi: - asociativitatea: ( a+ b ) +c=a+ ( b+ c )

- comutativitatea: a+ b=b+a

- elementul neutru: a+ 0=0+a=a

- element opus: a+ (−a ) =(−a ) + a=0

2. scăderea A
a+ b=c

OA + AB=OB ⟹ AB=OB−OA
O b B

3. înmulţirea cu un scalar – fie n un număr real şi v un vector. Atunci vectorul

n v - are aceeaşi direcţie cu vectorul v ;

- are lungimea egală cu ¿ n∨¿ v∨¿;

- are acelaşi sens cu vectorul v , dacă n> 0 şi sens opus vectorului v , dacă n< 0
Exemplu:
v v

3v −3 v