Biodiversitate rezumat 2

Conservarea biodiversității

Considerații generale
● Despăduririle au un ritm mediu anual de circa 2%.
● Urbanizarea a reunit deja 50% din populația Terrei.
● 5-14% dintre speciile diverselor grupe de organisme sunt puternic amenințate
● Listele roșii menționează că au dispărut 584 specii de cormofite și 641 specii de animale
vertebrate, 10% din cele existente sunt amenințate cu dispariția, majoritatea nu cunoaștem
încă rolul lor în ecosistemele în care se integrează.

Conservarea in Situ

● soluția optimă, ideală pentru strategia conservativă.

● Reprezintă modalitatea principală atât în munca protecționiștilor, cât și în concepția
dezvoltării durabile
● dezvoltarea durabilă – 5 componente “ durabilitate ”: economică, ecologică, socială, spațială
și culturală
● Sozologia - știință a conservării biodiversității.
● Strategia internațională pentru conservarea naturii
○ Uniformizarea criteriilor de evaluare a stării actuale a diferitelor specii;
○ Realizarea sintezelor la nivel național, continental și mondial;
○ Elaborarea proiectelor convențiilor sau a actelor normative.
● Categorii sozologice de specii:
○ EX – specii dispărute (extincted);
○ CR – specii în mare pericol (criticaly endangered), ale căror populații s-au redus
drastic în ultimul deceniu;
○ EN – specii amenințate (endangered), cu populații ajunse la efective sub nivelul
cărora refacerea ar fi extrem de dificilă;
○ VU – specii vulnerabile (vulnerable), ale căror habitate sunt puternic deteriorate ori
potențial amenințate cu deteriorarea;
○ R – specii rare, fie reprezentate fiind prin puține populații, fie că acestea au efective
foarte reduse;
○ NT – specii potențial amenințate (near threatened), cele care sunt supuse unor
presiuni antropice directe sau indirecte, care le pot afecta serios populațiile;
○ K – specii ale căror statut nu este încă elucidat (insuficiently know) și care au mai
fost notate cu I (indeterminate) sau cu DD (data deficient); notarea lor și includerea în
liste se face din precauție;
○ LC – specii fără interes pentru lista roșie (least concern, sau O – aut of danger);
○ NE – specii sau taxoni neevaluați (not evaluated Taxa).
● Speciile far - speciile care atrag atenția publicului spre necesitatea conservării
● Identificarea și delimitarea acestor arii, cu excepția celor peisagistice (în care criteriul estetic,
emoțional primează), se realizează ținând cont de o serie de evaluări, criterii și principii.
 ○ Numărul și categoria speciilor cu diferite grade de
vulnerabilitate;
○ Diversitatea și abundența speciilor indigene ;
○ Bogăția ariei în tipuri de habitat;
○ Prezența unor habitate originale, cu o capacitate redusă de reziliență, în condițiile
edafo-climatice actuale;
○ Restaurabilitatea suprafețelor antropizate;
● Delimitarea unei arii protejate se bazează pe:
○ o bună cunoaștere a realității terenului;
○ potențialii factori perturbatori;
○ pe cunoașterea biologiei speciilor țintă.
● Categoriile de spații protejate:
○ Rezervații științifice
○ Parcuri Naționale - compus din minim 3 zone: preparc, tampon, de protecție integral
○ Monument al naturii
○ Rezervații de conservare
○ Peisaje marine/terestre protejate
○ Rezervații de resurse naturale
○ Regiuni biologice natural și rezervații antropologice
○ Regiuni naturale amenajate pt utilizări multiple

Conservarea ex Situ
● Poate fi considerat un complex de variate măsuri complementare dezvoltate cu scopul
refacerii și perpetuării unor specii, soiuri, sau rase
● colecțiile tematice, care pot fi:
○ colecții de lucru (constituite pe durata experiențelor),
○ colecții active (pentru schimbul cu instituții similare)
○ colecții de bază (pentru conservarea pe termenul lung);
● Băncile de gene
○ colecții cu materiale “ortodoxe” (care se pot deshidrata ușor și rezistă la temperaturi
între 0 și 20̊̊ C)
○ colecții cu materiale “recalcitrante” (care nu rezistă la temperaturi scăzute)
○ colecții cu materiale liofilizate (care pot fi păstrate numai după o prealabilă
deshidratare în vid)
● Conservatoarele in situ - la soiuri de plante și rase de animale, mai ales din categoria celor
tradiționale
○ conservatoare de tip livezi
○ conservatoare de cereale
○ conservatoare de legume
○ conservatoare de rase
● Grădini botanice și grădini zoologice
○ Direcții și strategii conservative care se impun în România:
○ Identificarea localităților în care supraviețuiesc și elucidarea structurii populaționale
a speciilor și infrataxonilor cu un grad ridicat de vulnerabilitate
 ○ Descifrarea structurii genetice a acestor populații, prin metodele deja
utilizate pe scară largă de către biochimiști și geneticieni
○ Studierea biologiei și ecologiei acestor taxoni, cu sublinierea rolului în
ecosistem
○ Constituirea a formelor și modalităților de conservare “ex situ”
○ Declanșarea experiențelor de refacere a populațiilor naturale
○ Implicarea populației umane
○ Dezvoltarea unor programe naționale și internaționale, cu participarea
universităților, grădinilor botanice și zoologice, fostelor stațiunii de cercetări
agricole și horticole, a celor silvice și chiar a muzeelor etnografice;
○ Constituirea unor colective de cercetări pluridisciplinare

Planul de organizare a unei arii protejate

● Planurile pot fii pe termen scurt, mediu, sau lung și trebuie să concretizeze măsurile,
acțiunile, responsabilitățile, și termenele fiecărei intervenții
● Definiție: sumă de informații, tehnici și metode, orientate spre asigurarea perenității
biocenoze și chiar îmbunătățirea ei.
● Caracteristici principale:

○ Document de bază, complex și complet, realizat pe baza cunoașterii aprofundate a

originii, structurii, dinamicii și a preferințelor ecologice ale complexului de

organisme care ocupă spațiul

○ Toate aceste aspecte vor fi privite prin prisma factorilor perturbatori

○ Scris și depus la organismele responsabile

○ Planul trebuie să fie însoțit de rapoarte periodice

○ În felul acesta se poate evalua concurența planului și se pot aduce corecturi strategiei

următoare.
○ Ireversibil pe termen lung
● Trebuie să conțină:
○ Hartă topografică
○ H. cadastrală
○ H. geobotanică
○ H. geomorfologică
 ○ H. hidrografică
○ H. pedologică
○ H. obiectivelor de gestionat
● Metode și tehnici de monitorizare
○ Metode clasice
■ Careul permanent
■ Careul martor
○ Metode specifice
■ Transectul
■ Cartografierea periodică
■ Fotografierea
■ Aerofotografierea
● Responsabilități, responsabili și Anexe.
○ pentru monitorizare: specialiști din CMN și de la Agenția pentru protecția mediului
Mureș;
○ pentru pază: custodele sau paznicul nominalizat
○ pentru lucrări: tineri din școli și ONG-uri, țărani dispuși să cosească în schimbul
fânului obținut (cosirea se va face manual și nu cu o cositoare mecanică!);
○ primarul comunei, pentru stimularea activităților de servicii turistice și sprijinirea
efectuării unor lucrări.
● Educația ambientală (ecologică, eco-civică) reprezintă un complex de principii, strategii și
activități care trebuie să se realizeze în natură, prin natură și pentru natură