Licenta Sidorencu Andrei Emilian

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
VIZA FACULTĂŢII
Nr_________/________________
PROIECT DE DIPLOMĂ
ABSOLVENT Andrei Emilian SIDORENCU

SPECIALIZAREA Pescuit și Industrializarea Peștelui
Forma de învăţământ zi
TEMA
Elaborarea documentației tehnico-economică pentru realizarea unei amenajări ciprinicole
sistematice cu capacitatea de producţie anuală 135 tone, producţia unitară 3000 kg./ha și ciclul de
producție 36 luni.
DATE INIŢIALE
 Producție anuală – 135 tone
 Producţia unitară - 3000 kg./ha
 Ciclul de producție – 36 luni
 Sistem de cultură – policultură (crap, sânger, novac, știucă)
DATA PRIMIRII TEMEI 15 martie 2018

TERMEN DE PREDARE A PROIECTULUI 1 iulie 2019
SEMNĂTURA ABSOLVENTULUI
______________________________
DIRECTOR DEPARTAMENT Prof. dr. ing. Gabriela RÂPEANU ____________________
INDRUMĂTOR PROIECT Conf. dr. ing Lorena DEDIU ____________________
S.L. dr. ing. Stefan PETREA ____________________
CONSULTANT Conf. dr. ing. Iulia GRECU ____________________
1
DECLARAȚIE
Subsemnatul, Andrei Emilian Sidorencu, absolvent al Universităţii Dunărea de Jos din

Galaţi, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, specializarea Pescuit și Industrializarea
Peștelui, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal privind falsul în
declaraţii, că lucrarea de licenţă/diplomă cu titlul Amenajare ciprinicolă sistematică cu
capacitatea producţie anuală de 135 tone, producţia unitară 3000 kg/ha, ciclul de producție 36
luni având drept coordonatori ştiinţific pe Conf. dr. ing. Loren Dediu, S.L. dr. ing. ec. Stefan
Petrea, nu este un plagiat, fiind creaţia mea personală. Lucrarea este scrisă de mine şi nu a mai fost
prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate.
Partea originală a proiectului nu include anexele.
Am luat la cunoştinţă faptul că, în cazul în care lucrarea va fi dovedită ca fiind plagiată, voi
fi exmatriculat sau, dacă plagiatul va fi dovedit după absolvirea lucrării de licenţă, îmi va fi retras
titlul academic obţinut.
Galaţi,
Data: 8 iulie 2019

Absolvent:
Andrei Emilian Sidorencu
2
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ŞTIINȚA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA PESCUIT ȘI INDUSTRIALIZAREA PEȘTELUI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonatori ştiințifici
Conf. dr. ing. Lorena Dediu
S.L. dr. ing. ec. Ștefan Petrea
Absolvent
2019
3
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA PESCUIT ŞI INDUSTRIALIZAREA PEŞTELUI
Amenajare ciprinicolă sistematică cu capacitatea producţie anuală de

135 tone, producţia unitară 3000 kg/ha, ciclul de producție 36 luni
Coordonatori ştiințifici
Conf. univ. dr. ing. Lorena Dediu
S.L. dr. ing. ec. Ștefan PETREA
Absolvent
Iulie 2019
4
Cuprins
CAPITOLUL I.............................................................................................................8
INTRODUCERE.........................................................................................................8
1.1 Tema și justificarea proiectului................................................................................................8
CAPITOLUL II.........................................................................................................10
FACTORI DE BAZĂ ÎN STABILIREA CONCEPŢIEI DE AMENAJARE ŞI A
TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE.....................................................................10
2.1 Factori tehnici..........................................................................................................................10
2.1.1 Configurația terenului.....................................................................................................................10
2.1.2 Calitatea solului....................................................................................................................10
2.1.2.1 Caracteristicile hidrofizice...........................................................................................................11
2.1.2.2 Caracteristicile pedologice...........................................................................................................11
2.1.2.3 Caracteristicile geotehnice............................................................................11
2.1.3 Sursa de alimentare cu apă..................................................................................................12
2.1.3.1 Regimul nivelurilor......................................................................................................................12
2.1.3.2 Regimul debitelor........................................................................................................................13
2.2 Factori climatici.......................................................................................................................14
2.2.1 Regimul termic...............................................................................................................................14
2.2.3. Regimul eolian...............................................................................................................................15
2.2.4 Starea higroscopică a atmosferei.....................................................................................................16
2.2.5 Nebulozitatea..................................................................................................................................16
CAPITOLUL II.........................................................................................................17
ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ..................................................17
3.1. Caracteristicile biologice şi etologice ale speciilor de cultură.............................................17
3.1.1 Caracteristicile biologice şi etologice ale crapului (Cyprinus carpio).............................................17
3.1.2 Caracteristicile biologice şi etologice ale sângerului (Hypophthalmichtys molitrix).......................18
3.1.3 Caracteristicile biologice şi etologice ale novacului (Hypophthalmichtys nobilis).........................18
3.1.4 Caracteristicile biologice şi etologice ale știucii (Esox lucius)........................................................19
3.2. Tehnologia de reproducere si crestere..................................................................................19
3.2.1 Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara I.....................................19
3.2.1 Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara II.....................................................21
3.2.3. Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara a III-a............................................22
3.2.4. Tehnologia iernării crapului şi a ciprinidelor asiatice....................................................................23
5
3.3. Calculul materialului biologic...............................................................................................24
3.3.1. Calculul volumului producţiei marfă.............................................................................................24
3.4. Schema procesului tehnologic...............................................................................................30
3.5. Tehnologia hrănirii suplimentare.........................................................................................31
3.6 Tehnologia administrării îngrăşămintelor şi a amendamentelor.......................................34
3.7 Mecanizarea şi automatizarea operaţiunilor în acvacultură...............................................36
3.7.1 Distribuirea automată a furajelor....................................................................................................36
3.7.2 Transportul furajelor, îngrăşămintelor şi peştelui...........................................................................37
3.7.3 Îndepărtarea mecanizată a vegetaţiei acvatice.................................................................................39
3.8 Principalele boli ale peştilor de cultură şi măsuri profilactice............................................40
3.8.1 Viremia de primăvară a crapului (hidropizia infecţioasă)...............................................................40
3.8.2. Septicemia hemoragică bacteriană................................................................................................41
3.8.3. Boala petelor de cerneală..............................................................................................................42
CAPITOLUL IV........................................................................................................44
CONCEPŢIA DE AMENAJARE A TERENULUI...............................................44
4.1.Repartizarea suprafeţei amenajate pe categorii de heleştee................................................44
4.2.Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare..................................................................45
4.3.Niveluri şi suprafeţe caracteristice ale apei în heleştee........................................................46
4.4.Elemente de bilanţ hidrologic.................................................................................................48
4.4.1.Regimul nivelurilor sursei de alimentare-evacuare.........................................................................49
4.4.2 Calculul elementelor de bilanţ hidrologic (regimul debitelor)........................................................50
4.4.2.1 Debitele de umplere(inundare) - Q u.............................................................................................50
4.4.2.2 Debitele de evacuare (desecare) - Qd...........................................................................................51
4.4.2.3 Debite de întreţinere-primenire (Q i+p)..........................................................................................51
4.4.2.3 Debite necesare pentru supraînălţarea nivelurilor .......................................................................52
CAPITOLUL V. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE BAZĂ...........................57
5.1 Îndiguirea şi compartimentarea terenului............................................................................57
5.1.1 Stabilirea elementelor geometrice ale secţiunii transversale şi ale profilului longitudinal..............58
5.1.2 Verificarea secţiunii digurilor la infiltraţii în regim permanent......................................................61
5.1.3 Întocmirea profilului longitudinal şi secţiunii transversale tip pentru diguri...................................62
5.1.4 Antemăsurătoare.............................................................................................................................65
5.2.Reţeaua de canale pentru transportul apei...........................................................................66
5.2.1 Graficul debitelor canalelor (GDC)................................................................................................66
5.2.2.Dimensionarea hidraulică a canalelor.............................................................................................69
5.2.3 Canale de alimentare.......................................................................................................................72
6
5.2.4 Canale drenoare..............................................................................................................................73
5.2.5 Canale de evacuare.........................................................................................................................74
5.3 Instalaţii de alimentare-evacuare-recirculare a apei...........................................................75
5.3.1 Dimensionarea hidraulică a instalaţiilor de evacuare-recirculare....................................................75
5.3.1.1 Dimensionarea corpului orizontal al instalaţiei de evacuare-recirculare tip călugăr....................76
5.3.1.2 Dimensionarea constructivă a corpului vertical...........................................................................79
5.3.1.3 Dimensionarea hidraulică a corpului vertical al instalaţiei de evacuare-recirculare tip călugăr.. .80
5.3.2.1 Dimensionarea hidraulică a instalaţiilor de alimentare tip călugăr...............................................81
5.3.2.2 Dimensionarea constructivă a corpului vertical...........................................................................83
5.4.Staţii de pompare.....................................................................................................................83
5.4.1 Calculul stației de pompare.............................................................................................................84
CAPITOLUL VI........................................................................................................88
EVALUAREA COSTULUI INVESTIŢIEI............................................................88
CAPITOLUL VII......................................................................................................90
INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI...............................................................90
7.1.Structura cheltuielilor anuale de producţie..........................................................................90
7.2.Calculul preţurilor de producţie şi indicatori ai eficienţei economice................................92
CAPITOLUL VIII.....................................................................................................96
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII................................................96
8.1. Obligaţiile angajatorului........................................................................................................96
8.2. Obligaţiile angajatului............................................................................................................98
Bibliografie...............................................................................................................100
Anexe.........................................................................................................................101
7
Sidorencu Andrei Emilian Amenajare ciprinicolă complexă
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1 Tema și justificarea proiectului

Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creșterea peștilor, lucru atestat în
lucrările scrise în limba latină relatează încercările unor nobili, care încercau să crească pești in
bazine artificiale. În Evul Mediu, în Europa Centrală, oamenii își puteau satisface cerința de pește în
special în anumite perioade impuse de calendarul bisericesc. Surse istorice apreciază că cea mai
simplă tehnologie de creștere a crapului a fost pusă la punct de către călugări, însă răspândirea sa la
nivelul continentului european i se poate datora împăratului Carol cel Mare care a impus construirea
unor bazine dedicate pentru creșterea peștelui.
În prezent productia de pește de acvacultură este în amploare, pentru că se încearcă
protejarea populațiilor din mediul natural și satisfacerea cerinței tot mai mari de produse piscicole.
În România există peste 500 de ferme de pește, ce acoperă o suprafață totală de aproximativ
80000 ha. Cu toate acestea, producătorii locali sunt de dimensiuni reduse, producția internă de pește
acoperind mai puțin de 20% din consumul total de pește din România. În anul 2010, producția de
acvacultură a fost de 8781 tone, fiind dominată de crapul comun (Cyprinus carpio 2888,10 tone) și
de cele trei specii de crap asiatic (Hypophthalmichthys molitrix, H. nobilis și Ctenopharyngodon
idellus care depășesc producția de crap 3199,67 tone). [1]
Figura nr 1.1 Producția totală de acvacultură a României [1].
8
În compoziţia chimică a peştelui intră diferite substanţe chimice printre care: proteine,
grăsimi, substanţe minerale şi apă. Acestea sunt componentele din care sunt constituite ţesuturile şi
organele peştelui.
În afara acestor constituienți, în compoziţia ţesutului peştelui mai intră şi o gamă de
substanţe care rezultă din metabolismul organismului şi care au rolul de regulator al proceselor
vitale: fosfatide, sterine, vitamine, fermenţi, hormoni. Peştele mai conţine mici cantităţi de glucide
(glicogen) şi pigmenţi.
Calităţile gustative, nutritive şi proprietăţile fizice ale peştelui depind de conţinutul
diferitelor substanţe chimice. Aprecierea industrială a peştelui se face potrivit caracteristicilor
exprimate în conţinutul de apă, protide, lipide şi substanţe minerale.
Luând în considerare informațiile prezentate ce se constituie în argumente pentru care
peştele reprezintă un aliment foarte sănătos și, în consecință, o sursă de proteină de calitate,
importantă pentru consumul uman, în lucrarea de faţă ne-am propus să prezentăm documentația
tehnico-economică pentru realizarea unei amenajări ciprinicole sistematice complexe (caracterul
sistematic al unei amenajări rezultă din posibilitatea tehnologului de a interveni în timp real asupra
dinamicii circulaţiei apei şi asupra elementelor de bilanţ hidrologic - bazinele se inundă şi se deseacă
în perioade de timp impuse tehnologic, iar nivelul apei şi intensitatea primenirii acesteia pot fi
modificate în funcţie de cerinţa tehnologică), de dimensiuni medii, cu ciclu de exploatare de trei ani,
a cărei producţie anuală va fi de 135 tone iar producția unitară de 3000 kg/ha.
9
CAPITOLUL II
FACTORI DE BAZĂ ÎN STABILIREA CONCEPŢIEI DE AMENAJARE

ŞI A TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE
La bazele amenajării fermelor piscicole stau doua principii: principiul biologic si principiu
hidrotehnic. Primul principiu cel biologic impune realizarea bazinelor ale căror caracteristici
funcționale să fie adecvate etologiei și cerințelor ecotehnologice pentru fiecare specie de cultură,
astfel încât pentru diversele faze de dezvoltare. Dacă se respectă acest principiu se va realiza bazine
și heleștee ce vor fi diferite ca si zonă de amplasare, formă, mărime cât și a adancimei apei. Cel de-
al doilea principiu fiind cel hidrotehnic, va impune la rândul său o concepție de amenajare, dar și
modul de compartimentare a lucrărilor într-un mod diferit. În urma respectării acestui principiu va
rezulta o grupare uniformă a bazinelor cât și a heleșteelor într-o categorie specifică în scopul unei
bune optimizări a fluxului tehnologic. Fiecare heleșteu în parte va fi asigurat cu o gură de alimentare
proprie, dar și cu o gura de evacuare a apei, în acest mod se va evita contaminarea cu agenți
patogeni.
2.1 Factori tehnici

Factorii tehnici care se iau în considerare la stabilirea concepției de amenajare sunt
configurația terenului, calitatea solului și calitatea sursei de alimentare.
2.1.1 Configurația terenului

Pentru a putea construi o amenajare piscicolă, terenurile perfect plane sunt contraindicate iar
cele indicate au o configurație de nivel variabilă astfel încat, prin îndiguire dar și prin inundare, va
rezulta un sistem acvatic viu ce va reprezenta o varietate a din punctul de vedere a adâncimii apei.
Din profilul longitudinal ce reprezintă de-a lungul unui curs de apa, amplasarea va trebui să prezinte
o anumita înclinație a pantei pentru a se asigura un grad cât mai ridicat de circulație a apei
gravitaționale în acest fel se va reduce cheltuiala cu energia electrică ce se folosește pentru a pompa
cantitatea de apa lipsă.
2.1.2 Calitatea solului

Calitatea solului este importantă din punct de vedere al caracteristicilor hidrofizice (ce tin de
permeabilitatea solului), pedologice și geotehnice.
10
2.1.2.1 Caracteristicile hidrofizice

Pentru a se limita pierderile de apa datorate infiltrării sunt de preferat terenurile a căror
permeabilitate exprimată prin coeficientul de infiltrație K este mai mic de 10-5 și 10-6 cm/s
Apele infiltrate în special cele care ajung în straturile profunde ale terenurilor antrenează o
cantitate importantă de săruri biogene care sunt scoase din circuitul materiei din cadrul
ecosistemului cu consecințe asupra biocenozei acvatice din heleștee. Principalii indicatori hidrofizici
ai solurilor sunt :
 Conținutul de argilă : 20-25 %
 Greutate volumică : 1,35-1,45 g/cm3
 Porozitate totală : R= 0,42-0,45
 Coeficient de filtrație : K= 10-6 cm/s [2]
2.1.2.2 Caracteristicile pedologice
Terenurile ce vor fi destinate pentru utilizarea în amenajările piscicole sunt terenuri ce au o
valoare financiară mică cum ar fi mlaștinile, terenurile aluvionare. De regulă ele sunt alcătuite din
mai multe tipuri de soluri ce conțin un grad de fertilite diferită, de aceea pentru a construii o
amenajare piscicolă se va lua în calcul un studiu de teren. Pentru a aprecia calitatea unui sol se va
ține cont de următorii parametrii :
 Conținutul de N, P, K
 Reacția solului
 Capacitatea de absorbție
 Continutul de calciu care va asigura o tamponare a apei, dar de asemenea nu este
dorit în cantități ridicate deoarece fixează elemente în combinații insolubile.
Solurile din terenul vizat pentru amenajare au un conținut de humus determinat pe adâncime
de 1m egal cu 80t/ha, conținutul în azot măsurat pe o adâncime de 20m este egal cu 7t/ha [2]
2.1.2.3 Caracteristicile geotehnice
Principala caracteristică geotehnică a terenului condiționează concepția de amenajare a unei
ferme, astfel încât caracteristicile fizice cât și cele mecanice acestea fiind reprezentate de
(compresibilitate, unghiurile de frecare internă, porozitatea, rezistența la tăiere), ele vor determina
detaliile tehnice în executarea terasamentului. Principalele caracteristici geotehnice sunt:
 Indicele de plasticitate : lp = 11%;
 Indicele de consistență : lc= 0,6%;
 Rezistența la tăiere : 1,5daN/cm3 ;
11
 Coeficientul de compresibilitate pe verticală : 0,07;

 Unghiul de frecare internă a pământului : 50°.[2]
2.1.3 Sursa de alimentare cu apă

Apa reprezintă un element vital al omului, cât și a întregii activități de acvacultură. Pe
întrega desfășurare a procesului tehnologic dintr-o fermă piscicolă este strâns legată de apă și de
respectarea condițiilor ce țin cont de calitatea dar și de cantitatea apei ce va fi preluată din sursa de
alimentare.
Sursa de apă ce este prelevată din sursa de alimentare trebuie să respecte următoarele
caracteristici :
 Caracteristica cantitativă face referire la debitul maxim ce va fi preluat, el fiind cel puțin
egal cu 1/3 din debitul minim al sursei pe intreaga perioadă a verii;
 Caracteristica calitativă nivelul hidrografului trebuie să asigure o curgere gravitațională a
apei cât mai ridicată și să nu determine o supradimensionare a digurilor.
2.1.3.1 Regimul nivelurilor
Sursa de apă pentru viitoarea amenajare piscicolă este reprezentată de râul Siret. Datele
privind regimul nivelurilor au fost colectate de la postul hidrometric Siret în intervalul 1990-2018.
Date caracteristice ale postului hidrometric Siret :
 „0” miră = 6.30 m.r.MN
 Cotă de atenție = 500
 Cotă de inundație = 600
 Cotă de pericol = 700
Tabel nr 2.1 Nivelurile caracteristice înregistrate la postul hidrometric Siret

Anul Nivel max Data Nivel minim Data Nivel mediu
(cm) (cm) (cm)
1990 512 13,16,23 VII 218 10 I 371
1991 542 23,24 V 255 13 IX 425
1992 489 17 I 243 17 IX 369
1993 479 30 VIII 160 30 VI 344
1994 529 12 VII 180 27,29 XII 355
1995 548 7 VI 157 2I 363
1996 345 6 IV 134 25 XII 248
1997 400 2 VII 124 4,9 VII 278
1998 608 12,13 VI 134 17 IV 344
1999 487 7 VII 139 26 I 389
2000 316 20 I 124 6,7 IV 424
12
2001 614 14,19 VIII 122 19 VII 378

2002 423 27 VI 184 15II 407
2003 388 1 VI 172 23 XII 354
2004 399 17 VI 148 13 I 401
2005 377 9,11 VII 167 6,7 II 283
2006 603 27 III 209 5,9 X 263
2007 445 8,11,17 V 264 22 X 276
2008 579 27 II 234 23,24 XII 306
2009 528 2 VI 285 19,20 I 302
2010 377 29 III 157 17 VII 158
2011 445 27 IV, 16 V 232 7 IX 302
2012 421 1,3,5 VI 162 24,25 VII 376
2013 418 6 IV 166 3 II 279
2014 400 22 III 158 13 II 334
2015 583 30 VIII 169 25 X 255
2016 457 3,4 IX 170 27 IX 345
2017 577 2,9 X 158 25 XII 349
2018 348 22 X 136 27 XII 388
2.1.3.2 Regimul debitelor

Datele privind regimul si nivelul debitelor pentru râul Siret au fost preluate în intervalul
1990-2018
Tabel nr. 2.2 Debite caracteristice înregistrate la postul hidrometric Siret
Anul Debit max. Data Debit min. Data Debit med.
(m3/s) (m3/s) (m3/s)
1990 2366 9,10,11 VI 152 11 I 419
1991 2348 25,26 V 162 13 IX 434
1992 2047 22 V 151 15 XI 424
1993 3239 29 VIII 119 29 II 428
1994 3159 14 VI 130 18 III 357
1995 2560 2 VIII 130 3,4 I 436
1996 3993 12,13 VI 125 24 XII 440
1997 6584 7 VII 127 27,28 I 386
1998 4166 20 I 125 5,6 V 363
1999 3147 8 XII 126 6,7 II 445
2000 2138 29 VI 128 5 XII 406
2001 2131 7XIII 128 21 XII 400
2002 2544 3 VII 135 13 I 388
2003 3196 23 II 134 6 II 487
2004 4487 7 VI 141 21 XII 387
2005 4335 17,18,19 III 156 12 I 428
2006 4188 12 IV, 10 V 185 6I 399
2007 3189 5,8,9 VII 184 22 XI 416
2008 2187 8 IV 145 27,28 I 452
2009 3154 23 III 148 26,27 II 388
13
2010 2473 25 VIII 164 21,22 X 459

2011 2896 8 IX 144 17,18 I 378
2012 2474 10 X 145 17 VII 457
2013 2656 22 X 145 9 XI 486
2014 2358 24,25,26 IX 136 2I 459
2015 2555 24,27 IX 125 2 II 427
2016 2554 25,26 IX 174 3 IX 415
2017 2396 22,23 VII 164 6,7 IX 435
2018 2499 25,26 VIII 134 14,15 VIII 444
2.2 Factori climatici

Principalii factori climatici ce condiționează această tehnologie de exploatare și creștere a
ciprinidelor, cât și a ciprinidelor asiatice, sunt: regimul termic, regimul precipitațiilor, regimul
eolian, regimul evaporării apei de la suprafața, cât și starea atmosferică.
2.2.1 Regimul termic

În funcție de regimul termic pe care îl regăsim în zona de amplasare a fermei putem să
determinăm specia de cultură, dar și ciclul de exploatare, acesta fiind un ciclu de 3 ani, iar specia de
cultură fiind Crapul (Cyprinius carpio), ce va ajunge până la talia de comercializare, dar si
complexul de ciprinide asiatice (novac,cosaș) crescând in policultură cu crapul. Înregistrările privind
mediile lunare efectuate la postul hidrometric Siret, aferent râului Siret releva următoarea situație
Tabelul nr. 2.3 Regimul termic, mediile lunare

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media Temperatura
maxima
-2,8 -1 4,5 5,6 12, 16,4 20,6 18,6 16,2 10,1 2,0 0,5 10,9 26,0
4
Temperatura medie anuală este de 10,9 ℃, temperaturile minime ce au fost înregistrate se

regăsesc în anotimpul rece, mai exact în lunile Ianuare, Februarie interval cuprins între -2,8℃ și -
1℃, iar media cea mai ridicată ca a fost întâlnită în anotimpul de vară, temperatură cuprinsă între
18,6℃ și 20,6℃.
Razele solare cad pe suprafetele orizontale sub un unghi ce variază între 68 grade la solstițiu
de vară și de 21 de grade și 6 minute la cel de iarnă. Din această distribuție rezultă o varietate de
intensitate solară între 18170 cal./cm2. Mai mult de 60% din acest total se suprapune perioadei mai-
septembrie, adică celei mai mari părți a perioadei de vegetație. Durata de strălucire a soarelui este de
14
2204,7 ore pe an, raportul mediu dintre durata efectivă și durata posibilă ( fracția de insolație) este
de 0,49. Iar ca număr mediu de zile fără soare este de 69,5 pe an. [2]
2.2.2 Regimul precipitațiilor

Cantitatea de precipitații ce cad pe o perioadă de timp, ele vor constituii o importanță pentru
a putea calcula bilanțul hidrologic. O cantitate importantă de precipitații cad în luna iunie, iar cele
mai puține precipitații cad in luna martie deoarece atunci apare fenomenul de dezgheț al stratului de
gheață ce s-a format pe întreaga perioadă de iarnă, iar în lunile calduroase de vară cad mai multe
precipitații datorate faptului că, pe perioada aceasta vin valuri cu temperaturi ridicate, iar ca urmare
vor fi și precipitații mult mai multe .
Semestrul cald care este reprezentat începând cu luna aprilie și se termină la sfârșitul lunii
septembrie sau de cele mai multe ori la începutul lunii octombrie, contribuie o cantitate de 270
mm/m2. Repartiție a acestor precipitații se face în principal vara cu o valoare de 33,8%, apoi fiind
urmat de anotimpul de primăvară cu o valoare de 25%, urmat de 21,7% toamna și cel mai scăzut
fiind dat de 19,5% iarna.
Tabel nr 2.4. Mediile lunare și anuale ale precipitațiilor
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cantitate
22,2 25,7 26,6 38 49,9 66,8 46,4 39,9 36,2 30,1 34,7 33,3 449,8
Deoarece în ultii 5-10 ani anotimpurile s-au dat peste cap, temperaturile au luat o întorsură
radicală față de cum erau temperaturile în urmă cu 15 ani, anotimpurile s-au decalat, iar în prezent
stratul de zăpadă din anotimpul rece poate să întarzie iar prima zăpadă să apară începând cu jumatate
lunii Ianuarie, extindându-se chiar până la începutul lunii Martie, astfel un număr mediu de zile cu
ninsoare anual se poate încadra în jurul a 23-24 de zile.
Există an în care poate să ningă mult mai des, dar fără să se formeze un strat de zăpadă
consistent și durabil, astfel încat numărul mediu al zilelor în care stratul de zăpadă este mai mare de
10 cm și poate să acopere o suprafață a solului mai mare de jumătate este reprezentat de 47 de zile.
Tabel nr 2.5 Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă mai mare de 10 cm și acoperind jumătate
din suprafața totală a solului.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cantitate
14,8 12,1 4,5 1 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 2,8 8,5 47
2.2.3. Regimul eolian

Regimul eolian împreună cu diferența de umiditate reprezintă intensitatea evaporației apei.
Regimul eolian împreună cu înalțimea valurilor care sunt determinate cu ajutorul adâncimei apei,
15
împreună cu viteza vântului, reprezentând un traseu optim pentru compartimentarea astfel încât
efectul valurilor asupra malurilor să fie unul cât mai mic.
2.2.4 Starea higroscopică a atmosferei
Starea higroscopică a atmosferei reprezintă umiditatea relativă a aerului, o valoare medie pe
care o regăsim cuprinsă între valorile 70-72%, umiditate relativă ce va fi masurată deasupra apei la
aproximativ 2 m, iar valoarea sa se va regăsii cuprinsă într-un ecart valoric de 75-80%.
Acest ecart de valori cuprins între 70-72% și 75-80% reprezintă o umiditate ridicată, astfel
încât o umiditate relativă va indica faptul că predomină un aer continental uscat, ceea ce înseamnă
că perioada Noiembrie-Februarie vom avea o umiditate cu o valoare maximă ce vor depășii 80%, iar
în perioada Martie-Octombrie vom avea valori cuprinse în media de 70%.
2.2.5 Nebulozitatea
Nebulozitatea este destul de ridicată (5-5,5 zecimi), dar apropiată valorilor înregistrate în
general în Moldova. Media numărului zilelor cu un cer senin atinge valoarea de 127,4, maxime fiind
în lunile Iulie (16,6), August (18,5) dar și Septembrie (17,2). [2].
16
CAPITOLUL III
ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ
3.1. Caracteristicile biologice şi etologice ale speciilor de cultură

Cunoasterea caracteristicilor biologice, cât și etologice ale speciilor de cultură, au o
important asupra exploatării bazinelor piscicole. Operațiunea de exploatare a peștilor cât si creșterea
acestora in bazinele pișcicole sau heleștee,nu s-ar putea realiza fara să cunoaștem caracteristica
biologică a culturii.
3.1.1 Caracteristicile biologice şi etologice ale crapului (Cyprinus carpio)
Figura nr 3.1. Morfologia speciei Cyprinus carpio, varietatea de cultură
Crapul este o specie omnivor,răspândită pe un areal foarte larg,atât în țară,cat si in

lume.Crapul are o tolerantă foarte largă,fiind cuprinsă intre 0-30 ℃,cu un confort la 15-25℃.
În țara noastră este prezent în apele stagnante sau lin curgătoare din zonele de deal si de
șes,precum și în Dunăre și bălțile inundabile,în lacuri și in alte bazine acvatice cu ape cu
temperature mai ridicate.Crapul este o plasticitate extrem de mare,care-i permite sa fie prezent și la
variații mari ale chimismului apei.Crapul are un corp fusiform,comprimat medio-lateral, acoperit în
totalitate cu solzi sau cu număr redus de solzi. Înăltimea si lungimea corporală poate fi în raport de
1/2.5 pana la 1/4. Crapul are o culoare cenușie pe partea dorsală si galben cenușiu pe părtile laterale,
respectiv alb-gălbuie pe partea ventrală, capul are nuanțe diferite în funcție de mediul de viața și
categoria de vârstă.[3]
Crapul are o gură terminală protactilă si 4 mustați, respectiv dinti faringieni așezați in 3 serii,
ca să poată sa iși procure hrana cat mai ușor de la nivelul bazinului. Ritmul de creștere este in
funcție de temperatura apei, aceasta fiind cuprinsă între 18-28℃, iar hrănirea este cuprinsă intre 10-
30℃ sau chiar poate sa se stopeze la o temperature scazută. Maturitatea sexuala a crapului este
17
atinsă la varsta de 2-3 ani la masculi,iar la female se poate atinge o maturitate sexuală la varsta de 4-
5 ani.
Crapul poate să depună icre 2-3 ori primăvara,iar diferenta se realizeaza in lunile iulie-
august.Fecundarea icrelor se face pe cale externa,iar incubația icrelor este dependentă de
temperatura apei 20-22℃,durează 2-5 zile.
3.1.2 Caracteristicile biologice şi etologice ale sângerului (Hypophthalmichtys molitrix)
Figura nr 3.2. Morfologia speciei Hypophthalmichtys molitrix
Începând cu anul 1960,sângerul s-a răspândit in aproximativ toate țarile lumii,acesta fiind
original din bazinile asiatice. El este caracterizat ca fiind o specie mijlocie spre mare,cu un cap
mare,ochii fiind așezati in partea inferioara capului,având o gură marginită de dinți lungi și subțiri.
Culoarea solzilor este una argintie, de dimensiuni mici în forma cicloidă,sângerul poate sa atingă
greutatea de 40 kg .
Hrana principala a sângerului este fitoplanctonul,cu lamelor branhiale foarte dezvoltate,care
sunt unite printr-o membrană cartinaginoasă.Reproducerea naturală a sângerului se realizeaza doar
in țarile asiatice,dar pe teritoriul țarii noastre se realizează in mod artificial.Maturitatea sexuală este
atinsă la vârsta de 3-4 ani in tara de origine,iar in țara noastră este atinga la vârsta de 5-6 ani.
3.1.3 Caracteristicile biologice şi etologice ale novacului (Hypophthalmichtys nobilis)
Figura nr 3.3. Morfologia speciei Hypophthalmichtys nobilis
Novacul este o specie originară din China,in ultimul timp acesta s-a răspândit in zonele cu
temperatură ridicată. Începând cu anul 1960 a apărut in țara noastră,cu scopul de a se reproduce și a
se dezvolta în unitățile sistematice si semisistematice. Novacul este un pește de talie medie spre
mare,fiind ușor de identificat. Corpul novacului este acoperit un solzi mici,de formă cicloidă.
18
Novacul față de alte specii de pești,având ochii așezati în treimea anterioară și foarte jos,având capul
foarte mare.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani in țara de origine,iar pe teritoriul nostru
este atinsă la varsta de 5-7 ani,ponta fiind depusă in straturile inferioare ale apei,la o temperature de
24-28℃.Icrele au o perioadă scurtă de creștere cuprinsă intre 24-30 de ore.Hrana principală a
novacului este zooplanctonul, având o creștere rapidă,la varsta de 4-5 ani ajung la greutatea de 10-
12 kg.
3.1.4 Caracteristicile biologice şi etologice ale știucii (Esox lucius)
Figura nr 3.4. Morfologia speciei Esox lucius
Știuca este un pește răpitor din apele de deal si de șes,aceasta prefer bazinele acvatice cu
temperature care nu depășesc 25℃. Știuca are un corp cilindric acoperit cu solzi,aceștia alcătuiesc
30-40 de șiruri longitudinale și 100-160 de linii transversal. Știuca are un cap mare reprezentând 23-
32% din lungimea corpului,botul este relativ lung reprezentând 33% din lungimea capului. În
perioada de reproducere,acestea se îndreaptă spre apele curgătoare din amonte în zonele mai
liniștite,acestea se reproduce primăvara și se derulează pe un interval de 4-6 săptămâni. Icrele sunt
de culoare galbena imediat după depunere acestea se închid la culoare devenind maronii. Încubația
este în medie de 20-30 zile la o temperatură de 8-15℃.
Hrana știucei se bazează pe peștii care au o greutate de circa 20% din greutate si o lungime
de 50% din lungimea sa. Digestia depinde in mare măsura de temperature apei si durează intre 2-4
zile,cea mai lungă digestie se realizează in timpul sezonului rece.
3.2. Tehnologia de reproducere si crestere
3.2.1 Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara I

Perioada de crestere în vara I se desfașoara la începutul lunii iunie dar și octombrie,în timpul
acesta de 2-4 saptamani,puietul de crap este hranit cu furaj administrat suplimentar pe langă hrana
19
naturală ce se regăsește în bazine specifice creșterii de vara I,care au o adâncime optimă medie între
1,8-2,5 m,iar ca debite de alimentare permițând umplerea lor în maxim două zile.
Îngrășămintele organice genereaza o resursă trofică de o mai mare complexitate. Ele se
administrează în general în timpul perioadei de creștere, dozele aplicate depind de numeroși factori,
cum ar fi condițiile climatice și gradul de intensificare a producției, putând ajunge până la 10000
kg/ha. Fundul bazinului se face cu 500 kg/ha cu var nestins înainte de umplerea bazinului,apoi se va
administra îngrășăminte organice 5 t/ha cum ar fi gunoiul de grajd, ele fiind repartizate uniform pe
fundul bazinului dar și pe taluzul digurilor.
O gestionare ulterioară a bazinului depinde de gradul de intensificare a producției, atunci
când producția depășește 4-5 t/ha, contribuția planctonului și a bentosului în alimentația peștilor este
neglijată și aportul de hrană artificială va fi determinat. [4]
Popularea cu pui de crap se face de obicei pe la începutul sezonului de vara începând cu luna
iunie,dar dacă alegem să luăm material biologic direct sub formă de larve,popularea se va face in
partea a doua ale lunii mai. Pentru a putea popula bazinele de vara I trebuie să respectăm anumiti
parametrii critici cum ar fi : temperature apei,productivitatea naturală a bazinului, astfel încat să
reușim să avem un spor de creștere mult mai ridicat și să reducem numărul de mortalitați ce vor
apărea pe parcursul tehnologiei de creștere de vara I. Pentru popularea bazinului se vor lua in calcul
următoarele elemente :
-productivitatea piscicolă ce se stabilește în urma capacității trofice pe care o are bazinul,
-suprafața luciului de apă
-sporul individual de creștere (G-g)
- mortalitățile survenite în urma tehnologiei aplicate.
S∗P
N= + p % [4]
g
Pe durata perioadei de dezvoltare se va urmării ritmul de creștere și stadiul de sănătate în
care se află peștele cu ajutorul pescuitului de control care se face la doua săptămâni ori la sfârșitul
lunii. Pescuitul de control se va face în mai multe zone ale bazinului astfel încat să prindem mai
multe exemplare cuprinse într 50-100 de bucați, apoi vom face măsurători in vederea obținerii
gramajului, lungimii date ce vor fi prelucrate si înregistrate.
La începutul toamnei, mai exact la începutul lunii octombrie sau maxim pana la începutul
lunii noiembrie vom începe prin a recolta materialul biologic obținut și numărarea și sortarea
puietului de o vara. După terminarea procedeului de numărare se va trece la etapa de pescuit, astfel
încât peștele se va duce într-un capăt de bazin prin intermediul canalului drenor unde va fi pescuit cu
20
ajutorul năvoadelor și încărcat in diferite bazine de tip hidrobion si transportat la bazinele de iernat.
Este recomandat înainte de punerea in bazinele de iernat ca peștele sa fie sortat in grupe de cate doua
trei mărimi, astfel încât după iernare la începutul primăverii se realizează mult mai ușor popularea
bazinelor de creștere de vara a II-a.
La ciprinidele asiatice tehnologia de creștere este asemănătoare cu cea a crapului, dar mica
diferentă o va face densitatea de populare ce va fi de 80000-100000 ex/ha. La finalul acestei acestei
etape puietul de crap va cântarii între 60 si 70 grame pe exemplar.
3.2.1 Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara II

La începutul primăverii dupa ce gheața a început sa se subțieze sau chiar să se topească
definitiv,metabolismul materialului piscicol începe să funcționeze ușor ușor la parametrii normal,el
începând să caute hrană,peștele trebuie mutat in bazinele de creștere specifice tehnologiei de creștere
de vara a II-a.
Aceste heleștee de vara a II-a au o suprafată cuprinsă intre 5-10 ha,cu o adâncime medie de
1,8 m,ele fiind prevăzute cu canale drenoare,cu o instalație de alimentare tip pipă,cu o instalație de
filtrare a apei,cu o instalație de evacuare de tip călugăr,avem și o groapă de pescuit.
În practica piscicolă din România, heleșteele de creștere de vara a II-a au o suprafața de cel
putin 30-60 ha, dar întalnim si heleștee cuprinse între 200-400 sau chiar 1000-2000 de ha, proiectate
in perioada anului 1990. [4]. Pregătirea heleșteului de creștere se realizează in două proceduri
diferite în vederea populării, ele fiind in funcție de momentul în care noi dorim sa populăm toamna
sau primăvara.Popularea de cu toamnă are mai multe avantaje cum ar fi :
Avantaje :
 Supravețuirea organismelor bentonice care constituie hrana necesara dezvoltării crapului
 Iernarea crapului la densități mici
 Începerea a se administra hrană imediat dupa ce temperatura apei permite acest lucru
Dezavantaje :
 Supravețuirea paraziților din bazine
 Se administrează îngrașăminte în masa apei,dar nu pe fundul bazinului așa cum ar trebui
De obicei popularea fermei în timpul toamnei se face atunci când ferma este sigura din
punctul de vedere al ihtiopatologiei. Pentru pregătirea heleșteului sunt urmate diferite actiuni
tehnologice astfel încat la momentul mutării materialului biologic să reusim sa scoatem un
randament cat mai ridicat al producției. Heleșteul se va golii de cu toamnă, și va fi lăsat în timpul
sezonului de iarna gol, astfel încat imediat după golirea sa se v-a administra clorură de var in
21
proporție de 100 g / m2. În timpul iernii, dacă vremea ne permite,se vor face lucrări de verificare a
materialului auxiliar. Stimularea dezvoltării biomasei bentonice se va realiza prin administrarea de
îngrășăminte organice de tip compost provenit de la animale, unde vor fi imprăștiate uniform pe
platforma bazinului. Îngrășămintele organice se vor administra în cantități de 10-20 t/ha, dacă o să
fie nevoie se vor administra si îngrașaminte chimice de tipul superfosfat, în cantități de maxim 50-
100 kg/ha și var nestins intr-o cantitate de 1-5 t/ha în funcție de calitatea solului,de-a productivitații
biomasei,dar și de populația pe care o avem.
În heleșteele special amenajate pentru creșterea peștelui de vara a II-a, în monocultură, se
realizează un sistem semiintensiv cu valori cuprinse între 500-2000 kg/ha dar și un sistem intensiv
cu valori cuprinse între 2000-20000 kg/ha. Tehnologiile de creștere a crapului de vara a II-a în
monocultura,dar și in policultura cu alte specii de pești se diferențiază de tehnologiile de creștere de
vara I, astfel încat în vara a II-a se acordă stimularea biomasei bentonice, dar existând si diferențiere
în rația furajelor cât și administrarea lor.
Cu ajutorul formulei de populare, se stabilește numărul de exemplare cu care se va popula
heleșteul.
P
Formulă de populare : N= unde :
S xW
 N= număr de exemplare cu care se populează
 P= producția planificată (kg)
 S= supraviețuirea (%)
 W= greutatea medie individuală programată (kg) (4)
Pentru a putea pune în aplicare tehnologia de creștere a peștelui în vara a II-a trebuie să
respectăm următoarele condiții :
 Capacitatea biologică de creștere a raselor existente este diminuată foarte mult ca urmare a
lipsei de preocupare pentru crearea de rase selecționate înalt productive.
 Supravețuirea este mica in proporție de 80%, dar în unele cazuri putem întalnii si o rată a
supravețuirii cuprinsă între 60-70%.
 Tehnologia de creștere și iernare daca sunt bine puse la punct,iar aplicarea lor se va realiza
corect v-a conduce la atingerea obiectivelor propuse, inclusiv cele financiare. (4).
Hrana suplimentară se va distribui imediat după ce se v-a stabilii rețeța furajeră
corespunzătoare, astfel încat să conțina o concentrație de 35% proteina,iar în urma intregii
tehnologii aplicată exemplarele ce au fost lansate în bazin la începutul sezonului de creștere de vara
22
a II-a cu o greutate cuprinsă între 50-60 g/ex la finalul acesteia va ajunge la o greutate cuprinsă între
500-600 g/ex.
3.2.3. Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara a III-a

După vara a II-a peștii vor fi trecuți în heleștee de iernat, apoi în momentul în care stratul de
gheață v-a începe să se topească, iar metabolismul devine ușor activ, astfel încat peștele va începe sa
caute hrana, el va fi mutat în bazine specifice tehnologiei de creștere de vara a III-a, unde el o să fie
hrănit cu ajutorul furajelor suplimentare cu un aport scăzut de proteină, dar crescut în hidrați de
carbon. Bazinele specifice tehnologiei de creștere de vara a III-a au o suprafață cuprinsă între
valorile de 15 - 20 ha și cu o adâncime a apei cu o valoare aproximativă de 1,2 metri adâncime.
Bazinele vor fi populate, astfel încat sa se valorifice la capacitate maxima și sa obtinem o
producție la nivel maximal. Pentru pregătirea bazinelor în vederea populării dar și a inundării se va
realiza astfel, lucrările vor fi identice cu cele de vara I dar și cu cel de vara a II-a. Umplerea
bazinelor se v-a face cu câteva săptămâni înainte, mai exact cu două săptămâni astfel încat să aibă
timp să se dezvolte si hrana naturală necesară hrănirii. În perioada de creștere se v-a asigura un debit
constant de întreținere a apei datorită faptului că pe perioada caldă vor exista momente în care apa se
va evapora, ori se va infiltra. În condiții insuficiente ale oxigenului se vor pune în funcțiune
aeratoarele pentru un aport în plus de oxigen, dar pentru lipsa suficientă a apei se vor pune în
funcțiune pompe de alimentare.
Pescuitul de control se va realiza ca in fiecare vară de creștere respectiv vara I si a II-a, astfel
încat sa putem sa ținem evidența numarul de exemplare aflate în bazin, greutatea medie a fiecarui
exemplar.
3.2.4. Tehnologia iernării crapului şi a ciprinidelor asiatice

Pentru a putea ierna materialul biologic trebuie să organizăm heleștee specifice iernatului,
astfel încat să putem asigura o adâncime dar și un debit de alimentare optim pentru menținerea sa.
Caracteristicile specifice heleșteului de iernat sunt : suprafața de 0,2-0,5 maxim 1 ha, adâncime
optima de 2,5 metri și un debit de alimentare cu o valoare cuprinsă între 100-500 mc/ora.
Heleșteele de iernat sunt pregătite în scopul viitoarelor populări, necesare reparații
hidrotehnice, evacuația vegetației, administrarea varului nestins, închiderea călugărului și inundarea
bazinului prin instalații de filtrare a apei. [4]
Popularea bazinului se va realiza conform unei tehnologii mai vechi, cu densități medii,dar
putem popula și cu densități mai ridicate, astfel vom realiza o populare fără nici un risc dacă
respectăm următoarele caracteristici :
23
 Determinarea oxigenului solvit în apă se va realiza în fiecare zi, iar dacă acesta o să scadă
sub limita accesibilă mediului de trăit,vom începe imediat să aerăm.
 Apa cu care se realizează alimentarea să fie de o calitate mai ridicată, să fie filtrată fără sa
avem probleme ihtiopatologice.
 Monitorizarea factorilor climatici cum ar fi temperatura, precipitațiile dar și regimul eolian,
astfel încât sa prevenim mortalitatea peștilor [4]
În prima vară eu am ales să populez cu un numar de 32346 de exemplare de puiet de novac și
cu un număr de 26452 de sânger astfel încât după perioada de creștere din timpul verii dar și pe
perioada toamnei, să intre la iernat un efectiv de 16173 puiet de novac și 13226 puiet de sânger
ținându-se cont și de pierderile tehnologice ce însumează 20% din efectivul total de puiet.
Durata de creștere a larvelor în prima etapă variază între 48 până la 100 de ore în funcție de
temperatura apei, în acest stadiu sunt necesare masuri pentru creștere în condiții optime de
dezvoltare, în special calitatea apei să fie ținută sub control, menținerea pH-ului între valorile de 7-9
mg/l, acesta nu trebuie să scadă sub 5mg/l. se va curăța pelicula de alge și bacterii ce se formează la
suprafața apei, dar mai ales spațiile ce se formează între juvelnice.
În etapa imediat ce urmează iernării așa numita etapă postlarvară la ciprinide, peștii se trec
într-un sistem intensive, în bazine de pământ ce au adâncimi mici, în care se pot interveni foarte
usor. după trecerea de la hrana din sacul vitelin, se trece la o hrană mixtă ce cuprinde și furaje. [4]
În acest stadiu după scoaterea larvelor de la iernat în urma primului an, reiese un număr de
12939 puiet de novac, și 10581 puiet de sânger, numărul lor este mult mai scăzut deoarece intervin
pierderile de ordin tehnologic aferente iernatului si acestea fiind de 30%.
Ca o concluzie se poate spune că popularea în policultură prezintă avantaje deoarece se
valorifică optimizat a potențialului biologic productiv natural al unui heleșteu, se reduce riscul de
înflorile a apei datorită consumatorului principal fiind reprezentat de cosaș, ca un avantaj o mai
reprezintă și diversificarea speciei de producție.
3.3. Calculul materialului biologic
3.3.1. Calculul volumului producţiei marfă

 Suprafata helesteielor de creştere vara a III-a: 135 ha.
 Producţia unitară: 3000 kg/ha
Calculul volumului producţiei marfă
24
In funcţie de cerinţele pieţei, dar luând în consideraţie şi caracteristicile ecologice ale

speciilor de cultură, valorificarea resurselor trofice naturale existente etc., se alege lungimea ciclului
de creştere (în exemplul nostru 3 ani) şi formula de populare, care în cazul exemplului de calcul este
următoarea:
 crap 50 % (C2+- 4,4 kg/ex) - 67500 kg/ha
 sânger 25 % (H2+- 4,6 kg/ex) - 33750 kg/ha
 novac 20 % (A2+- 4,5 kg/ex) - 27000 kg/ha
 răpitor 1 (ştiucă) 5 % (St1+- 0,70 kg/ex) - 6750 kg/ha
Total 135000 kg/ha
Producţia totală:
Se calculează în funcţie de producţia unitară şi suprafaţa de creştere peşte consum (vara a
IIIa), reprezentând exprimarea cantitativă a rezultatului aplicării tehnologiei propuse, deci peştele de
consum ce va fi vândut:
 crap - 50/100 x 135 ha = 67500 kg
 sânger - 25/100 x 135 ha = 33750 kg
 novac - 20/100 x 135 ha = 27000 kg
 ştiucă - 5/100 x 135 ha = 6750 kg
Total: 135.000 kg
Calculul necesarului de material de populare
Creştere vara a III-a

a) Indicatori biotehnologici
 supravieţuiri de la 2 la 2+ (C2, H2, A2, Ct2) 80 %
 supravieţuiri de la 1 la 1+ (St1, S1) 90 %
b) Necesar unitar de material de populare a heleşteielor de creştere vara a III-a (HCV3)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.1.1. şi a producţiilor unitare de la punctul 2.1. se
calculează necesarul unitar de material de populare cu formula:
Nr.ex. 2 = Nr.ex.2+ x 100 / Sv.
Se obţin următoarele date:
crap- 15340 ex x 100 / 90 = 17045 ex
sânger- 7336 ex x 100 / 90 = 8152 ex
novac - 6000 ex x 100 / 90 = 6667 ex
ştiucă- 8678 ex x 100 / 75 = 11571 ex
Iernat vara a II-a
25
Pierderile la iernat se împart în două categorii:
 pierderi numerice (mortalităţi);
 pierderi în greutate (scăderea în greutate datorată consumurilor fiziologice).
În exemplul de faţă pentru simplificare se consideră doar pierderile numerice, dar majorate pentru a
acoperi şi pe cele în greutate, deci vom aplica indicatorii:
 supravieţuiri de la 1+ la 2 (C2, H2, A2, Ct2) 90 %
 supravieţuiri de la 0+ la 1 (St1, S1) 90 %
Necesar unitar de material de populare pentru heleşteiele de iernat (HI2)

Corespunzător indicatorilor tehnologici şi a necesarului unitar de la punctul 2.1.2. se calculează
necesarul unitar de material de populare cu formula:
Nr.ex. 1+ = Nr.ex.2 x 1 / Sv.
Se obţin următoarele:
crap- 17045 ex x 100 / 90 = 18939 ex
sânger- 8152 ex x 100 / 90 = 9057 ex
novac- 6667 ex x 100 / 90 = 7407 ex
ştiucă- 11571 ex x 100 / 90 = 12856 ex
a. Creştere vara a II-a

 supravieţuiri de la 1 la 1+ (C1, H1, A1, Ct1) 70 %
 supravieţuiri de la 0* la 0+ (St0*, S0*) 50 %
Necesar unitar de material de populare pentru heleşteiele de creştere vara a II-a (HCV2)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.3.1. şi a necesarului unitar de la punctul 2.2.2. se
Nr.ex. 1 = Nr.ex.1+ x 1 / Sv.
crap- 18938 ex x 100 / 70 = 27055 ex
sânger- 9057 ex x 100 / 70 = 12939 ex Ntotal N1 = 76287 ex
novac - 7407 ex x 100 / 70 = 12939 ex
ştiucă- 12856 ex x 100 / 70 = 25712 ex
Iernat vara I-a

Din nou, pentru simplificare se consideră doar pierderile numerice, dar majorate pentru a
acoperi şi pe cele în greutate, deci vom aplica indicatorii:
26
 supravieţuiri de la 0+ la 1 (C1, H1, A1, Ct1) 80 %
b) Necesar unitar de material de populare pentru heleşteiele de iernat (HI1)

Nr.ex. 0+ = Nr.ex.1 x 1 / Sv.
Se obţin:
crap- 27055 ex x 100 / 80 = 33818 ex
sânger- 12939 ex x 100 / 80 = 16173 ex
novac - 10581 ex x 100 / 80 = 13226 ex
Creştere vara I-a (stadiul de pui predezvoltat la puiet de o vară)

 supravieţuiri de la 0* la 1+ (C0*, H0*, A0*, Ct0*) 50 %
b) Necesar unitar de material de populare pentru heleşteiele de creştere vara a I-a (HCV1)
Nr.ex. 0* = Nr.ex.0+ x 1 / Sv.
 crap 33818 ex x 100 / 50 = 67637 ex
 sânger 16173 ex x 100 / 50 = 32346 ex
 novac 13226 ex x 100 / 50 = 26452 ex
Calculul necesarului de reproducători şi remonţi

Dimensionarea lotului de reproducători de crap
 vârsta la care se atinge maturitatea sexuală: 5 ani
 prolificitatea productivă (pui /femelă): 85000 ex./♀
 structura familiei introduse în bazinul de reproducere: 2 ♂- 1♀
 densitatea de populare a bazinelor de reproducere: 10-15 fam/ha
 rata înlocuirii lotului de reproducători 25 % (inclusiv pierderile tehnologice)
 procent reproducători de rezervă (introduşi la parcare) 50 %
 indici de selecţie remonţi:
 C4 = 4 x C5 = 4 x 9 = 36
 C5 = 4 x C4 = 4 x 36 = 144
 Nr total = 36 + 144 = 180 bucati
b) Calculul necesarului de reproducători şi remonţi pentru popularea heleşteielor de

reproducere naturala si dezvoltare larvara (BRND)
27
1. Numărul de femele (familii) lansate în bazinele de reproducere:

67636 ex. C0* / 50000 ex.C0* /♀ = 2 ex.♀ (familii)
2. Numărul de masculi lansaţi în bazinele de reproducere:
Nr ♂ = 4
3. Numărul total de reproducători activi:
2 ex.♀ + 4 ex. ♂ = 6 ex.
4. Numărul de reproducători de rezervă (50 % din 3.1.2.3.):
6 ex. x 50 / 100 = 3 ex.
5. Numărul total de reproducători lansaţi în heleşteiele de parcare:
6 ex + 3 ex = 9 ex.
6. Numărul de remonţi de 4 ani necesari (C4+)
C4 = 4 x C5 = 4 x 9 = 36
7. Numărul de remonţi de 3 ani necesari (C5+)
C5 = 4 x C4 = 4 x 36 = 144
Densităţi de populare pentru diferite categorii de heleşteie:
a. Heleşteie de iernat vara a doua (HI2)
 specii paşnice: 10-15000 kg/ha
 specii răpitoare: 5-7000 kg/ha
b. Heleşteie de creştere vara a doua (HCV2) 2-3000 ex/ha
c. Heleşteie de iernat vara întâia (HI1) 10000 kg/ha
d. Heleşteie de creştere vara întâia (HCV1) 80-120000 ex/ha
e. Heleşteie creştere reproducători crap (HCR) 250 ex/ha
f. Heleşteie creştere remonţi crap (HCr) 250 ex/ha
g. Heleşteie parcare prematurare reproducători crap (HPPC) 350 ex/ha
h. Heleşteie de reproducere naturală şi predezvoltare crap (BRNPC) 12 fam/ha
i. Heleşteie de iernat reproducători crap (HIR) 1000 ex/ha
j. Heleşteie de iernat remonţi crap (HIr) 1400 ex/ha
Necesar suprafaţă pe categorii de heleşteie:

a. Heleşteie de creştere vara a treia (HCV3) 45,00 ha
b. Heleşteie de iernat vara a doua (HI2)
 crap - 2272 kg / 10000 kg/ha = 2,27 ha
 planctonofagi - 16450 kg / 10000 kg/ha = 11,64 ha
c. Heleşteie de creştere vara a doua (HCV2)
76287 ex. / 3500 ex/ha = 21,79 ha
28
d. Heleşteie de iernat vara întâia (HI1)

 crap - 4005 kg / 10000 kg/ha = 0,4 ha
 planctonofagi - 2910 kg / 10000 kg/ha = 0,29 ha
e. Heleşteie de creştere vara întâia (HCV1)

126434 ex. / 50000 ex/ha = 2,52 ha
f. Heleşteie creştere reproducători crap si remonti (HCR+r)
189 ex. / 350 ex/ha = 0,54 ha
g. Heleşteie parcare prematurare reproducători crap (HPPC)
9 ex. / 250 ex/ha = 0,036 ha
h. Heleşteie de reproducere naturală şi predezvoltare crap (BRNPC)
9 fam / 10 fam/ha = 0,9 ha
i. Heleşteie de iernat reproducători crap si remonti (HIR+r)
189 ex. / 1200 ex/ha = 15 ha
Total 75,53 ha
Pondere suprafeţe pe categorii de heleşteie:

a. Heleşteie de creştere vara a treia (HCV3)
45 ha x 100 % / 75,53 ha = 59,57 %
b. Heleşteie de iernat vara a doua (HI2)
 crap 2,27 ha x 100 / 75,53 ha = 3,00 %
 planctonofagi 1,64 ha x 100 / 75,53 ha = 2,171 %
c. Heleşteie de creştere vara a doua (HCV2)
21,79 x 100 / 75,53 ha = 28,84 %
d. Heleşteie de iernat vara întâia (HI1)
 Planctonofagi 0,29 ha x 100 / 75,53 ha = 0,383 %
 crap 0,4 ha x 100 / 75,53 ha = 0,529 %
e. Heleşteie de creştere vara întâia (HCV1)
2,52 x100 / 75,53 ha = 3,336 %
f. Heleşteie creştere reproducători si remonti crap (HCR+r)
0,54 ha x 100 / 75,53 ha = 0,714 %
g. Heleşteie parcare prematurare reproducători crap (HPPC)
0,036 ha x 100 / 75,53 ha = 0,047 %
h. Helesteie de reproducere natural dirijata (HBRND)
0.9 ha x 100 / 75,53 ha = 1,191 %
29
i. Heleşteie de iernat reproducători si remonti crap (HIR+r)

0,15 ha x 100 / 75,53 % = 0,198
Total 100,00 %
Ponderile astfel obţinute se vor aplica, pentru tehnologia propusă şi după stabilirea în
prealabil a ponderilor digurilor şi canalelor, suprafeţei totale ce ne propunem să o amenajăm,
rezultând suprafeţele efective pe categorii de bazine precum şi suprafeţe de canale şi diguri.
30
3.4. Schema procesului tehnologic
31
3.5. Tehnologia hrănirii suplimentare

Cele mai importante aspecte din creșterea diferitelor specii de cultură, este reprezentată de
cunoașterea particularităților de hrănire ale acestora, dar și digestia hranei. Hrana naturală este sursa
principală de hrănire în alimentația crapului, cât și a criprinidelor asiatice, punctul cel mai important
în hrănire fiind regăsit la speciile de pești tinere, apoi în măsură ce peștele se dezvoltă el trecând la o
hrană diversificată în care sunt adăugate furajele.
În stadiul larvar, peștele se hrănește cu larve de insecte, moluște, crustacee, dar și cu hrană
vegetală. Ciprinidele sunt specii de pești omnivore în care hrana acestora este constituită din doua
componente, cea de origine animală cât și cea de origine vegetală.
Alimentația crapului este compusă din :
- Zonă bentală: ( rotifere, cladocere, copepode, cât și alge )
- Straturile inferioare ale bazinului : ( tubifecsi )
- Hrană suplimentară ( furajele administrare)
În sistemele semi-intensive nu se poate obține o performanță sporită fără să administrăm
hrană suplimentară care este bază pe hrana vie cât și a furajelor. Toate furaje sunt alcătuite din
ingrediente naturale dar și compuși chimici. De aceea este mai indicat să se utilizeze expresiile de
hrană suplimentară şi hrănire suplimentară [3]
Pentru a-și atinge scopul furajele trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
- să conţină nutrienţii necesari dezvoltării şi îngrăşării peştilor;
- să se distribuie într-o formă accesibilă peştilor şi să fie uşor asimilabile;
- să se distribuie în cantităţi suficiente pentru a se obţine sporul de creştere dorit;
- să fie eşalonate raţional, cantitativ şi calitativ;
să nu se utilizeze în stare alterată, pentru a nu imprima cărnii miros sau gust dezagreabil şi a
nu cauza boli de nutriţie sau pierderi de material piscicol. [3].
Pentru calculul cantităţilor de furaje necesare se va lua în considerare factorul de conversie a
furajului (specificat de producator) şi sporul de biomasă estimat:
F = FCR x STC
unde :
 F – cantitatea de furaje
 FCR – Factor de conversie
 STC – spor total de crestere (STC= Bf-Bi, unde Bf- biomasă finală/recoltare, Bi-
biomasă iniţială/populare) [5].
32
Stabilirea reţetelor de furajare

Făcând o analiză a pieței furajelor extrudate din România, precum și a recomandărilor altor
fermieri din țară, am observat că este mai avantajos să începem să furajăm cu furaje extrudate
achiziționate de la firma Dynavit impex S.R.L. Astfel, pentru începerea furajării puietului de vara I
se va folosi o mixtura de ALLER PERFORMA GR. 1-4. Aceast mixt este realizat din : făină de
pește, gluten de grâu, grâu si ulei de pește, minerale și vitamine. Furajul este obținut din produse de
calitate, aflate în standardele toxice si microbice în limita admisă. Fișa tehnică se gasește la anexa I.
Produsul este întâlnit pe piață în diverse granulații de 0,5-1 mm, 0,9-1,6 mm, 1,3-2 mm, și 1,6-2,4
mm, pretul fiind de 6,5 RON pe sac, ambalate în saci a câte 25 kg, special destinați depozitării,
produsul trebuie depozitat în spații răcoroase ferite de factorii climatici. Termen de valabilitate 6
luni în urma unei depozitări corespunzătoare.
Pentru furajarea crapului de vara a II-a se folosește un furaj mixt complex de tipul ALLER
MASTER. Fișa tehnică se găsește la anexa II . Acest tip de furaj este realizat din : făină de pește,
soia, grâu și rapită, cât si minirale si vitamine. Produsul se poate găsii în diferite tipuri de granulație
de tipul : 2 mm, 3 mm, 4 mm , pretul fiind de 5,5 RON pe sac, ambalat în saci a câte 25 kg, termen
de valabilitate 6 luni în urma unei depozitări corespunzătoare în spații ferite de factorii climatici, dar
și răcoroase.
Pentru a furaja crapul de vara a III-a se va folosii tot un furaj de tipul ALLER CLASSIC.
Fișa tehnica se gasește la anexa III. Acest tip de furaj este realizat din : făină de pește, soia, grâu,
ulei de pește, dar și ulei vegetal, cât și minerale și vitamine. Produsul se poate găsii în diferite tipuri
de granulație : 2 mm, 3 mm, 4 mm, 5 mm , prețul fiind de 4,5 RON pe sac, sac de 25 kg, termen de
valabilitate de 6 luni, depozitați în spații răcoroase, ferite de factorii climatici.
Am ales să folosesc un furaj de acest tip granulat în special pentru vara I deoarece, această
perioadă este una precoce pentru dezvoltarea puietului, calitatea apei trebuie mentinută la un nivel
ridicat, pH-ul trebuie menținut in standardele optime, am ales să folosesc hrănitoare cu panouri
fotovoltaice pentru hrănirea puietului de vara I, doarece suprafața bazinului nu ne permite să ne
legăm la panoul electric, aceste hrănitoare împrăștie hrana pe întreaga suprafață a bazinului astfel
încât hrana să poată fi captată de întreaga populație. Pentru următoarele veri s-a ales metoda clasică
de servire a meselor de furajare aceasta fiind reprezentată de împrăștierea hranei cu barca cu motor,
împrăștierea realizându-se jur împrejurul heleșteului astfel încât hrana fiind submersibilă peștele va
simți mirosul emanat de granule.
33
Calculul necesarului de furaje pentru vara I:

Ni - Nr. ex. populare HCVI – 126434 ex.
Mi - Masă individuală populare - 1,0 g/ex=0,001 kg/ex
Nf -Nr. ex. recoltare HCVI – 63217ex.
Mf -Masă individuală recoltare - 90 g/ex=0,090 kg/ex

Suprafaţă HCVI=2,52 ha
Luând în calcul un spor de creştere din hrană naturală de 500 kg/ha rezultă o biomasă Bn=1260 kg
STC = (Nf xMf -Ni xMi )-Bn = (63217*0,090-126434 *0,001) - 1260 =119484 kg
F =FCR*STC=1*119484 =119484 kg
Se vor realiza două mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de apă. Astfel bazinul de
creștere de vara I are o suprafață totală egală cu 2,52 ha atunci vor fi necesare 6 mese de furajare.
Calculul necesarului de furaje pentru vara aII-a:
Ni - Nr. ex. populare HCVII–76287ex.
Mi - Masa individuală populare - 90g/ex=0,090 kg/ex
Nf -Nr. ex. recoltare HCVII –48258ex.
Mf -Masa individuală recoltare - 900 g/ex=0,900 kg/ex

Suprafaţă HCVII=10,895 ha
Luând în calcul un spor de creştere din hrană naturală de 500 kg/ha rezultă o biomasă Bn=5448kg
STC = (Nf xMf - Ni xMi )-Bn =(48285*0,900-76287*0,090)- 5288,92 =31302,08 kg

F =FCR*STC=1,3*31302,08 =40692,70kg
Se vor construi trei mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de apă. Astfel încât bazinul de
creştere vara a II-a are suprafaţa totală egală cu 10,90 ha atunci vor fi necesare 33 mese de furajare.
Calculul necesarului de furaje pentru vara aIII-a:
Ni - Nr. ex. populare HCVIII –43435 ex.
Mi - Masa individuală populare - 900 g/ex=0,900 kg/ex
Nf -Nr. ex. recoltare HCVIII –37354ex.

Suprafaţă HCVIII=45 ha
34
Luând în calcul un spor de creştere din hrană naturală de 500 kg/ha rezultă o biomasă
Bn=22500 kg
STC =(Nf xMf - Ni xMi )-Bn=(37354*3-43435*0,900)- 22500=50470kg

F =FCR*STC=1,4*50470 =70658 kg
Se vor construi zece mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de apă. Astfel încât bazinele de
creştere vara a III-a au o suprafaţa totală egală cu 45 ha atunci vor fi necesare 45 mese de furajare.
3.6 Tehnologia administrării îngrăşămintelor şi a amendamentelor.

Îngrășămintele se pot clasifica dupa mai multe aspect :
1) după natura lor :
 îngrașăminte minerale pot fi : fosfatice, azotoase, calcice ;
 îngrășăminte organice pot fi : reziduri uscate, verzi sub formă de reziduri industrial.
2) Dupa numărul de elemente biogene conținute :
 Simple : cu un element biogen ;
 Complexe : cu cel puțin doua elemente biogene [6]
Doza de îngrășăminte stabilită se poate introduce primăvara integral sau în reprize, dupa
inundarea bazinului. Frecvent se folosesc administrările în reprize. Prima doză se introduce pe solul
uscat, înainte de inundare, următoarele se introduc sub formă de soluție, dupa inundare. De aceea
trebuie ca administrarea calciului să se facă toamna după uscarea solului sau iarna când terenul este
înghețat. Când calciul nu se poate administra decât primăvara , atunci celelalte îngrășăminte
minerale se vor administra numai după circa două săptămâni pentru a se evita producerea de
combinații chimice între calciu și celelalte elemente biogene. [6]. Indiferent de natura lor,
îngrășămintele organice conțin elemente biogene precum : P, N, K, Ca etc. Întrebuințarea acestor
îngrășăminte trebuie să țină seama că acestea sunt supuse procesului de mineralizare ce conduce la
un consum ridicat de oxigen solvit în apă, de aceea acestea se distribuie toamna după vidarea
bazinelor, uscarea fundului bazinului și aplicarea amendamentului de calciu, cu scopul realizării
unui timp de mineralizare a bazinului până la inundarea lui. [6].
Calculul necesarului de îngrășăminte organice :

Pentru realizarea acestui calcul se vor folosii dejecțiile zootehnie care pot fi : solide (gunoi
de graj, de pasăre, compost) sau lichide ( mustul de gunoi de grajd și urina)
Cele mai folosite în unitățile piscicole sunt gunoiul de graj ce se administrează numai în
heleșteele de creștere în cantitate de 8t/ha.
35
Tabel nr 3.7 Îngrășămintele organice.

Nr. Cod Supraf hel Gunoi la ha Gunoi pe hel
crt. Categorie heleşteu heleşteu (ha) (t/ha) (t/ha)
1 Heleşteu creştere vara ІII HCV III1 15 8 120
4 Heleşteu creştere vara ІI HCV II 1 10,89 8 87,12
5 Heleşteu creştere vara ІI HCV II 2 10,89 8 87,12
6 Heleşteu creştere vara І HCV I 1 2,52 8 20,16
7 Heleșteu iernat crap HI2 2,27 8 18,16
8 Heleșteu iernat ciprinide asiatice HICA1 1,64 8 13,12
9 Heleșteu de iernat HI 0,84 8 6,72
Heleşteu parcare premat, rep.
10 HPPC 0,57 8 4,56
crap
Heleşteie de rep. naturală şi
11 BRNPC 0,9 8 7,2
predez crap
12 Bazin pescuit sportive BP 6,845 8 54,72
13 Total cantitate gunoi (t) 659
Pentru calcularea necesarului de îngrășăminte minerale se va folosii fosfat monocalcil și

potasiu în cantitate de 250 kg/ha.
Tabel nr 3.8 Îngrășăminte minerale.

Nr. Cod Supraf hel Fosfat și potasiu la Fosfat și potasiu pe
crt. Categorie heleşteu heleşteu (ha) ha (kg/ha) hel (kg/ha)
4 Heleşteu creştere vara ІI HCV II 1 10,89 250 2773
6 Heleşteu creştere vara І HCV I 1 2,52 250 625
7 Heleșteu iernat crap HI2 2,27 250 568
Heleșteu iernat ciprinide
8
asiatice
HICA1 1,64 250 410
9 Heleșteu de iernat HI 0,84 250 210
Heleşteu parcare premat,
10
rep. crap
HPPC 0,57 250 143
Heleşteie de rep. naturală şi
11
predez crap
BRNPC 0,9 250 225
12 Bazin pescuit sportive BP 6,845 250 1710
13 Total cantitate minerale (kg) 20687
36
Calculul necesarului de amendamente, vor fi folosite îngrășămintele azotoase, pentru

îmbunătățirea solului. Se administreaza 500 kg/ha pentru fiecare heleșteu în parte.
Tabel nr 3.9. Îngrășăminte azotoase.
Nr. Categorie heleşteu Cod Supraf Azotoase la ha Azotoase pe
Crt. heleşteu hel (ha) (kg/ha) hel (kg/ha)
6 Heleşteu creştere vara І HCV I 1 2,52 500 1260
7 Heleșteu iernat crap HI2 2,27 500 1135
8 Heleșteu iernat ciprinide asiatice HICA1 1,64 500 820
9 Heleșteu de iernat HI 0,84 500 420
10 Heleşteu parcare premat, rep. HPPC 0,57 285

500
crap
11 Heleşteie de rep. naturală şi BRNPC 0,9 450
500
predez crap
12 Bazin pescuit sportive BP 6,84 500 3420
13 Total cantitate îngrășăminte azotoase (kg) 41180
3.7 Mecanizarea şi automatizarea operaţiunilor în acvacultură
3.7.1 Distribuirea automată a furajelor.

Distribuirea automata a furajelor se realizează cu distribuitoare ce sunt acționate de energia
solară sau de curentul electric, ele având rolul de a ușura munca amgajatului.
Figura nr. 3.5. Distribuitor automat de furaje
37
Acest distribuitor prezentat în figura anterioară se montează la o distanță de 0.6 m față de nivelul
apei, iar raza de distribuție a furajelor este de aproximativ 8- 10 m. Acest distribuitor se folosește în
special pentru furajarea puietului repartizat în bazinele de creștere de vara I, acest distribuitor aruncă
hrana in mod uniform pe întreaga lungime dar și lățime a bazinului , deoarece suprafața lor fiind
extinsă, datorită acestui fapt nu se poate face legătura cu panoul electric, se folosesc panourile
voltaice.
Figura nr 3.6 Distanța de amplare a distribuitorului automat.

3.7.2 Transportul furajelor, îngrăşămintelor şi peştelui
Pentru asigurarea transportului de furaje cât și a îngrășămintelor va fi necesară achiziționarea
unui tractor ce va fi prevăzut cu remorcă.
Pentru a satisfice nevoile fermei, dar și pentru efectuarea lucrărilor din cadrul acesteia, se va
achiziționa un tractor cu motorul diesel în 4 cilindri de 95 CP ce asigură un consum scăzut de
combustibil, tractorul LS model PLUS100 CAB (figura 3.7). Tractor ce face față la o gamă variată
de lucrări agricole, face față fermelor cu capacități medii, cuplajul 4x4 asigurându-I un plus de
aderență pe solurile noroioase. [7]
Figura nr 3.7 Tractor LS model PLUS100 CAB

Figura nr 3.8 Remorcă PT 610
[7]
38
Pentru realizarea transportului de furaje, amendamente și a îngrășămintelor, tractorului se va

atașa o remorcă de tip Pronar PT610 (figura 3.8). Remorca PT 610 este o remorcă care poate fi
echipată și cu euro paleți. Sistemul de basculare este utilizat pentru a transporta cu ușurință furajele,
amendamentele. Remorca este realizată în urma procesului de sudare de către compania Pronar, este
o remorcă cu greutatea totală de 11600 kg, capacitatea sa fiind de 10 paleți, ea fiind echipată cu
ieșiri de sisteme pneumatice, hidraulice și electrice. [8]
Tabel nr 3.10 Fișa tehnică a remorcii Pronar PT 610

Greutate totală admisă 14200 kg
Capacitate încărcare 10290 kg
Masa proprie 3910 kg
Volum încărcare 13.2 m3
Suprafață încărcare 11 m2
Suspensie Arcuri parabolice
Pneuri 385/65 R22.5 RE
Mod de basculare În 3 părți
Putere tractor necesară 78/57.3 CP/kW
Pentru asigurarea transportului de pește viu se va folosii remorca ce va fi încărcată cu 2

hidrobioane de tipul GRP (figura nr 3.9) , confecționat din polietilenă ranforsată cu fibră de sticlă,
fără interior de lemn. Capacele mari permit o usoară încărcare, dar și o usoară descărcare, fiind
disponibil cu diferite sisteme de evacuare. Dimensiuni 160 x 95 x 75 cm , greutate aproximativ 70
kg a bazinului, capacitate 1100 litri [9].
Figura nr 3.9 Bazin de transport tip GRP
39
3.7.3 Îndepărtarea mecanizată a vegetaţiei acvatice.

Pe lângă avantajele oferite de vegetația acvatică într-un bazin piscicol, în cazul dezvoltării
excessive a vegetației pot produce daune însemnate cum ar fi :
 Sărăcirea solului și a apei în sărui biogene;
 Îngreunarea pescuitului de recoltare în cazul bazinelor ce nu pot fi golite;
 Accelerează procesul de colmatare a fundului bazinului ;
 Reduce eficiența îngrășămintelor ;
 Împiedică dezvoltarea organismelor bentonice
 Adăpostește larvele de insect consumatoare de puiet ; [6]
 Împiedică buna circulație a apei ;
 Obturează grătarele instalațiilor de evacuare a apei.
 Favorizează atacul puietului de către dusmani. [6]
De aceea, va fi necesar să se urmărească permanent dezvoltarea vegetației acvatice, și să se
prevină dezvoltarea ei excesivă, eliminând acolo unde este necesar. În funcție de natura vegetației
acvatice, metodele de combatere-recoltare diferă. În cazul vegetației dure combaterea se poate
realiza în două situații și anume: (1)când bazinul este inundat; (2) când bazinul este vidat.
Împiedicarea dezvoltării vegetaţiei acvatice în cazul bazinelor acoperite cu apă se face prin
cosirea ei de 2-4 ori într-o perioadă vegetativă - la 10-12 cm sub nivelul apei sau de la fund când
este posibil, ultima cosire urmând a fi făcută înaintea perioadei de înflorire pentru a împiedica
înmulţirea. Cosirea repetată şi sub nivelul apei se face pentru a îngreuna acţiunea frunzelor de a
produce hrana şi de a determina epuizarea rezervelor din rizom, care în cele din urmă duce la
dispariţia plantei [6]
Pentru cosirea vegetației acvatice submerse se folosește cositoare acvatice barcă de tăiat
stuf : Barcă de tăiat stuf Conver C430H (figura nr 3.10).
40
Figura nr 3.10 Barcă de tăiat stuf Cover C430H [10]

Avantajele acestei barci sunt :
 Dotare cu un motor diesel puternic de 4 cilindri 35 sau 49 CP cu un consum scăzut de
combustibil;
 Dispun de una sau de două elice sfredel antiînfășurătoare acționate hidraului;
 Vederea de ansamblu a operatorului este una foarte bună atat asupra mașinii de tăiat cât și asupra
operațiilor pe care trebuie să le efectuieze. [10]
3.8 Principalele boli ale peştilor de cultură şi măsuri profilactice

Menținerea unei stări de sănătate a peștilor într-o amenajare piscicolă va reprezenta succesul
întregii afaceri. Pentru acest lucru este important să cunoaștem în primul rând bolile ce pot afecta
specia de cultură, apoi simptomele cât și modul de combatere pentru acestea. Condițiile de mediu
determină dezvoltarea sau în caz contrar inhibarea acțiunii agenților patogeni, stările de boală sunt
rezultatul interacțiunii agentului patogen gazda aceasta fiind peștele și mediul în care trăiesc.
După natura agentilor provocatori ei se pot clasifica în 3 clase :
1. Infecțiose reprezentând infecțiile ce sunt provocate de virusuri numite viroze sau de bacterii
numite bacterioze.
2. Boli provocate de ciuperci numite și micoze sau de alge numite și algoze.
3. Boli provocate de paraziti numite si parazitoze.
3.8.1 Viremia de primăvară a crapului (hidropizia infecţioasă)

Etiologie. Există două teorii privind agentul provocator al bolii. Cea mai recentă consider ca
agent primar al bolii virusul Rhabdovirus carpio asociat cu bacteria Aeromonas punctata sau/şi cu
Pseudomonas fluorescens [11]. Rhabdovirus carpio este un rhabdovirus cu ARN monocatenar,
monosegmentat, echipat cu peplos. Este un virus sensibil la căldură şi pH scăzut. Aeromonas
punctata este o bacterie Gram negativă, cu formă de bastonaş drept, monociliată, acapsulată şi
asporulată [11].
Epizootologie, patogenie. Sursele de infecţie sunt reprezentate de peştii purtători de germeni
sau de cei bolnavi, alte animale acvatice, cadavre de peşti bolnavi, apa de alimentare, icre etc.
Paraziţii sanguinosugi Argulus foliaceus şi Piscicola geometra pot transmite virusul de la un peşte la
altul. Poarta principală a infecţiei este tractusul digestiv, infecţia putându-se produce şi prin soluţiile
de continuitate ale tegumentului şi branhiilor. Declanşarea bolii are loc primăvara la temperaturi sub
15oC [11].
41
Manifestări clinice. Separare de cârd, exoftalmie, balonarea abdomenului, hemoragii pe

tegument şi branhii. Peştii îşi reduc ritmul respirator, pierd echilibrul, înoată dezordonat, se
aglomerează la gurile de alimentare-evacuare. Boala prezintă două forme: acută şi cronică [11].
Forma acută se manifestă mai frecvent primăvara, când peştii se izolează de cârd, înoată
leneş respiră lent la suprafaţa apei şi sunt lipsiţi de reactivitate la apropierea omului. Tegumentul are
culoare roz palid sau pare acoperit cu un văl alburiu, apoi apare balonarea corpului, zbârlirea solzilor
şi desprinderea lor şi exoftalmia. Forma cronică se manifestă mai târziu – vara –toamna la
exemplarele mai rezistente şi la speciile mai puţin receptive. Simptomele sunt reprezentate de ulcere
ale tegumentului. Ulcerele au în centru musculatura roşie descoperită în jurul căreia se dispune un
inel de ţesut necrozat apoi o zonă roşie hemoragică şi la graniţa cu ţesutul sănătos un inel negru
melanic. Secundar ulcerele pot fi invadate de ciuperci [11].
Evoluţie mortalitate. Depind de condiţiile de mediu, starea de rezistenţă a peştelui, gradul
de patogenitate al virusului şi bacteriilor asociate. În forma acută boala evoluează grav, în forma
cronică diagnosticul rămâne rezervat deşi evoluţia bolii este mai uşoară [11].
Diagnostic. Asocierea examenului clinic cu cel anatomo- şi histopatologic, virusologic,
bacteriologic şi serologic. Pentru diagnosticarea timpurie a viremiei se urmăreşte apariţia bacteriei
Aeromonas punctată în intestinul anterior al peştelui, izolarea ei din peretele intestinal şi ficat [11].
Profilaxie şi tratament. Achiziţionarea peştelui pentru populare din ferme indemne,
selecţionarea de populaţii cu rezistenţă la boală, menţinerea unei stări de întreţinere bune în
populaţii, întreţinerea şi dezinfecţia heleşteielor, combaterea bolilor parazitare. Se pot administra şi
antibiotice în doze mici cu scopul prevenirii bolii [11].
3.8.2. Septicemia hemoragică bacteriană

Această boală este întâlnită la peștii de apă dulce. Sunt sensibile toate speciile dulcicole sau
de apă sărată.
Etiologie. Majoritatea autorilor susţin ca agentul etiologic al septicemiei hemoragică
bacteriană sunt specii mobile de Aeromonas, cu multe serotipuri. Alţi autori pledează pentru bacteria
Pseudomonas fluorescens. Declanşarea bolii este favorizata de condiţii de stres printre care un rol
important îl joaca încărcarea apei cu substanţe organice si alţi poluanţi, deficitul de oxigen,
temperatura prea ridicata, oscilaţiile de temperatura, pH-ul necorespunzător al apei etc. Pe fondul
unei rezistenţe scăzute a organismului peştilor si a unor condiţii de mediu nefavorabile, bacteriile
care, in condiţii normale duc o viata saprofita devin parazite [11, 12]
42
Epizootologie, Patogenie. Sursele naturale de infecţie sunt reprezentate de apa şi mâlul

bazinelor in care bacteriile îşi găsesc condiţii optime de conservare si înmulţire. Temperatura de
declanşare a bolii este la peste 10o C în mod obişnuit primăvara, când pestele devine din nou
metabolic activ. Bacteriile prezente in mod obişnuit pe suprafaţa peştilor si in tubul lor digestiv
invadează organismul acestora în condiţiile apariţiei unei stări de stres, cauzate de diverşi factori,
îndeosebi de variaţiile bruşte ale temperaturii [12].
Manifestări clinice. Simptomele nu sunt tipice, ele sunt aceleaşi ca in orice septicemie
bacteriana. Pestele bolnav se aglomerează la maluri, înoată molatec, prezintă sângerări la baza
înotătoarelor, pe suprafaţa corpului şi mucoasa palatina. Branhiile sunt palide, anemice, pe corp apar
pete hiperemice rotunde, ovale sau alungite. Se mai pot observa necroze ale înotătoarelor,
exoftalmii, balonarea abdomenului, hiperemia, prolabarea anusului. [11, 12]
Evoluţie, mortalitate. Prognosticul este grav in formele acute, pierderi de 40-60%.
Pronosticul este cu atât mai grav cu cat peştii sunt mai stresaţi si nu se poate interveni pentru
înlăturarea condiţiilor nefavorabile de viata. De asemenea este grav primăvara la încălziri bruşte ale
apei. In forma cronica a bolii prognosticul este uşor, boala fiind vindecabila
Diagnostic. Diagnosticul se stabileşte prin asocierea examenului clinic cu cel bacteriologic.
Izolarea bacteriilor in rinichiul peştilor permite diferenţierea de intoxicaţii si de acţiunea unui pH
necorespunzător care provoacă aceleaşi simptome si leziuni. [12]
Profilaxie si tratament. Pentru prevenirea apariţiei bolii se asigura condiţii optime de viata.
Utilizarea antibioticelor in scop profilactic este ineficienta si poate da naştere la forme de rezistenta
a bacteriilor. In cazul apariţiei bolii simpla înlăturare a factorilor de mediu nefavorabili duce la
vindecare. Antibioticele la care aeromonadele s-au dovedit mai sensibile sunt: cloramfenicol,
oxitetraciclina, streptomicina. Se mai pot utiliza sulfamidele si produsele furanice. In bazinele
nevidabile se recomandă administrarea de clorura de var 1mg/l în apă. [12]
3.8.3. Boala petelor de cerneală

Cunoscuta si sub numele «boala petelor negre» este o parazitoză dermică, provocate de
metacercarii unui trematod Posthodiplostomum cuticola (Neascus cuticola) parazit la ciprinide
dulcicole. Metacercarul acestei specii se închistează în tegument, înotătoare, musculatură, branhii la
peştii ce sevesc drept gazdă complementară, este lung de cca 1,5 mm, corpul format din două părţi,
cea posterioară fiind de 3-5 ori mai mică decât cea anterioară. La partea anterioară este ventuza
bucală iar în zona mijlocie, ventuza de fixare (acetabulum) [11].
Epizootologie
43
Sursele de paraziţi sunt:

- păsările ihtiofage (GD-gazda definitivă)
- melcii acvatici care conţin sporocişti, redii sau cercari (GI-gazdă intermediară)
- peştii infestaţi cu metacercari (GC-gazdă complemetară)
- apa care vehiculează ouăle, miracidiile
Cercarii se inchistează într-o capsulă de ţesut conjunctiv tranformându-se. în metacercari.
Chiştii ce apar în urma încapsulării cercarilor apar pe tegument şi înotătoare, sunt înconjuraţi de un
inel melanic, cu aspect de pete negre da până la 3-4 mm. Mai receptiv la îmbolnăvire este puietul al
cărui tegument este mai uşor de penetrat. Temperatura minimă la care are loc dezvoltarea speciei P.
cuticola este de 10 oC cu optim la 24, funcţie de aceasta durata ciclului de dezvoltare putând fi de 1-
2 veri. Stadiile larvare pot ierna în corpul melcilor.
Manifestări clinice. Principalul simptom este apariţia pe suprafaţa corpului peştelui infestat
a petelor pigmentare în jurul chiştilor cu metacercari. Puietul puternic infestat datorită necoordonării
mişcărilor, pierde din mobilitate, slăbeşte, poate avea deformări de coloană; îşi pierde capacitatea de
rezistenţă la boli. Anemiat şi hipodinamic moare prin epuizare sau cade uşor pradă păsărilor
ihtiofage. Chiar dacă metecercarii mor, pigmentaţia rămâne ducând la deprecierea aspectului
comercial [11].
Leziuni anatomo şi histopatologice. Se produc mai ales la nivelul tegumentului şi
înotătoarelor, constau în modificări de structură, hemoragii peteşiale mai ales la baza înotătoarelor.
În cazul penetrării, migrării sau încapsulării cercarilor la nivelul branhiilor, ochilor, inimii,
musculaturii pot apărea leziuni precum ar fi: hiperplazia, necroza branhială, opacifierea ochilor,
congestii cerebrale.
Evoluţie, mortalitate. Este periculoasă pentru puiet în primele luni de viaţă (mortalitate 100
%) datorită dezechilibrului fiziologic produs de cercari în momentul penetrării. În invazii uşoare
duce la reducerea ritmului de creştere. La peştii vârstnici efectul este minim cu implicaţii de ordin
estetic şi economic [11].
Diagnosticul se pune în urma examenului clinic prin observarea cu ochiul liber al chiştilor şi
examenul microscopic al conţinutului acestora.
Profilaxie [11].
- vidarea periodică a bazinelor, uscarea, expunerea la îngheţ
- tratarea lor cu clor, var nestins, sulfat de Cu, pentru distrugerea ouălor de paraziţi şi pontelor
melcilor
44
- combaterea vegetaţiei acvatice (suport pentru melcii ce sunt gazdele intermediare)

- limitarea înmulțirii şi aglomerării păsărilor ihtiofage
45
CAPITOLUL IV.
CONCEPŢIA DE AMENAJARE A TERENULUI
4.1.Repartizarea suprafeţei amenajate pe categorii de heleştee

Pentru proiectarea schemei hidrotehnice a amenajării piscicole (anexa VI) suprafata terenului
se împarte astfel încat să obținem heleșteele necesare obținute prin calcul în capitolul anterior.
Împarțirea terenului pentru obținerea suprafetelor dorite este condiționat de schema procesului
tehnologic, elemente de inginerie tehnologică, ce generează un algoritm de calcul ce a condus la
realizarea optimă a suprafețelor. Ponderea este determinată de particularitățile amplasării amenajării,
dar și de indicatorii biotehnologici pentru exploatare. Prin urmare respectarea acestor factor au
condus la o bună corelație între suprafețele heleșteelor, ceea ce sub aspect tehnologic, dar și
economic vor conduce la rezultate sustenabile din punct de vedere economic.
Schema hidrotehnică de amenajare este alcatuită din urmatoarele heleștee cu suprafața :
Heleștee de vara a treia (HCV3)= 45,00 ha
Heleștee de iernat de vara a doua (HI2)= 3,91 ha
Heleştee de creştere vara a doua (HCV2)= 21,8 ha
Heleştee de iernat vara întâia (HI1)= 0,84 ha
Heleştee de creştere vara întâia (HCV1)= 2,25 ha
Heleştee parcare prematurare reproducători crap (HPPC)= 0,57 ha
Heleștee de iernat reproducători(BIR)= 0,54 ha
Heleştee de reproducere naturală dirijată (HRND)= 0,9 ha
Bazin pescuit sportiv(BP)= 6,90 ha
Tabelul nr. 4.1. Caracteristicile heleşteelor (Suprafaţă, lungime şi lăţime)
Cod Suprafață Lungime Lațime
Nr Denumire Heleșteu
Heleșteu (ha) (m) (m)
Heleştee parcare prematurare
1 HPPC 0,036 57,6 100
reproducători crap
Heleșteu de creștere
2 HCR+r 0,15 93,3 90
Remonți+Reproducători
3 Heleșteu de iernat HI1ca 0,29 93,3 90
4 Heleșteu de iernat HI1c 0,4 93,3 90
5 Heleșteu de iernat Reprod. HIR 0,54 93,3 90
Heleșteu de reprod. Natural
6 BRND 0,9 90 100
dirijata
46
7 Heleșteu de iernat HI2c 2,27 227 100

8 Heleșteu de iernat HI2ca 1,64 164 100
9 Heleșteu de creștere vara II HCVII.1 10,90 376 289,7
10 Heleșteu de creștere vara II HCVII.2 10,90 376 289,7
11 Heleșteu de creștere vara I HCVI 2,52 273,6 92,1
12 Heleșteu de creștere vara III HCVIII.1 15 399,2 376
15 Bazin pescuit sportiv bp 6,9184 376 184
4.2.Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare

La realizarea schemei hidrotehnice de amenajare, s-a ținut cont de doua principii esențiale :
primul principiu este cel biologic datorită căruia heleșteele trebuie să asigure condiții optime și
adecvate speciei de cultură, dar cât și a stadiilor de dezvoltare. În urma respectării acestui principiu
s-au realizat diverse bazine care diferă între ele prin elementele de dimensionare
(suprafață,adâncime), dar și prin modul în care sunt amplasate pe teren.
Cel de-al doilea principiu este cel hidrotehnic. Prin aplicarea acestui criteriu, a permis să
intervenim atunci cand a fost nevoie la dinamica circulației apei, care se referă la regimul debitelor
cât și a nivelul apei din heleșteu.
Schema hidrotehnica de amenajare care rezultă din principiile prezentate anterior mai sus,
este alcatuită din diverse heleștee ce sunt pliate pe cerințele tehnologice aplicate. Apa ce traversează
ferma, prin interiorul acesteia se efectuează printr-un sistem de canale deschise,având calculate
corespunzător dimensiunile. Heleșteele sunt realizate în urma îndiguirii. Compartimentarea
bazinelor se realizează în urma studiului topografic sub aspect nivelitic, dar și planimetric, astfel
încat să ținem cont de nivelul de apă ce provine de la sursa de alimentare. Scopul pe care l-am
urmărit pe întregul moment în care s-au realizat amenajarea a fost cel de a realiza heleștee în care
dimensiunile ( suprafața apei,adâncimea apei) si mod de aplasare, sa respecte în mare parte
exigențele tehnologice. Suprafețele heleșteelor reprezintă rezultatul între cerințele biologice a
speciei de cultură, ce impune suprafețe cat mai mici, dar și cerința economică ce tinde spre suprafețe
ce au ca punct de reper suprafețele mari ca întindere. În funcție de panta terenului pe care o avem s-
au construit heleștee care au alimentare pe partea laterală si evacuarea tot pe partea laterală.
Pentru determinarea adâncimei apei din bazin s-a luat în calcul stadiul de dezvoltare în care
se afla materialul biologic. Modul în care s-au repartizat heleșteele în interiorul schemei
hidrotehnice de amenajare depinzând de fluxul tehnologic al materialului biologic, cât si de circuitul
de apă. Configurația de nivel a terenului determină o adâncime variată a apei astfel încat ea trebuind
47
să se înscrie în ecartul tehnologic optim. Indicatorul ce ne arată performanța utilizării suprafeței de

teren este reprezentat de raportul dintre suprafața totală Stw- 75,53 ha a luciului de apă și suprafața
total amenajată Sta.
4.3. Niveluri şi suprafeţe caracteristice ale apei în heleştee

Anterior am stabilit necesarul de suprafată pe categorii de heleștee, în continuare vom stabilii
necesarul de bazine în funcție de fazele de creștere cât si caracteristicile tehnico-constructive ale
heleșteelor, care vor fi folosite în proiectare.
Conform unor caracteristici din punct de vedere constructiv al heleșteelor, trebuie să
îndeplinească următoarele condiții :
1. Din punct de vedere biologic
 Trebuie să satisfacă din punct de vedere al hranei naturale, pentru fiecare stadiu de
dezvoltare al materialului biologic.
 Satisfacerea la un grad cât mai ridicat al proprietăților generale ale heleșteului.
2. Din punct de vedere tehnologic
Bazinele trebuie să ofere o adâncime optimă pentru dezvoltarea fiecărui stadiu creștere cât si
iernat al materialului biologic.
 Să asigure conformitate cu structura de populare, dar cât și a densităților de populare
3. Din punct de vedere economic
 Lucrările de amenajare, dar și cele de întreținere cât și de primenire să aibă un cost scăzut .
 Să aibă suprafață optimă ( maximă cât și minimă)
 Să aibă adâncime optimă (maximă cât și minimă)
Prin urmare având toate caracteristicile de construcție cât și de configurație a nivelului
terenului se v-a calcula două caracteristici necesare pentru activitatea de proiectare cât și cea de
exploatare a heleșteelor :
1. Nivelul normal de exploatare al apei;
1. Nivelul normal de exploatare al apei
Pornindu-se de la configurația nivelmetrică a heleșteului și luându-se în calcul
caracteristicile optime pentru fiecare tip de heleșteu, se calculează nivelul normal de exploatare al
apei astfel :
1.1. Identificarea pe planul de situaţie a cotei maxime (∇ NTmax), respectiv minime (∇
NTmin) a terenului (nu se iau în considerare valorile extreme şi cu pondere mică în suprafaţa totală
deoarece acestea se pot nivela evitându-se lucrări costisitoare şi deci inacceptabile economic). Este
48
de preferat ca ecartul de variaţie al cotei terenului (diferenţa dintre cea maximă şi cea minimă) să se
înscrie în ecartul nivelitic optim pentru fiecare heleşteu.[Suport.Curs.Petrea]
Determinarea cotei medii a terenului se calculează diferit în funcție de nivelul terenului :
pentru ΔH < 0,1 m avem ∇ NTmed = (∇ NTmax + ∇ NTmin) / 2 (mrMN)
pentru ΔH > 0,1 m avem ∇ NTmed = Σ [(Xi-1 + Xi) / 2 x fi ] / Σ fi (mrMN) unde:
 Xi - cota curbelor de nivel (mrMN)

fi - suprafaţa dintre 2 curbe de nivel consecutive (ha).
Figura nr 4.1
∇ NA = ∇ NTmed + Hopt (mrMN)
unde:
 ∇ NA - nivelului normal de exploatare
 Hopt - adâncimea optimă a apei
Calculul aâncimilor caracteristice ale apei :
 adâncimea medie Hmed mea maximă Hmax = ∇ NA - ∇ NTmin (mrMN)
adâncimea minimă Hmin = ∇ NA - ∇ NTmax (mrMN)
Tabelul nr. 4.2. Caracteristicile helesteelor (cote şi adâcimi)
Nr Cod helesteu Cota terenului Adâncim Cotă nivel Adâncimea apei
. max med min e optimă apă max med min
1 HPPC 10,41 10,37 10,32 1,2 11,57 1,25 1,2 1,16
2 HCR+r 10,41 10,37 10,32 1,6 11,97 1,65 1,6 1,56
3 HI1ca 10,49 10,40 10,3 2 12,40 2,10 2 1,91
4 HI1c 10,49 10,40 10,3 2 12,40 2,10 2 1,91
5 BIR 10,49 10,40 10,3 2 12,40 2,10 2 1,91
6 BRND 10,55 10,51 10,47 1,2 11,71 1,24 1,2 1,16
7 HI2c 10,39 10,30 10,21 2 12,30 2,09 2 1,91
8 HI2ca 10,25 10,19 10,13 2 12,19 2,06 2 1,94
9 HCVII.1 10,18 10,14 10,1 1,5 11,64 1,54 1,5 1,46
10 HCVII.2 10 9,94 9,87 1,5 11,44 1,57 1,5 1,44
49
11 HCVI 10,11 10,55 10,98 1,2 11,75 0,76 1,2 1,64

12 HCVIII.1 9,8 9,75 9,7 1,6 11,35 1,65 1,6 1,55
13 HCVIII.2 9,85 9,75 9,65 1,6 11,35 1,7 1,6 1,5
14 HCVIII.3 9,6 9,30 9 1,6 10,90 1,9 1,6 1,3
15 bp 9,9 9,83 9,75 1,5 11,33 1,58 1,5 1,43
2. Stabilirea ponderii suprafeţelor pe categorii de adâncime în cadrul unui heleşteu.

Metodologia determinării ponderii suprafețelor pe urmatoarele categorii de suprafață :
1. Determinarea cotei medii a suprafeţei delimitate de două curbe de nivel consecutiv:
Xmed = (Xi-1 + Xi) / 2

2. Stabilirea adâncimii medii a apei în zona de heleşteu delimitată de fiecare pereche de curbe
de nivel consecutive:
Hmed =  NA - Xmed (m)
3. Determinarea valorilor suprafeţelor cuprinse între două curbe de nivel consecutive (prin
planimetrare sau altă metodă) şi raportarea acestora la suprafaţa totală.
4.4. Elemente de bilanţ hidrologic

Caracteristicile schemei hidrotehnice împreună cu mărimea și dinamica principalilor
pararametrii hidrodinamici sunt :
 debitele de inundare, desecare , întreținere
 raportul între volumele de apă vehiculate prin pompare şi volumele de apă recirculate
gravitaţional.
Pentru stabilirea elementelor de bilanţ hidrologic s-au luat în calcul şi s-au corelat factorii:
 capacitatea nivelitică a fiecărui heleşteu, condiţionată de configuraţia nivelitică a vetrei
heleşteielor, capacitatea nivelitică reprezentând volumul util de apă corespunzător nivelului
normal;
 hidrograful nivelurilor în emisar la asigurările specifice hidroamelioraţiilor piscicole determinate
pentru perioadele caracteristice: inundare, desecare, în cele două secţiuni caracteristice ale
schemei: amonte şi aval.
4.4.1.Regimul nivelurilor sursei de alimentare-evacuare
Pentru a determina nivelurile s-a luat drept caracteristică de bază calculul parametrilor de
bilanț hidrologic :
50
-identificarea cotei medii a terenului în zona amplasamentului STP;

-în funcţie de o ipotetică variabilitate a terenului se adoptă nivelurile caracteristice în
secţiunea de calcul, astfel :
-↓NA mediu 70%=↓NT mediu + 0,10 ÷ 0,30 mrMN
-↓NA max 5%=↓NT mediu+3 ÷ 5 mrMN
-↓NA max 1%=↓NA max 5% + 1,5 mrMN
-↓NA min 95%=↓NT mediu - 1,5 ÷ 2 mrMN
-↓ etiaj=↓ plan 0- mira(din anuarul hidrologic)
Hidrograful nivelurilor se determină în mod identic cu următoarele precizări :
-↓NA mediu 70% = ↓NT mediu + 0,30 ÷ 0,50 mrMN
- pentru nivelurile maxime, respectiv pentru nivelul minim se adoptă ecartul de variaţie din
secţiunea de alimentare
Aplicând metodologia prezentată anterior, nivelurile caracteristice ale râului, respectiv ale
canalului de desecare se prezintă astfel:
16,57 m NA max. asig. verificare 1%

15,07 m NA max. asig. calcul 5%
10,85 m NA med. multianual 70%

NT 10,71
9,39m NA min. asig. 95%
8,76mNetiaj
Figura 4.2 Niveluri caracteristice ale postul hidrometric Siret
51
10,48 m NA max. 1%
9,18 m NA max. 5%
NT 8,91 9,10 m NA med. 70%
7,54 m NA min.95%
6,61 m Netiaj
Figura 4.3 Niveluri caracteristice ale postului hidrometric Siret

4.4.2 Calculul elementelor de bilanţ hidrologic (regimul debitelor)
Pentru a stabili bilanțul hidrotehnic al amenajării sistematice, care poate să alcătuiască un
element esențial, în vederea realizării la parametrii optimi, în folosirea rațională și eficientă a apei
este necesară determinarea pentru fiecare heleșteu în parte a urmatoarelor categorii de debite:
 debite de umplere(inundare)
 debite de evacuare(desecare)
 debite de întreţinere-primenire)
 debite necesare supraînălţare nivel(conform necesităţilor tehnologice)
4.4.2.1 Debitele de umplere(inundare) - Qu
a) Determinarea volumelor de apă necesare
Volumul total necesar pentru umplere :
Vtu=10·Hmed.·S(mii m³)
Volumul pentru umplere asigurat pe cale gravitaţională:
Vug=10[↓NA med.per.inundare(70%) - ↓NT med.]·S(mii m³)
Volumul pentru umplere asigurat prin pompare :
Vup=10[↓NA - ↓N med.per.inundare(70%]·S(mii m³)
b) Calculul debitelor de umplere
Qu=(10·S·H med·1000)/(86400·Ti) (m³/s)
Ti=număr zile pentru inundare
Durate optime de inundare
HCVI - 20÷25 zile
HCVII - 30÷35 zile
52
HCVIII - 35÷40 zile

BRNPC - 6 ÷12 ore
HPPC -1÷ 2 zile
HCR -1÷ 2 zile
HCr - 6 ÷12 ore
HI - 5÷7 zile
HIR - 4÷ 5 zile
Hir - 12 ÷24 ore
4.4.2.2 Debitele de evacuare (desecare) - Qd
a) Determinarea volumelor de apă evacuate
Volumul total ce trebuie evacuat
Vtd=Vtu(mii m³)
Volumul de desecare pe cale gravitaţională
Vdg=10[↓NA-↓N med.per.de inundare(70%)]·S(mii m³)
Volumul de desecare prin pompare
Vdp=10[↓N med.per.de desecare(70%)-↓NT med.]·S(mii m³)
b) Calculul debitelor de desecare
Qd=(10·S·H med·1000)/(86400·Td) (m³/s)
Td = număr zile pentru desecare
Durate optime pentru desecare
HCVI - 20÷25 zile
HCVII - 30÷35 zile
HCVIII - 35÷40 zile
BRNPC - 6 ÷12 ore
HPPC -1÷ 2 zile
HCR -1÷ 2 zile
HCr - 6 ÷12 ore
HI - 5÷7 zile
HIR - 4÷ 5 zile
Hir - 12 ÷24 ore
4.4.2.3 Debite de întreţinere-primenire (Qi+p)
Compensarea pierderilor de apă prin evaporaţie.
53
a) Intensitatea evaporaţiei de la suprafaţa apei: qe

qe=0,00479(u2-ua)·W (cm/zi),unde: u2 - umiditatea aerului măsurată la 2 m deasupra apei
(mm col. Hg.), ua - umiditatea aerului măsurată la cea mai apropiată staţie meteo (mm. col.Hg) ;W -
viteza medie a vântului pe direcţia predominantă (km/h).
b) Debit evaporat de la suprafaţa apei:
Qe = (qe·S·10-2·104 )/86400=0,0016·qe·S (m³/s)
Compensarea pierderilor de apă prin infiltraţie.
a) Intensitatea infiltraţiilor: coeficientul de infiltraţie k=10-6
b) Debitul infiltrat prin cuva heleşteului
(Qi) Qi=k·S·10-2·104=102·k·S (m³/s)
Debitul de recirculare (Qr )
Qr=S·qr/1000 (m³/s)
Debite unitare de recirculare (qr)
Pentru heleşteele de iernat debitul unitar de recirculare se determină din condiţia ca întregul
volum de apă să fie schimbat în 10 zile
qr=(1ha·H med.)/10·86400=11,6·H mediu (l/s/ha).
Debite totale de întreţinere-primenire (Qi+p)
Qi+p =Qe+Qi+Qr
4.4.2.3 Debite necesare pentru supraînălţarea nivelurilor .
Este specific HI, BRNPC şi HPPC unde, în anumite situaţii de fluctuaţii mari de temperatură
trebuie să protejăm peştii prin supraînălţarea nivelului.
a) Intensitatea (gradient) de supraînălţare nivel (qt)
b) Debite necesare supraînalţare nivel (Qt )
Qt = (qt·S·10-2·104)/3600=0,0278·qt·S (m³/s)
Debit total al instalaţiilor de recirculare (Q tot.)
Qtot. = Qi+p+ Qt
54
Tabelul nr. 4.3. Debite alimentare
Alimentare
Volum (mii m3)
Denumire heleșteu Total Gravitational Pompare Perioada Nr.de zile Qu (m3/s)
HPPC 0,43 0,17 0,26 1-2 zile 1,5 0,0033
HIR+r 2,4 0,73 1,67 12-24 ore 23 0,0012
HI1ca 5,8 1,32 4,48 5-7 zile 6 0,0112
HI1c 8 1,82 6,18 5-7 zile 6 0,0154
HCR+r 10,8 2,457 8,343 1-2 zile 1 0,1250
BRND 10,8 3,06 7,74 6-12 ore 0,3 0,4167
HI2c 45,4 12,49 32,92 5-7 zile 6 0,0876
HI2ca 32,8 10,82 21,98 5-7 zile 6 0,0633
HCVII.1 163,43 77,35 86,07 30-35 zile 32 0,0591
HCVII.2 163,43 99,69 63,74 30-35 zile 32 0,0591
HCVI 30,24 7,69 22,55 20-25 zile 23 0,0152
HCVIII.1 240 165 75 35-40 zile 37 0,0751
HCVIII.2 240 165 75 35-40 zile 37 0,0751
HCVIII.3 240 232,5 7,5 35-40 zile 37 0,0751
bp 103,776 32,8624 21-25 zile 21 0,0572
Tabelul nr. 4.4. Debite desecare
DESECARE
Volum (mii m3)
Denumire heleșteu Total Gravitational Pompare Perioada Nr.de zile Qd (m3/s)
HPPC 0,43 0,89 -0,455 1-2 zile 1,5 0,003
HIR+r 2,40 4,30 -1,90 4-5 zile 3,5 0,008
HI1ca 5,80 9,56 -3,76 4-5 zile 3,5 0,019
HI1c 8,00 13,18 -5,18 4-5 zile 3,5 0,026
HCR+r 10,80 17,79 -6,99 6-12 ore 0,3 0,417
BRND 10,80 23,49 -12,69 6-12 ore 0,3 0,417
HI2c 45,40 72,64 -27,24 4-5 zile 3 0,175
HI2ca 32,80 50,676 -17,88 4-5 zile 3 0,127
HCVII.1 163,43 276,73 -113,31 30-35 zile 30 0,063
HCVII.2 163,43 254,40 -90,97 30-35 zile 30 0,063
HCVI 30,240 66,65 -36,41 20-25 zile 20 0,018
HCVIII.1 240,00 337,5 -97,50 35-40 zile 35 0,079
HCVIII.2 240,00 337,5 -97,50 35-40 zile 35 0,079
HCVIII.3 240,00 270 -30,00 35-40 zile 35 0,079
bp 103,776 153,9344 -50,158 25-30 zile 25 0,048
Tabelul nr. 4.5. Întreținere și primenire
ÎNTREȚINERE ȘI PRIMENIRE
Denumire Evaporatie Infiltrație Recirculare
heleșteu qe (cm/zi) Qe (m3/s) K (cm/s) Qi (m3/s) qr ( l/s ha) Qr (m3/s)
HPPC 0,708 0,000041 0,000001 0,036 0 0
HIR+r 0,708 0,000170 0,000001 0,150 23,2 0,0035
HI1ca 0,708 0,000328 0,000001 0,290 23,2 0,0067
HI1c 0,708 0,000453 0,000001 0,400 23,2 0,0093
HCR+r 0,708 0,000611 0,000001 0,540 0 0
BRND 0,708 0,001019 0,000001 0,900 0 0
HI2c 0,708 0,002570 0,000001 2,270 23,2 0,053
HI2ca 0,708 0,001857 0,000001 1,640 23,2 0,038
HCVII.1 0,708 0,012337 0,000001 10,895 0 0
HCVII.2 0,708 0,012337 0,000001 10,895 0 0
HCVI 0,708 0,002854 0,000001 2,520 0 0
HCVIII.1 0,708 0,016985 0,000001 15,000 0 0
HCVIII.2 0,708 0,016985 0,000001 15,000 0 0
HCVIII.3 0,708 0,016985 0,000001 15,000 0 0
bp 0,708 0,007834 0,000001 6,918 0 0
Tabelul nr. 4.6. Debitul total de întreținere și primenire
DEBITUL TOTAL DE INTRETINERE SI PRIMENIRE

Denumire heleșteu TOTAL Qi Qr Qe
HPPC 0,036 0,036 0,0000 0,000041
HIR+r 0,154 0,150 0,0035 0,000170
HI1ca 0,297 0,290 0,0067 0,000328
HI1c 0,410 0,400 0,0093 0,000453
HCR+r 0,541 0,540 0,0000 0,000611
BRND 0,901 0,900 0,0000 0,001019
HI2c 2,325 2,270 0,0527 0,002570
HI2ca 1,680 1,640 0,0380 0,001857
HCVII.1 10,907 10,895 0,0000 0,012337
HCVII.2 10,907 10,895 0,0000 0,012337
57
HCVI 2,523 2,520 0,0000 0,002854

HCVIII.1 15,017 15,000 0,0000 0,016985
HCVIII.2 15,017 15,000 0,0000 0,016985
HCVIII.3 15,017 15,000 0,0000 0,016985
bp 6,926 6,918 0,0000 0,007834
Tabelul nr. 4.7. Supraînălțarea
SUPRAINALTARE
NIVEL
Denumire heleșteu qt(cm/h) Qt (m3/s) Qtot
HPPC 2 0,0020 0,0380
HIR+r 1 0,0042 2,4042
HI1ca 1 0,0081 0,0441
HI1c 1 0,0111 8,0111
BRND 1,5 0,038 10,838
HI2c 1 0,063 45,463
HI2ca 1 0,046 32,846
58
CAPITOLUL V.
PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE BAZĂ
5.1 Îndiguirea şi compartimentarea terenului

Digurile în cadrul unei amenajări piscicole,funcție de felul cum sunt poziționate
îndeplinesc diferite roluri, astfel încât vom regăsii următoarele tipuri de diguri :
 diguri de apărare care vor fi dimensionate în funcție de importanța acestora, fapt ce este
datorat de nivelul maxim de apă din sursa de alimentare și de sursa de evacuare, cu o
valoare de 5% și de 1% cu asigurare de calcul cât și de verificare.
 diguri de compartimentare ce vor realiza configurația schemei hidrotehnice care va fi
impusă ca și primă cerința tehnică, cât și de dimensiunea fiecărui bazin.
 al treilea tip de dig este cel adiacent pentru canalele de alimentare – evacuare, ce servește
pentru o bună funcționalitate a canalelor deservite.
O pondere din totalul cheltuielilor necesare realizării investiției este reprezentat de
lucrările terasamentului s-au luat în considerare următoarele criterii specifie :
 primul criteriu fiind cel geotehnic, care condiționează trasarea traseului fiecărui dig, a
elementelor fiecărei secțiuni transversale, în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale
pământului ( porozitatea, unghiul de frecare interior, rezistența la tăiere)
 al doilea criteriu fiind reprezentat de criteriul economic, ce va determina traseele pentru
lucrările de compartimentare, ce vor urmării altitudinea maximă, dar și cea minimă astfel
încât să obținem cota necesară pentru coronamentului ce va avea înălțimi reduse pentru
diguri, dar și respectarea secțiunii eficiente ale terasamentului.
 al treilea criteriu este criteriul punctelor obligate utilizând în situații critice pentru fiecare
criteriu anterior astfel a fost necesar să se realizeze toate heleșteele și bazinele pe care le
regăsim în schme de amenajare.
În funcție de specificațiile hidrografice ale amplasamentului, cât și a corelării celor trei
criterii prezentate mai sus, va rezulta soluția optimă pentru comparitimentare ce se va regăsii în
schema hidrotehnică de amenajare.
Principalele obiective pentru proiectarea lucrării de compartimentare au fost :
 stabilirea cotei al coronamentului astfel încât sa se asigure o stabilitate pentru digurile de
apărare cât și a celor de compartimentare pentru o perioadă cât mai îndelungată, astfel
încât să nu fie necesară reconstrucția acestora pe durata întregului ciclu de producție;
59
 al doilea obiectiv fiind reprezentat de stabilirea elementelor geometrice a profilului

transversal al fiecărui dig pentru o eficiență maximă, vizând fiecare condiție în parte :
infiltrații, alunecările de teren, cât și cea de spălare a malurilor datorată valurilor.
5.1.1 Stabilirea elementelor geometrice ale secţiunii transversale şi ale profilului

longitudinal
Elementele principale de calcul a unui dig ce definesc în secțiune transversală dar și în
profil longitudinal sunt :
- cota proiectată a coronamentului ;
- cota de execuție a coronamentului ;
- coeficientul de taluz ;
- lățimea coronamentului
- dar și date privind calcule pentru diferite lucrări de antemăsurare.
a) Stabilirea cotei proiectate a coronamentului (NCP)
Figura nr 5.1 Sectiune de dig în profil longitudinal
↓NCP = NAmax+hd+hs, unde :

- hd = înălțimea de deferlarea valurilor pe taluz ;
- hs = înălțimea suplimentară de siguranță ;
- ha = k* 3,2*(2hv)tg α
- k = coeficient ce depinde de natura protecției taluzului ;
- k = 0,90
- 2hv = înălțimea totală a valului ;
- tg α = 1/mo
hv = 0,0168*W0,71*L0,24*h0,54 , unde :
- W – reprezintă viteza medie a vântului la asigurarea de calcul 5%, W= 100 km/h ;
- L – lungimea fechtului valului = 0,64 m ; hs = 0,2 și 0,5 m
60
Hp=↓NCP -↓NT
Hp – înălțimea proiectată
Stabilirea cotei de execuție a coronamentului (NCE)
be
NC
ht NCP
bp
He
Hp
NT
Figura nr 5.2 Secțiune transversală în dig
↓NCE=↓NCP +ht , unde

- ht - tasarea totală (m) ;
- hf – tasarea terenului de fundație ;
- hr – tasarea remanentă în corpul digului
hf=T(ε1-ε2)/(1+ε1), în care :
- T = 4 m = grosimea stratului permeabil ;
- ε1 = 0,7 = coeficientul de porozitate inițială a terenului de fundație ;
- ε2 = 0,6 coeficientul de porozitate a terenului de fundație după construirea barajului ;
hr = μ1·Hp, în care:
- μ1 = 0,070 – coeficient de tasare pe înălțime pentru terenuri luto-nisipoase ; He – înalțimea de execuție
- He = Hp + ht (m)
b) Stabilirea coeficienților de taluz .
- Pentru pământuri luto-nisipoase :
- m0 = 2,8
- m1 = 1,8
c) Stabilirea lățimii coronamentului
- bp = 0,61+2√Hp m (formula Trantwine)
- be = bp+Δb = bp+μ2·Hp ,unde :
bp – lățimea rpoiectată a coronamentului ;
Hp – înălțimea proiectată a digului ;
bc = lățimea de execuție a coronamentului ;
μ2 = coeficient egal cu 0,1-0,3 .
61
Tabel nr 5.1 Elemente geometrice ale digurilor
Na max. in Coeficienţi
NCP NCE taluz
Nr.crt. Cod dig Lungimea dig(m) heleșteu adiacent hd hs Hp (m) hf hr bp bₑ He
(mrMN) (mrMn)
(mrMN) m0 m
1 DA 1546 11.71 0.1211 0,5 12.13 2.38 0.25 0.176 12.56 2,8 1,8 7.71 8.07 2.81
2 D AD 1 762.2 11.35 0.1211 0,5 11.77 2.47 0.25 0.183 12.20 2,8 1,8 7.84 8.21 2.90
3 D AD 2 1000.2 11.35 0.1211 0,5 11.77 2.47 0.25 0.183 12.20 2,8 1,8 7.84 8.21 2.90
4 D AD 3 558.8 10.9 0.1211 0,5 11.32 1.50 0.25 0.111 11.68 2,8 1,8 6.24 6.46 1.86
5 D AD 4 552.8 12.40 0.1211 0,5 12.82 2.42 0.25 0.179 13.25 2,8 1,8 7.77 8.13 2.85
6 D AD 5 205.2 12.40 0.1211 0,5 12.82 2.45 0.25 0.181 13.25 2,8 1,8 7.81 8.18 2.88
7 DC 1 762.2 11.44 0.1211 0,5 11.86 2.56 0.25 0.189 12.30 2,8 1,8 7.96 8.35 3.00
8 DC 2 762.2 11.64 0.1211 0,5 12.06 2.13 0.25 0.157 12.47 2,8 1,8 7.32 7.64 2.53
9 DC 3 379.6 12.40 0.1211 0,5 12.82 2.99 0.25 0.221 13.29 2,8 1,8 8.57 9.01 3.46
10 DC 4 995.4 11.64 0.1211 0,5 12.06 2.76 0.25 0.204 12.52 2,8 1,8 8.25 8.67 3.22
11 DC 5 200.4 11.75 0.1211 0,5 12.17 1.98 0.25 0.146 12.56 2,8 1,8 7.08 7.37 2.37
12 DC 6 200.4 11.75 0.1211 0,5 12.17 1.87 0.25 0.138 12.55 2,8 1,8 6.89 7.17 2.25
13 DC 7 200.4 11.57 0.1211 0,5 11.99 1.62 0.25 0.120 12.36 2,8 1,8 6.47 6.71 1.99
14 DC 8 552.8 12.40 0.1211 0,5 12.82 2.45 0.25 0.181 13.25 2,8 1,8 7.81 8.18 2.88
5.1.2 Verificarea secţiunii digurilor la infiltraţii în regim permanent

Pentru a verifica secțiunea la infiltrații se vor efectua prin metoda Pavlovski simplificată.
În principal, aceasta metodă constă în limitarea poziției punctului de emergență a curbei de
infiltrație la o valoare considerată acceptabilă pentru a putea să stabilim digurile piscicole :
B
bp
1/n
ha 1/m
I
0,5
hi
1m
Figura nr 5.3 Sectiune tranzversală cu ilustrare a verificării la infiltrație a digului

Zonă saturată cu apă
Zonă nesaturată
Formule de calcul ;
I = ha+1(m)
B = bp+(Hp- ha)·(m0+m1)
hi = I+B/n - √(I+B/n)2 - I2 ≤ 1,5, unde: m1 – coeficientul taluzului uscat .
Valorile rezultatelor sunt prezentate în tabelul numarul 5.2
Tabel nr 5.2 Verificarea secțiunii digurilor la infiltrații
Nr crt. Cod dig Hp (m) Ha (m) Bp (m) I (m) B (m) Hi (m)

0 1 2 3 4 5 6 7
1 DA 2.38 2 7.71 2.2 13.14 0.31
2 D AD 1 2.47 2 7.84 2.6 11.85 0.45
3 D AD 2 2.47 2 7.84 2.6 11.85 0.45
4 D AD 3 1.50 2 6.24 2.6 5.76 0.71
5 D AD 4 2.42 1,5 7.77 3.00 9.70 0.65
6 D AD 5 2.45 1,6 7.81 3.00 9.89 0.65
63
7 DC 1 2.56 1,6 7.96 2.50 12.82 0.40
8 DC 2 2.13 1,6 7.32 2.50 10.20 0.47
9 DC 3 2.99 1,6 8.57 3.00 13.12 0.53
10 DC 4 2.76 1,6 8.25 2.50 14.05 0.37
11 DC 5 1.98 1,6 7.08 2.20 10.65 0.36
12 DC 6 1.87 1,6 6.89 2.20 9.96 0.38
13 DC 7 1.62 1,5 6.47 2.20 8.40 0.43
14 DC 8 2.45 1,2 7.81 3.00 9.89 0.65
5.1.3 Întocmirea profilului longitudinal şi secţiunii transversale tip pentru diguri

Profilului longitudinal cât și importanța profilului transversal, sunt importante pentru
întocmirea documentației de deviz ce se referă la antemăsurători și la un deviz pe categorii de
lucrări efectuate precum și la modul în care se alege și se folosește tehnologia de executare
specifice pentru volumele de umplere, dar și a fiecărei speficifație geotehnologică pentru
amplasamente.
În profil longitudinal se vor evidenția configurația nivelmetrică a terenului, nivelul apei
în fiecare heleșteu în parte, dar și nivelul la care este proiectat coronamentul.
Împreună cu toate aceste elemente se vor determina fiecare parametru necesar pentru a
putea să determinăm cantitatea pentru fiecare articol careia îi va corespunde un deviz necesar
execuției terasamentului astfel încât să respectăm volumul de pământ, suprafețele taluzurilor,
suprafața amprizei, dar și suprafața coronamentului.
Pentru a putea întocmi profilul longitudinal se pleacă de la următoarele date inițiale :
- lungimea digului ;
- coeficientul de taluz ;
- nivelul mediu al terenului pe care se vor executa lucrările ;
- diferența de nivel ;
- cota proiectată pentru coronament dar și înălțimea acestuia.
64
Releu 2 Releu 2
NCE
Releu 1
Releu 1
NT
NFD
Figura nr 5.4. Secțiune transversală tip prin diguri

Formule de calcul sunt :
- Sgeom.pr = Hp[2bp+Hp(m+n)]·1/2 (m²);
- Snec = 1,25·Sgeom (m²)
- Vgeom.pr .= Sgeom.pr.·Ld (m³);
- Vnec. = Snec.·Ld (m³)
- Lt = 2Hp(√1+n²) (m)
- St = Lt·Ld (m²)
- Ap = Bp + bp/2 *Hp
- Lt = Hp * √ 1+ ( m0+ m1 )2 + √ 1+ m12
- b0 = ¼ *Snec
- D0 = bp /2+3 Hp+ 4+b /2
- H=
√ Snec
2
- Sa=Bp*Ldig
- Vgpr = Sg pr med * Ldig
65
Tabel nr 5.3. Profilul longitudinal și secțiunea transversală pentru diguri
Hp Sg Sneces Vneces
Nr.crt. Cod dig Ld (m) m=n bp(m) B (m) Lt (m) St (m²) Sc (m²) Vg (m³) S ampriza
(m) (m²) (m²) (m³)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 DA 1546 2.38 3 7.71 13.14 17.18 26561.32 11916.84 19.54 24.43 46713652 30215.82 20.98
2 D AD 1 762.2 2.47 3 7.84 11.85 17.83 13590.07 5976.47 20.61 25.76 11974323 15710.21 21.57
3 D AD 2 1000.2 2.47 3 7.84 11.85 17.83 17833.63 7842.65 20.61 25.76 20619911 20615.79 21.57
4 D AD 3 558.8 1.50 3 6.24 5.76 10.80 6032.26 3484.96 10.08 12.60 3147086 5631.86 15.00
5 D AD 4 552.8 2.42 3 7.77 9.70 17.47 9657.02 4293.90 20.02 25.02 6116826 11065.17 21.24
6 D AD 5 205.2 2.45 3 7.81 9.89 17.69 3629.12 1602.97 20.37 25.47 857846 4180.53 21.44
7 DC 1 762.2 2.56 3 7.96 12.82 18.44 14057.54 6070.46 21.64 27.04 12569329 16490.85 22.13
8 DC 2 762.2 2.13 3 7.32 10.20 15.34 11692.71 5577.27 16.62 20.78 9655633 12668.11 19.29
9 DC 3 379.6 2.99 3 8.57 13.12 21.58 8192.56 3251.51 27.12 33.90 3907336 10293.30 24.94
10 DC 4 995.4 2.76 3 8.25 14.05 19.92 19830.89 8215.65 24.17 30.21 23947793 24058.46 23.46
11 DC 5 200.4 1.98 3 7.08 10.65 14.26 2857.39 1418.11 14.97 18.71 601268 3000.34 18.29
12 DC 6 200.4 1.87 3 6.89 9.96 13.46 2698.33 1381.53 13.80 17.25 554117 2765.05 17.54
13 DC 7 200.4 1.62 3 6.47 8.40 11.70 2344.07 1295.95 11.29 14.12 453567 2263.31 15.87
14 DC 8 552.8 2.45 3 7.81 9.89 17.69 9776.68 4318.34 20.37 25.47 6225733 11262.18 21.44
Sidorencu Andrei Emilian
Amenajare ciprinicolă complexă
5.1.4 Antemăsurătoare
Pentru a putea determina valorii unui obiect de investiție se va proceda astfel :
 Se va întocmii profilul longitudinal și al secțiunii transversale tip ;
 Se va stabilii tehnologia pe care o vom utilija, dar și a utilajelor pentru executarea lucrării;
 Se va face întocmirea antemăsurătorii pe baza tehnologiei aplicate pentru executarea ei, dar
și a cantității lucrărilor precizate în profilul longitudinal ;
Antemăsurătoarea cuprinde o serie de operații ce vor fi într-o succesiune tehnologică, în
scopul în care trebuie executate cât și în scopul realizării proiectului de investiție.
Fiecărei lucrări îi este specific un indicator de norme de deviz, astfel pentru lucările
efectuate pentru a se creea terasamentul vor avea următorii indicatori :
 Indicatori norme deviz : TC
 Lucrări de construcție : C
 Lucrări de îmbunătățire funciare : If
 Întocmirea devizului pe categorii de lucrări (DCL) se realizează pe baza catalogului de
preţuri unitare pe articole de deviz care sunt notate cu acelaşi indicativ: TS, C, If.
Tabel nr 5.4. Antemăsurătoare
Nr. Indicatori de
Semnificatie U.M Cantitate
crt. norme de deviz
Pichetare traseu dig şi canale drenoare ( se face din 50
ASO1 buc. 1389
1 in 50 m cate 8 picheti )
2 TSC02A1 Curăţarea amprizei de vegetaţie sute m2 10376
3 TSC01A1 Scarificare mecanică a amprizei sute m 2

10376
Săpătura cu excavatoare pe şenile amplasate pe
TSC04B3 sute m2 1473444
4 platelaje
Releu de buldozer pentru sistematizarea profilului
TSC18B1 sute m2 442033
5 digului
Împrăştiere pământ în secţiunea digului cu buldozerul
TSD03A11 sute m3 88407
6 in vederea compactării
7 TSD10A11 Compactarea terasamentelor cu TPD 151 sute m3 1473444
Finisarea sau nivelarea normală a coronamentului
TSE0B1 sute m3 666
8 digului
9 TSE03B1 Finisare sau politură taluze, manuala sute m2 1488
10 IfA05H1 Pereu din dale prefabricate (60x60x10 cm) sute m2 4132
11 IfB09A1 Strat drenant balast de 16.1 cm grosime sute m2 239
67
Sidorencu Andrei Emilian
Amenajare ciprinicolă complexă
5.2.Reţeaua de canale pentru transportul apei

Fiecare schema hidrotehnică de amenajare piscicolă este alcătuită dar și asigurată de o
rețea de canale optimizate hidraulic care vor cuprinde următoarele categorii de canale :
- Canale principale de alimentare : CA
- Canale de evacuare : CE
- Canale drenoare : CD
- Canale de aducțiune : CA
Schema sinoptică a canalelor
5.2.1 Graficul debitelor canalelor (GDC)
Pentru a putea sa stabilim debitul maxim de calcul specific pentru fiecare canal,
dar și pentru un optim de funcționare este nevoie să se întocmeasca un grafic al debitelor
canalelor.
În urma analizei ce reiese din graficul întocmic al canalelor se va obține un optim
de funcționare, cât și modul de construcție al stăvilarelor ce vor permite la rândul lor să poată
izola pe perioade fluxul tehnologic folosit pentru fiecare compartimentare în parte.
Pentru a determina graficul debitelor canalelor se va folosii bilanțul hidrotehnic
pe care l-am stabilit anterior din schema hidrotehnică de amenajare. Astfel plecăm de la canalele
de alimentare – evacuare se va stabilii :
- Codul canalului ;
- Funcționarea canalului de alimentare, evacuare, dar și cel de întreținere-primenire
;
- Perioada de funcționare pe luni și pe decade ;
- Variația debitului în timpul funcționării ;
- Debitul maxim transportat pe întreaga durata de funcționare.
Graficul debitelor canalelor are o importanță deosebită pentru a putea fi proiectată
amenajarea piscicolă deoarece cu ajutorul graficului putem să optimizăm consumul de apă al
acesteia, dar mai este folosită și la determinarea debitului de calcul pentru a putea să realizăm
dimensionarea hidraulică a canalelor, optimizarea distribuției apei cât și evacuarea acesteia.
68
Tabel nr 5.4. Graficul debitelor canalelor de alimentare (GDC)
GRAFICUL DEBITELOR CANALELOR DE ALIMENTARE

PERIOADA DE FUNCTIONARE Timp de Qprimen
NR Cod Bazin Debit umplere ire
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (zile) (m3/s)
CRT canal deservit (m3/s)
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
BRND 0.04167 0,4 0,901
HPPC 0.0033 1 0,036
BI2C 0.0876 0,85 2.236
CA 1 BI2CA 0.0633 0,85 1,680
HCVII 1 0.0591 10 10,907
HCVII 2 0.0591 10 10,907
HCVIII 1 0.0751 12 15,017
Debit maxim 0,0876 15,017
HCVIII 1 0.0751 12 15,017

CA 2
HCVIII 3 0.0751 12 15,017
BP 0.0572 21 6,926
CA 3
HCVIII 2 0.0751 12 15,017
CA 4 HCVI 0.0152 7 2,523

CA 5 BI 1 0.0154 0,85 0,297
Tabel nr 5.5 Graficul debitelor canalelor de evacuare (GDC)
GRAFICUL DEBITELOR CANALELOR DE EVACUARE
PERIOADA DE FUNCTIONARE Timp de

Qprimenire
evacuare
NR Cod Bazin Debit (m3/s)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (zile)
CRT canal deservit (m3/s)
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
HCVII 2 0.063 30 10,907
CE 1
HCVIII 1 0.079 35 15,017
HCVIII 2 0.079 35 15,017

CE 2
HCVIII 3 0.079 35 15,017
BP 0.0048 25 6,926
CE 3
HCVII 1 0.063 30 10,907
BI 2C 0.175 3 2,325
CE 4
BI 2CA 0.127 3 1,680
CE 5 HCVI 0.018 20 2,523
CE 6 BI 1 0.026 3.5 0,297
BRND 0.417 0.3 0,901

CE 7
HPPC 0.003 1.5 0,036
5.2.2.Dimensionarea hidraulică a canalelor

B
B0
NT
NA hs
hc
1:m ha A 1:m
NFC
b
Figura nr 5.4. Secțiunea canalului
Etape de calcul :
1) Înclinația taluzurilor (m) se va stabilii în funcție de caracteristicile fizice și cele mecanice
ale terenului cât și ale solului.
Tabel nr 5.6 Înclinația taluzurilor în funcție de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului și
solului
Q (m³/s) Soluri uşoare Soluri medii Soluri grele
<1,0 1.5 1.5 1.5
1.1-1.5 1.5 1.5 1.0
1.5-10 1.75 1.5 1.0
2) Lățimea fundului canalului (b) se va stabilii în funcție de mărimea debitului

Tabel nr 5.7. Lățimea fundului canalului în funcție de mărimea debitului
Q(m3/s) b (m)
0.05-0.25 0.4 - - - - - -
0.25-0.40 0.6 - - - - - -
0.45-0.65 0.8 - - - - - -
0.70-1.00 1.0 - - - - - -
1.10-2.00 1.5 2 3 - - - -
2.10-4.00 1.5 2 3 3.5 - - -
4.10-5.00 1.5 2 3 3.5 4 - -
5.10-6.00 1.5 2 3 3.5 4 4.5 5
6.10-8.00 2 3 4 4.5 4.5 5 -
8.10-9.00 3 3.5 4.5 4.5 5 6 -
71
3) Determinarea raportului optim al secțiunii (b / ha)

b/ha = 2( √1+m2-m)
4) Adoptarea înălțimii de siguranță (hs) în funcție de Q.

Tabel nr 5.9. Înălțimea de siguranță în funcție de Q
Q(m³/s) 0.05-0.30 0.35-0.65 0.7-1 1-10
hs 0.20 0.30 0.40 0.50
5) Determinarea adâncimii canalului (hc) :

hc = ha + hs
6) Determinarea secțiunii unei arii de curgere (A):
A = (b + m· ha) · ha
7) Calculul perimetrului udat (P) :
P = b + 2ha·√1 + m2
8) Determinarea razei hidraulice (R) :
R = A/P
9) Coeficientul de rugozitate al unei secțiuni (n) depinde de modul de protecție al secțiunii
canalului și de starea de întreținere al acestuia.
Tabel nr 5.10. Coeficientul de rugozitate al secțiunii
Caracterstica suprafeţei udate a terenului n

Căptuşeală beton 0.016
Canal pământ. Condiţii medii de întreţinere 0.025
Canal pământ. Condiţii bune de întreţinere 0.03
Canal îmburuienat 0.04
10) Determinarea coeficientului Chezy (C)
C = (1/n)Ry , unde:
y = 2,5·√n - 0,13 - 0,75(√n-0,1)·√R
11) Calculul pantei necesare fundului canalului (I)
I= Q2/A2·C2·R·10 (‰)
12) Determinarea vitezei medii de curgere (v)
Vmed = C·√R·I
13) Debitul transportat (capacitatea de transport), Q ,
Q=A·C√R·I=I=Q2/A2·C2·R
14) Viteza de neeroziune (Vne)
Vne = K·Q0,1·R⅓
K = depinde de textura solului
72
Tabel nr 5.11. Viteza de neeroziune
Textură sol k vne

Nisipoasă mijlocie 0.45 0.33-0.57
Nisipo-lutoasă 0.53 0.39-0.67
Luto-nisipoasă 0.57 0.42-0.72
Lutoasă 0.62 0.46-0.78
Argilo-nisipoasă 0.68 0.50-0.85
Argiloasă 0.80 0.56-1.07
15) Viteza de neînnămolire (Vn1)

Vn1= A˟·Q0,2
A = depinde de cantitea și de mărimile aluviunilor, astfel încât ele reprezentând viteza cu
care acestea cad în masa apei în condiții în care apa este stătătoare.
Tabel nr 5.12. Coeficientul (Ax)
Mărime hidraulică a aluvunilor A˟
>3.5 0.55
1.5-3.5 0.44
<1.5 0.30
16) Se verifică regimul de curgere al apei în canal cu relația :

vni <vmed <vne
Tabel nr 5.13. Dimensionarea hidraulică a canalelor
Debit
Nr. Cod b ha hs hc bₒ B A P R Vni Vmed Vne
Max m n k Y C I (‰)
Crt. canal (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m²) (m) (m) (m/s) (m/s) (m/s)
(m³/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1. 0.02 0.5 0.3 0.3 0.0005598
1 CA1 1.0027 1 0.38 0.4 0.78 2.13 3.33 1.09 2.36 0.46 0.30 0.0062668 0.30
5 5 3 2 9 2
1. 0.02 0.5 0.3 0.3 0.0000103
2 CA2 0.0751 0.4 0.15 0.2 0.35 0.85 1.45 0.31 0.95 0.33 0.18 0.0006398 0.18
5 5 3 3 5 4
1. 0.02 0.5 0.3 0.3 0.0000321
3 CA3 0.1323 0.4 0.15 0.2 0.35 0.85 1.45 0.31 0.95 0.33 0.20 0.0011272 0.20
5 5 3 3 5 1
1. 0.02 0.5 0.3 0.3 0.0000004
4 CA4 0.0152 0.4 0.15 0.2 0.35 0.85 1.45 0.31 0.95 0.33 0.13 0.0001297 0.13
5 5 3 3 5 2
1. 0.02 0.5 0.3 0.3 0.0000004
5 CA 5 0.0160 0.4 0.15 0.2 0.35 0.85 1.45 0.31 0.95 0.33 0.13 0.0001364 0.13
5 5 3 3 5 7
73
1. 0.02 0.5 0.2 0.4

6 CE1 3.91 1.5 0.57 0.5 1.07 3.20 4.70 1.33 3.54 0.38 0.146197 0.39 0.09 0.39
5 5 3 4 0
1. 0.02 0.5 0.2 0.4
7 CE2 1.916 1.5 0.57 0.5 1.07 3.20 4.70 1.33 3.54 0.38 0.035081 0.34 0.05 0.34
5 5 3 4 0
1. 0.02 0.5 0.2 0.4
8 CE3 1.84 1.5 0.57 0.5 1.07 2.18 4.70 1.33 3.54 0.38 0.032235 0.34 0.04 0.34
5 5 3 4 0
1. 0.02 0.5 0.2 0.3
9 CE4 0.30 0.6 0.23 0.2 0.43 1.73 1.88 0.21 1.42 0.15 0.136481 0.24 0.04 0.24
5 5 3 5 1
1. 0.02 0.5 0.2 0.3
10 CE5 0.90 1 0.38 0.4 0.78 1.91 3.33 0.59 2.36 0.25 0.072790 0.29 0.05 0.29
5 5 3 4 6
1. 0.02 0.5 0.2 0.3
11 CE6 0.47 0.8 0.30 0.3 0.60 1.48 2.61 0.38 1.89 0.20 0.066315 0.26 0.04 0.26
5 5 3 5 4
1. 0.02 0.5 0.2 0.3
12 CE7 0.42 0.6 0.23 0.3 0.53 2.30 2.18 0.21 1.42 0.15 0.264501 0.25 0.06 0.25
5 5 3 5 1
Deoarece condiția la canalele de alimentare CA1, CA2, CA3, CA4, CA5 Vnî ≤Vmed
sunt îndeplinite se vor executa decolmatări periodice.
5.2.3 Canale de alimentare
Pentru a putea stabilii caracteristicile tehnice și cele constructive ale canalelor de

alimentare trebuie respectate următoarele etape :
a) Prima etapă reprezintă identificarea nivelului maxim al apei într-unul din heleșteu adiacent
canalului. ↓NAmax , (mrMN) ;
b) Etapa a doua este reprezentată de stabilirea căderii tehnologice necesare a lamei de apă în
vederea realizării aerării ∆H (m): ∆H = ↓NFCin pct,max.-↓NAin pct.max =1,5 ;
c) A treia etapă este efectuată în scopul determinării cotei fundului la extremități :
I este panta canalului.
L este lungimea canalului.
↓NFCamonte = ↓ N.A. max(mrMN).+∆H + L·I
↓NFCaval = ↓ N.A. max(mrMN).+∆H
a) A patra etapă reprezintă determinarea cotei medii a fundului canalului :
↓NFCmediu-(↓NFCamonte+↓NFCaval)/2 (mrMN)
Tabel nr 5.14. Cote canal de alimentare
NFC NFC NFC

Cod N.A. max.în ∆H
Nr. Crt. L (m) I amonte aval mediu
canal hel. adia. (m)
(mrMN) (mrMN) (mrMN)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 CA 1
12.30 1.5 1578 0.00055982 14.68 13.80 14.24
2 CA 2
11.35 1.5 357.4 0.00001034 12.85 12.85 12.85
3 CA 3
11.44 1.5 500.2 0.00003211 12.95 12.94 12.94
4 CA 4
12.40 1.5 116.6 0.00000042 13.895 13.895 13.90
5 CA 5
12.40 1.5 116.6 0.00000047 13.895 13.895 13.90
74
5.2.4 Canale drenoare.

Rolul canalelor drenoare în amenajarea piscicolă, respectiv în heleștee constă în :
a) Ajută la descărcarea completă referindu-se la vidarea apei din bazin, astfel încât să
menținem pe uscat pentru o perioadă de timp, în acest timp realizându-se mineralizarea
aerobă a depozitelor organice ce s-au depus pe întraga perioadă vegetativă.
b) Ajută la menținerea nivelului freactiv pe o perioadă atunci când bazinele nu sunt inundate
atingând o adâncime destul de mare cuprinsă între 0,5 și 1m pentru a putea să evităm
apariția fenomenului de saturație.
c) Canalele drenoare asigură în proporție de 50 – 80% în vederea prelevării cu ajutorul
mecanismelor de pescuit cum ar fi (năvodul) ce se folosesc la pescuit în heleștee până în
momentul în care apa ajunge la o adâncime de 0,4 – 0,5m, în acest moment pescuitul cu
uneltele filtrante devin ineficiente, deoarece în acest caz se impune ca apa rămasă să fie
concentrată în canalele drenoare, a cărei capacitate de stocare va trebui să fie suficient de
mare pentru a putea să asigurăm materialului piscicol suficienta apă pentru supravețuire
pană la momentul prinderii acestuia.
Pentru canalul drenor sunt esențiale trei caracteristici :
- Prima caracteristică fiind panta fundului canalului ce va fi orientata dinspre IA înspre IE ;
- A doua caracteristică fiind capacitatea nivelitică reprezentată de volumul canalului ;
- Ultima caracterisitică fiind reprezentată de variabilitatea adâncimii apei pe întreg traseul
canalului.
Etapele de lucru pentru formarea canalului drenor :
1) Determinarea lungii întregului canal drenor ; L = perimetrul heleșteului (m)
2) Identificarea cotei terenului în zona instalației de evacuare : ↓NTe (mrMN)
3) Adoptarea unei adâncimi optime respecând tehnologia pentru canalul drenor în zona
instalației de evacuare : He (mrMN)
4) Determinarea cotei fundului canalului drenor în zona instalației de evacuare ↓ND e =
↓NTe-He (mrMN) , aceasta fiind și cota instalației de evacuare (He =1m)
5) adoptarea unei diferenţe de nivel între extremităţile canalului în scopul asigurării unei
pante corespunzătoare: ∆H = 0,3H = 0,3-0,5 (m)
6) determinarea cotei fundului canalului drenor în zona instalaţiei de alimentare:
↓NDa = ↓NDe + ∆H (mrMN)
7) se adoptă o lăţime medie a drenorului: B= 6÷10 (m)
8) determinarea capacităţii nivelitice: W = (L·B·Hmed)/1000 (mii m³) (L e format din 2
lungimi de drenor alimentare, evacuare cu adâncimea medie dintre ΔH şi He şi 2 laţimi
75
una la alimentare cu adâncimea ΔH şi una la evacuare cu adâncimea He se va ţine cont in

calculul W)
Tabel nr 5.15. Cota canal drenor
W
Cod Lungime Lăţime NTe He NDe ΔH NDa NA Hmed B
Nr.crt. (mii
heleşteu (m) (m) (mrMN) (m) (mrMN) (m) (mrMN) (mrMN) (m) (m)
m3)
HPPC +
1
HCR+r
57.6 100 10.32 1 9.32 0.3 9.62 11.77 2.3 6 1.23
HIR+r +
2 HI1CA + 93.3 90 10.3 1 9.3 0.3 9.6 12.48 3.03 6 1.43
HI1C
3 BRND 90 100 10.47 1 9.47 0.4 9.87 11.71 2.04 7 1.86
4 HI2c 227 100 10.21 1 9.21 0.5 9.71 12.30 2.84 10 4.91
5 HI2CA 164 100 10.13 1 9.13 0.5 9.63 12.19 2.81 10 3.96
6 HCVII.1 376 289.7 10.1 1 9.1 0.5 9.6 11.64 2.29 10 9.986
7 HCVII.2 376 289.7 9.87 1 8.87 0.5 9.37 11.44 2.32 10 9.986
8 HCVI 273.6 92.1 10.98 1 9.98 0.4 10.38 11.75 1.57 7 3.584
9 HCVIII.1 399.2 376 9.7 1 8.7 0.5 9.2 11.35 2.4 10 11.628
10 HCVIII.2 399.2 376 9.65 1 8.65 0.5 9.15 11.35 2.45 10 11.628
11 HCVIII.3 399.2 376 9 1 8 0.5 8.5 10.90 2.65 10 11.628
12 bp 376 184 9.75 1 8.75 0.4 9.15 11.33 2.38 7 5.488
5.2.5 Canale de evacuare.

Pentru a putea să stabilim caracteristice tehnice dar și cele constructive ale canalelor de
evacuare trebuie respectate următoarele etape :
1) in primul rând trebuie să identificăm cota minimă drenată de canal pentru canalele
secundare, această cotă reprezentând cota minimă a unei instalații de evacuare dintr-un
heleșteu;
2) A doua etapă reprezintă stabilirea distanței dintre punctele de cotă minimă și cele din
extremități a canalului fiind reprezentat de L1 și L2 ;
3) A treia etapă o reprezintă stabilirea diferenței de funcționare de nivel necesar între cota
punctului minim drenat față de fundul canalului în dreptul punctului respectiv :
∆H = 0,1- 0,4 m
4) Stabilirea cotei fundului canalului în dreptul punctului de cotă minimă :
↓NFCpm = ↓NDmin-∆H (mrMN) .
5) A cincea etapă satisface calculul diferenței de nivel între punctele de cotă minimă și
extremitățile canalului pentru realizarea pantei I determinată prin calculul hidraulic :
∆H˟= L· I (m)
6) Calculul cotei fundului canalului la extremități se realizează cu ajutorul următoarelor
formule :
↓NFCamonte = ↓NFCp.m. (mrMN)
↓NFCaval = ↓NFCp.m.-∆H˟(mrMN)
7) Calculul nivelului apei din canal :
↓NAC = ↓NFCmed.+ha (mrMN), unde :
76
↓NFCmed = (↓NFCamonte+↓NFCaval)/2 (mrMN)

8) Verificarea asigurării gradului de siguranță a canalului :
h’s = ↓NTmed-↓NA (m);
h’s≥ hs; ↓NTmed = cota medie a terenului pe axul canalului (mrMN) ;
hs = înălţimea de siguranţă (m)
Tabel nr 5.16. Cote canale evacuare
NFC NFC NFC

Nr. Cod NDe ∆H ha NFCp.m L
I amonte aval mediu
Crt. canal mrMN (m) (m) . mrMN (m)
mrMN mrMN mrMN
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 CE 1 8.7 0.4 0.57 7.73 404.4 0.146197 7.73 -51.39 -21.83
2 CE 2 8.65 0.4 0.57 7.68 617.4 0.035081 7.68 -13.98 -3.15
3 CE 3 8.75 0.4 0.57 7.78 662 0.032235 7.78 -13.56 -2.89
4 CE 4 9.13 0.4 0.23 8.50 181.8 0.136481 8.50 -16.31 -3.90
5 CE 5 9.3 0.4 0.38 8.52 46 0.072790 8.52 5.17 6.85
6 CE 6 9.98 0.4 0.30 9.28 98.2 0.066315 9.28 2.77 6.02
7 CE 7 9.32 0.4 0.23 8.69 24.8 0.264501 8.69 2.13 5.41
5.3 Instalaţii de alimentare-evacuare-recirculare a apei

Cu ajutorul principiului hidrotehnic pe baza căruia se elaborează amenajarea, fiecare
dintre heleștee au incluse în schema hidrotehnică de amenajare echipamente ce au la bază
instalații de alimentare cu apă, dar și instalații de evacuare- recirculare a apei.
Alimentarea cu apă în heleștee se face cu ajutorul instalații de alimentare de tip călugăr.
Evacuarea, dar și recircularea apei se realizează la rândul ei tot cu ajutorul instalațiilor de
alimentare de tip călugăr intern, făță de instalațiile de alimentare de tip călugăr folosite pentru
alimenater ce sunt de tipul extern.
5.3.1 Dimensionarea hidraulică a instalaţiilor de evacuare-recirculare.

Profilul longitudinal prin instalația de evacuare de tipul călugăr.
Figura nr 5.5 Profilul longitudinal prin instalația de evacuare de tipul călugăr
77
5.3.1.1 Dimensionarea corpului orizontal al instalaţiei de evacuare-recirculare tip călugăr.
Figura nr 5.6 Schiţa de calcul hidraulic al instalaţiei
Pentru a putea să dimensionăm hidraulic un corp orizontal, în primul rând trebuie să stabilim
diametrul interior care să asigure debitele medii ,rezultate ce reies din calculele hidrologice
anterioare, respectiv din timpul de desecare.
Calculul dimensionării hidraulice cuprinde următoarele etape :
1) Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie să-l asigure instalația :
3
Qmed = (S·Hmed·10000)/(T·86400) [m /s] , unde:
S = suprafaţa heleşteului [ha]
Hmed = adâncimea medie a apei

[m]; T - timpul de golire [zile].
2) Determinarea diferenței de nivel dintre extremitățile canalului drenor ;
3) Determinarea cotei instalației radierului ;
↓NDe = ↓NTe-He (mrMN);

4) Determinarea sarcinii aproximale a instalației :
H’ = ↓NA - ↓NR
5) Adoptarea coeficientului de debit aproximativ :
m’ = 0,7 - 0,9 = 0,8
6) Calculul diametrului interioral corpului orizontal :
D’ = √(6·Qmed/m’·π·√2·g·H’) (m)
7) Standardizarea diametrului interior :
D` STAS D = a) 100 – 400 mm din : 50 în 50 mm
b) 400 – 1000 mm : din 100 în 100 mm
c) peste 1000 mm : din 250 în 250 mm
78
Pentru aproxima distanțele se va face prin adaos sau prin scădere.

8) Determinarea sarcinii reale a conductei :
H = H’ - 1/2·D (m)
9) Calculul lungimii corpului orizontal:
L = b + (m0 + m)·(↓NC - ↓NT) (m), unde: b -lăţime coronament dig (m), m 0, m - coeficienţi
de taluz, ↓NC -nivel coronament (mrMN), ↓NT -nivel mediu teren (mrMN)
10) Calculul razei hidraulice a conductei se realizează pe baa formulei :
R = A/P = D/4 (m)
11) Calculul parametrului y din expresia coeficientului de viteză :
y = 2,5·√n - 0,13 - 0,75(√n-0,1)·√R., unde n = coeficient de rugozitate conductă; n =0,016
12) Calculul coeficientului Chezy :
C = 1/(n · Ry )
13) Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcină :
2
ℷ= 8g/C , g = 10 m/s
14) Calculul pierderilor longitudinale de sarcină :
hf = λ · L/D
15) Evaluarea pierderilor locale de sarcină :
hl = hl i+ hll, unde: hli = pierderi de sarcină la intrarea în conductă; hli = 0,5; hll = pierderi
de sarcină la ieşirea din conductă; hll = 1

16) Calculul coeficientului real de debit :
m=1/√hf + hl
17) Calculul debitului real al instalației :
18) Verificarea condițiilor de funcționare :
Qinst. > Qmed
Qinst - Qmed < 0,1 · Qmed
Dimensionarea corpului orizontal al instalației
79
Tabel nr 5.17 Dimensiuni instalaţie de evacuare-recirculare tip călugăr.
Qmed NA Qinst
Nr.crt. Cod heleşteu NR (m) H' (m) H (m) D' (m) D (m) Hp (m) bp (m) L (m) R (m) y C λ hf hl m
(m3/s) (mrMN) (m3/s)
1 0.0051
HPPC 0.003 11.57 9.02 2.55 2.52 0.03 0.05 2.45 7.81 19.09 0.0125 0.2604 125.21 1.95 1.5 0.54 0.005002
0
2 0.0051
HIR+r 0.008 11.97 9.02 2.95 2.92 0.05 0.05 1.62 6.47 13.92 0.0125 0.2604 125.21 1.42 1.5 0.59 0.005850
0
3 0.0051
HI1ca 0.019 12.40 9.00 3.40 3.37 0.07 0.05 1.62 6.47 13.92 0.0125 0.2604 125.21 1.42 1.5 0.59 0.006285
0
4 0.0074
HI1c 0.026 12.40 9.00 3.40 3.345 0.09 0.1 1.62 6.47 13.92 0.025 0.2584 103.76 1.03 1.5 0.63 0.026886
3
5 0.0176
HCR+r 0.417 12.40 9.02 3.38 3.125 0.35 0.5 1.62 6.47 13.92 0.125 0.2499 67.25 0.49 1.5 0.71 0.732748
9
6 0.0176
BRND 0.417 11.71 9.07 2.64 2.39 0.37 0.5 2.45 7.81 19.09 0.125 0.2499 67.25 0.68 1.5 0.68 0.613318
9
7 0.0176
HI2c 0.175 12.30 8.71 3.59 3.34 0.22 0.5 1.87 6.89 15.48 0.125 0.2499 67.25 0.55 1.5 0.70 0.747297
9
8 0.0108
HI2ca 0.127 12.19 8.63 3.56 3.46 0.19 0.2 1.87 6.89 15.48 0.05 0.2555 86.00 0.84 1.5 0.65 0.113910
2
9 0.0108
HCVII.1 0.063 11.64 8.6 3.04 2.94 0.14 0.2 2.99 8.57 22.32 0.05 0.2555 86.00 1.21 1.5 0.61 0.097558
2
10 0.0108
HCVII.2 0.063 11.44 8.37 3.07 2.965 0.14 0.2 2.42 8.57 19.70 0.05 0.2555 86.00 1.07 1.5 0.62 0.100643
2
11 0.0074
HCVI 0.018 11.75 9.58 2.17 2.115 0.08 0.1 2.42 7.77 18.90 0.025 0.2584 103.76 1.40 1.5 0.59 0.019971
3
12 0.0108
HCVIII.1 0.079 11.35 8.2 3.15 3.05 0.15 0.2 2.56 7.96 19.72 0.05 0.2555 86.00 1.07 1.5 0.62 0.102054
2
13 0.0108
HCVIII.2 0.079 11.35 8.15 3.20 3.1 0.15 0.2 2.47 7.84 19.21 0.05 0.2555 86.00 1.04 1.5 0.63 0.103449
2
14 0.0108
HCVIII.3 0.079 10.90 7.5 3.40 3.3 0.15 0.2 2.56 7.96 19.72 0.05 0.2555 86.00 1.07 1.5 0.62 0.106154
2
15 bp 0.048 11.33 8.35 2.98 2.9 0.12 0.15 1.50 6.24 13.12 0.0375 0.2568 92.96 0.0092 0.81 0.1 1.05 0.094027
6
HIR+r +
16 HI1ca + 0.0088
0.470 12.29 9.01 3.28 3.19 0.14 0.18 1.62 6.47 13.92 0.04 0.2573 105.36 1.09 1.50 0.63 0.771769
HI1c + 3
HCR+r
5.3.1.2 Dimensionarea constructivă a corpului vertical.
Figura nr 5.7 Secțiune transversală a corpului vertical
În plan dimensiunile unei secțiuni transversale a unui corp vertical se construii din
considerente constructive, în funcție de diametrul corpului orizontal și de numărul de pereți de
vanete pe care le are un călugăr.
Tabel nr 5.18. Dimensiunile constructive ale corpului vertical.
Nr.crt
Cod heleşteu D (mm) b (mm) g (mm) l (mm)
.
1 HPPC 50 500 100 700
2 HIR+r 50 500 100 700
3 HI1ca 50 500 100 700
4 HI1c 100 500 100 700
5 HCR+r 500 500 100 700
6 BRND 500 500 100 700
7 HI2c 500 500 100 700
8 HI2ca 200 500 100 700
9 HCVII.1 200 500 100 700
10 HCVII.2 200 500 100 700
11 HCVI 100 500 100 700
12 HCVIII.1 200 500 100 700
13 HCVIII.2 200 500 100 700
14 HCVIII.3 200 500 100 700
15 bp 150 500 100 700
82
5.3.1.3 Dimensionarea hidraulică a corpului vertical al instalaţiei de evacuare-recirculare

tip călugăr.
Figura nr 5.8. Schița de calcul hidraulic

Etape de calcul pentru dimensionarea hidraulica a corpului vertical de tip călugăr :
a) Qd = m · b · h · √2gh = m · b · h 2/3 · √2g (m³/s), unde: m = m 1 · m2, coeficient de debit, m
= 0,49-0,56, m1 = coeficient contracţie pe orizontală al lamei deversante,m1=0,7, m2 =
coeficient contracţie pe verticală, m2=0,7-0,8,
b) b = lăţimea pragului deversant (deschiderea corpului vertical) (m), h = grosimea lamei
deversante, se alege multiplu de lăţime al vaneţilor, h = 5 - 20 cm .
Qr = S · q (m³/s), unde : q = debit unitar de recirculare, S = suprafaţa bazinului
c) Verificarea condiţiei de funcţionare:
Qd ≥ Qr
Tabel nr 5.19. Dimensionarea Qd (m³/s), Qr (m³/s)
Cod Suprafaţă Qd
Nr.crt. qt (m/h) m b (m) h (m) Qr (m³/s)
heleşteu (m²) (m³/s)
1 HPPC 360 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0001
2 HIR+r 1500 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0004167
3 HI1ca 2900 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0008056
4 HI1c 4000 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0011111
5 HCR+r 5400 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0015
6 BRND 9000 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0025
7 HI2c 22700 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.00631
8 HI2ca 16400 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.00456
9 HCVII.1 108950 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.03026
10 HCVII.2 108950 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.03026
11 HCVI 25200 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.007
12 HCVIII.1 150000 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0417
13 HCVIII.2 150000 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0417
14 HCVIII.3 150000 0.000000278 0.5 0.5 0.15 0.315633 0.0417
83
5.3.2.1 Dimensionarea hidraulică a instalaţiilor de alimentare tip călugăr
Figura nr 5.9. Schița de calcul hidraulic.

Etapele de calcul în dimensionarea hidraulică a instalațiilor de alimentare de tip călugăr :
1) Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie să-l asigure instalația :
Qmed = (S · Hmed · 10000)/(T · 86400) (m³/s)
2) Determinarea sarcinii instalației :
H’=ha (m)
3) Adoptarea coeficientului de debit aproximativ :
m’ = 0,5 - 0,8 am ales valoarea de 0,8
4) Calculul diametrului interior (nestandardizat) al corpului orizontal, D’ (m) ;
5) Standardizarea diametrului interior D (m) ;
6) Calculul lungimii corpului orizontal L (m) ;
7) Calculul razei hidraulice a conductei R (m) ;
8) Calculul parametrului y din expresia coeficientrului de viteze Chezy al conductei
9) Calculul coeficientului Chezy (C) ;
10) Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcină (ℷ) ;
11) Calculul pierderilor longitudinale de sarcina ( hf) ;
12) Evaluarea pierderilor locale de sarcină hl :
hl = hl i+ hll + hlg, unde hlg = pierderi de sarcină în grătar ;
hlg = β(b/s)4/3 · sinα, unde sin90°=1 ;
β = f (forma secţiunii barelor grătarului), β = 0,67 (profil hidrodinamic) ;
s = distanţa sau lumina dintre barele grătarului ;
b = grosimea barelor ;
α = unghiul pe care îl face planul grătarului faţă de direcţia de acces a apei în corpul
orizontal, α = 90° ;
13) Calculul coeficientului real de deibt (m) ;
14) Calculul debitului real al instalației :
2
Qinst = m · (T · D /4) · √2g · ∆H (m³/s)
În acest caz față de călugărul de evacuare lipsește coeficientul subunitar 2/3 astfel încât
presiunea de lucru a conductei rămâne constantă pe toată perioada de funcționare : Qinst > Qmed .
84
Tabel nr 5.20. Dimensionarea corpului orizontal al instalației.
Nr. ∆H
Cod Qmed ha H' H D' bₒ Qinst
crt (m D (m) Hc (m) L (m) R (m) y C λ hf hl m
heleşteu (m3/s) (m) (m) (m) (m) (m) (m3/s)
. )
1 HPPC 0.0033 0.15 1.5 1.65 1.63 0.04 0.05 2.38 6.79 17.74 0.013 0.3616 121.9 0.00538 1.91 2.4 0.482 0.0036
2 HIR+r 0.0012 0.15 1.5 1.65 1.63 0.02 0.05 2.45 7.07 18.35 0.013 0.3616 121.9 0.00538 1.97 1 0.580 0.0043
3 HI1ca 0.0112 0.15 1.5 1.65 1.60 0.07 0.1 2.45 7.07 18.35 0.025 0.3581 93.7 0.00911 1.67 1.5 0.561 0.0166
4 HI1c 0.0154 0.15 1.5 1.65 1.60 0.08 0.1 2.45 7.07 18.35 0.025 0.3581 93.7 0.00911 1.67 1.5 0.561 0.0166
5 HCR+r 0.1250 0.15 1.5 1.65 1.53 0.23 0.25 2.45 7.07 18.35 0.06 0.3513 66.2 0.01825 1.34 0.7 0.700 0.1265
HIR+r +
HI1ca + 0.151 1.65 1.588 0.099 7.073
HI1c + 18578 1185 68578 65591 2.45110 94868 18.3490 0.031 0.357286 93.88 0.01046 1.664 1.1 0.600
6 HCR+r 0.1528 9 1.5 789 9 6 0.125 2466 5 2003 25 92 0825 4945 676 75 7 0.1641
7 BRND 0.4167 0.23 1.5 1.73 1.50 0.41 0.45 2.45 6.79 18.06 0.11 0.3448 53.1 0.02837 1.14 1.5 0.616 0.3576
8 HI2c 0.0876 0.15 1.5 1.65 1.55 0.19 0.2 2.38 6.79 17.74 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.37 1.5 0.591 0.0689
9 HI2ca 0.0633 0.15 1.5 1.65 1.55 0.16 0.2 2.38 6.79 17.74 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.37 1.5 0.591 0.0689
10 HCVII.1 0.0591 0.15 1.5 1.65 1.55 0.16 0.2 2.38 6.79 17.74 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.37 1.5 0.591 0.0689
11 HCVII.2 0.0591 0.15 1.5 1.65 1.55 0.16 0.2 2.38 6.79 17.74 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.37 1.5 0.591 0.0689
12 HCVI 0.0152 0.15 1.5 1.65 1.60 0.08 0.1 1.87 4.79 13.37 0.025 0.3581 93.7 0.00911 1.22 1.5 0.606 0.0180
HCVIII.
13 1 0.0751 0.15 1.5 1.65 1.55 0.18 0.2 2.38 6.79 17.74 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.37 1.5 0.591 0.0689
HCVIII.
14 2 0.0751 0.15 1.5 1.65 1.55 0.18 0.2 2.47 6.79 18.15 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.40 1.5 0.587 0.0685
HCVIII.
15 3 0.0751 0.15 1.5 1.65 1.55 0.18 0.2 2.47 6.79 18.15 0.05 0.3532 72.0 0.01542 1.40 1.5 0.587 0.0685
85
5.3.2.2 Dimensionarea constructivă a corpului vertical.
Tabel nr 5.21. Dimensionarea constructivă a corpului vertical.

Nr.crt. Cod heleşteu D (mm) b (mm) g (mm) l (mm)
1 HPPC 50 800 120 1000
2 HIR+r 50 800 120 1000
3 HI1ca 100 800 120 1000
4 HI1c 100 800 120 1000
5 HCR+r 250 800 120 1000
6 HIR+r + HI1ca + HI1c + HCR+r 125 800 120 1000
7 BRND 450 800 120 1000
8 HI2c 200 800 120 1000
9 HI2ca 200 800 120 1000
10 HCVII.1 200 800 120 1000
11 HCVII.2 200 800 120 1000
12 HCVI 100 800 120 1000
13 HCVIII.1 200 800 120 1000
14 HCVIII.2 200 800 120 1000
15 HCVIII.3 200 800 120 1000
5.4.Staţii de pompare
Pompele amplasate în amenajarea piscicolă reprezentând un ansamblu de construcții cât
și de instalații care vor deservii la ridicarea pe cale mecanică a apei folosită la irigații, pentru
evacuarea apei din sistemele de desecare , cât și pentru alimentarea cu apă.
Pompele sunt alcătuite din următoarele elemente :
1) Pompa care este echipată cu o conductă de aspirație ce este prevăzută cu un sorb,

conducta de refulare dar și un dispozitiv de amorsare ;
2) Bazinul de absorbție este amenajat la locul unde se prelevă apa din sursa de alimentare ;
3) Bazinul de refulare este amenajat la locul unde se va refula apa ;
4) Motorul ce acționează pompa ;
5) Clădirea și instalațiile anexe de exploatare și întreținere.
În amenajări se folosesc pompe centrifugale într-o gamă extinsă de tipuri, ce sunt capabile să
se ridice la standarde pentru diferite debite, ce sunt ajustate la diferite înălțimi. Motoarele ce
sunt folosite la pompe sunt de generație nouă, motoare Diesel sau electrice. Dispozitivele de
amorsare se folosesc pentru umplerea pompem cu apă a pompei și a conductei de aspirației.
La pompele mici umplerea pompe, cât și amorsarea acesteia se face cu un vas din care se
toarnă apă într-un orificiu direct în pompă sau în conductele de aspirație.
86
Figura nr 5.10 Elementele unei stații de pompare

Formule pentru determinarea valorilor elementelor ale stații de pompare :
- hin =0,7 (m) , ha =1,2 (m) , Hrc = hin + ha =1,9
- Hg = NRC amonte - NA min. asig. 95% = 12.45 –9,39= 3,06 (m)
- Ha =2,5 (m)
- Hr = 5 (m)
5.4.1 Calculul stației de pompare.
Pentru alegerea tipului de pompă din care decurg instalațiile necesare și nodul cum va
trebui asamblată în stația de pompare, se va realiza în funcție de debitul de apă care va trebui
ridicat (Q) și de înălțimea totală de pompare (H). Debitul necesar va fi stabilit anterior în funcție
de consumul necesar sau de amenajarea pe care o va deservii.
Înălțimea totală de pompare (înălțime manometrică) se calculează cu relația :
Ht = Hg + Hf + Hrl, si se măsoară în metri.
a) Hg reprezintă înălțimea geodezică care se va calcula prin diferența de nivel dintre cota
minimă a apei din bazinul și cota cea mai mare a axului conductei de refulare. Înălțimea
geodezică se compune din înălțimea de aspirație (Ha) și înălțimea de refulare (Hr) .
Hg = Ha + Hr
Ha este diferența de nivel dintre luciul minim al apei din sursa apei și axul pompei ;
Hr reprezintă diferența de nivel dintre axul pompei și punctul cel mai ridicat de pe axul
conductei ce refulează apa.
b) Hf reprezintă înălțimea necesară învingerii rezistenței datorită frecării.
L v 2 , se măsoară în metri.
H f =λ
2 dg
- L – reprezintă lungimea conductei în metri L = 18 ;
- v – reprezintă viteza apei în conductă ( pe conducta de aspirație v este de 1 – 1,5 m/s , iar
pe conducta de refulare v este de 1,5 – 2,5 m/s) ;
- d – diametrul conductei în m ;
- g – reprezintă accelerația gravitațională este egală cu 9,81 m/s2 ;
-  - coeficient în funcție de diametrul conductei (d) și de coeficientul de rugozitate (n)
87
d=1.13
√ Q , , (m)
v
- Q – reprezintă debitul de apă care trebuie ridicat , în mc/s
- v – viteza apei în conductă , în m/s
- coeficientul de rugozitate n are valori în funcție de materialul din care este confecționată
conducta și are următoarele valori :
- la conducte din fontă unde n = 0,011
- la conducte din oțel și azbociment unde n = 0,012
- la conducte din tablă sudată unde n = 0,013
- la conducte din fontă, erodate unde n = 0,015.
Valorile pentru  în funcție de cele două elemnte (d și n) sunt date în tabel :
Tabelul nr 5.22. Valorile lui  în funcție de d și n
D (mm) n=0.011 n=0.012 n=0.013 n=0.014 n=0.015

200 0.021 0.026 0.033 0.039 0.050
300 0.019 0.024 0.029 0.035 0.044
400 0.017 0.022 0.026 0.033 0.039
500 0.016 0.020 0.025 0.030 0.036
600 0.016 0.019 0.024 0.028 0.034
700 0.015 0.019 0.023 0.027 0.032
800 0.015 0.018 0.022 0.026 0.031
900 0.014 0.017 0.021 0.025 0.029
1000 0.013 0.017 0.020 0.023 0.028
Hrl este înălțimea necesară învingerii rezistențelor locale (la colțuri, robinete, reducții ) ;
2
v
H rl =K (m), în care :
2g
K este coeficiență de rezistență
Tabelul nr 5.23. Valorile coeficientului de rezistență K
Piesa care provoacă rezistenţa locală K

Intrare în conductă cu muchii ascuţite 0.50
Intrare în conductă cu racordare 0.20
Cot brusc de 90 1.20
Cot curb de 90 cu raza mică 1.10
Cot curb de 90 cu raza mare 0.50
Cot de 60 0.50
Cot de 45 0.35
Cot de 30 0.20
Ieşire din conductă sub nivelul apei 1.00
Robinet vană deschisă 0.10
Reducţie 0.25
88
Lărgire 0.25
Intrare prevăzută cu plasă şi supapă 5-10
Teu 1.5
Pentru a calcula pierderile de sarcină se vor face separat pentru fiecare conductă cea de aspirație
respectiv cea de refulare, ținând cont că la fiecare dintre ele valorile vor fi diferite pentru viteză,
diametru, lungime, coeficient de rugozitate.
Cunoscând debitul de apă pe care va trebui să-l ridice și înălțimea totală de ridicare, se pot alege
tipul de pompă.
Puterea ce este exercitată în axul pompei pentru ridicarea debitului la înălțimea se determină cu
ajutorul relației :
γQH
PkW = (kW) , în care :
102η p
- Pkw este puterea exprimată în kW ;
 este greutatea specifică a apei, valoarea de 1000 când debitul este exprimat în mc/s
- p este coeficientul de randament al pompei cu valori cuprinse între (0,85 – 0,90 ).
Puterea efectivă se calculează cu ajutorul formulei :
γQH
N ef = (kW)
102η p η m
În care : nm este coeficient de randament al motorului cu valori cuprinse între (0,8 – 0,9)
Calculul efectiv al stației de pompare :
1) Stabilirea înălțimii totale de ridicare (Ht)
H t =H a + H r + H f + H rl =H g+ H f + H rl (m)
2) Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspirație :
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită frecării ; Hfa ;
La v2a
H fa = λ
2 da g
d a =1.13
√ Q
v
=1.13
√0.2349
1,3
=0,48 m
Din tabelul 5.22. se determină valoarea coeficientului , în funcție de d și n,  = 0,0216

2 2
La v a 18 x 1,3
H fa = λ =0.0216 =0.075 m
2 da g 2 x 0.48 x 9.81
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită rezistențelor locale :
K= 1,1+ 1, +0,25+0,1= 2,55
2 2
va 1,3
H rla =K =2,55 =0.22m
2g 2 x 9.81
Pierderile totale pe conducta de aspirație sunt : 0,075+0,22= 0,295 m

3) Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de refulare :
89
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită frecării, Hfr :

Lr v 2r
H fr =λ
2d r g
d r =1.13
√ Q
v
=1.13
√
0.2349
1.7
=0.42 .
Lr v 2r 18 x 1.7 2
H fr =λ =0.0216 =0.136 m
2d r g 2 x 0.42 x 9.81
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită rezistențelor locale :
K = 0.25+1.1+2*0.20 = 1.75
v 2r 1. 72
H rlr =K =2.55 =0.380 m
2g 2 x 9.81
Pierderile totale pe conducta de refulare sunt : 0.136+0.380= 0.516
Înălțimea totală de ridicare este Ht= 3,06+0,075+0,22=3,52<8,011 m cât este înălțimea
totală de ridicare pentru pompa aleasă, deci calculul de dimensionare nu se mai reia, astfel nu se
modifică tipul de pompă dar și viteza apei în conductă.
Puterea în axul pompei pentru ridicarea debitului la înălțimea manometrică se va
determina cu următoarea relație :
γQH 1000 x 0.2349 x 4,331
PkW = = =11,46 kW
102η p 102 x 0.87
Puterea efectivă a agregatului se calculeaza cu următoarea formula :
γQH 1000 x 0,2349 x 4,331
N ef = = =13,49 kW
102η p η m 102 x 0.85 x 0.87
La un debit maxim necesar Q=751 (m³/h) vom alege 3 pompe două pompe model NB 150-
200/210-158 AF1ABAQE – 98713516 si o pompă model TP 125-95/4 A-F-A-BQQE -
98915576, pentru funcționarea continuă și o pompă model NB 150-200/210-158 AF1ABAQE –
98713516 pentru rezervă
Pompă model NB 150-200/210-158 AF1ABAQE – 98713516 este centrifugal elicoidală
cu o singură treaptă, fără amorsare automata, proiectată conform ISO 5199 cu dimensiuni și
performanțe nominală conform EN 733 (10 bar). Pompa este cuplată direct la un motor asincron
răcit cu ventilator. vor fi prezentate date detaliate legate de caracteristicile tehnice funcționale ale
pompei, în anexa nr 4 [14]
Pompa model TP 125-95/4 A-F-A-BQQE – 98915576, pompă în bavuri, într-o treaptă, cu
cuplaj strâns cu racorduri de aspirare și refulare de diameter identice. Pompele au un design top-
pull-out, adică capul de antrenare poate fi îndreptat pentru întreținere sau service în timp ce
carcasa pompei rămâne pe conductă, vor fi prezentate date detaliate legate de caracateristicile
tehnice funcționale ale pompei, în anexa nr 5. [15]
90
CAPITOLUL VI.
EVALUAREA COSTULUI INVESTIŢIEI
Pentru realizarea obiectivului propus, vom avea descrierea detaliată a diverselor cheltuieli
pentru înființarea unei ferme piscicole cu o producție de 135 t pe un ciclu de 36 luni. Vom
presupune ca întreaga producție obținută se va vinde la un preț asemănător celui prezent în acest
moment pe piața de produse agroalimentare. Prin urmare se obține un anumit venit, un rezultat
financiar, fie el profit sau pierdere în funcție de caz. Astfel datele ce vor fi obținute vor contribui
la calculul indicatorilor economici, dar și la realizarea unei predicții a analizei de cost-beneficiu
pe durata a șase ani calandaristici.
Bilanțul materialelor și echipamentelor necesare.
Tabelul nr 6.1 Lista materialelor și echipamentelor necesare desfășurării activității.
Nr. Preţ/buc Preţ total
Nr.crt. Costuri necesare achizitionarii materialelor echipamente
buc. (€) (€)
Pompe centrifugale 900m³/h, 37 kW (din care una în

1 3 11000 33000
stand-by) NK 300-360
2 Conducta absortie Ø=700 (ml) 18 220 3960
3 Conducta refulare Ø=600 (ml) 16 200 3200
4 Panou electric de comandă şi control pompe 1 3500 3500
5 Panou electric compensare energie reactivă 1 1000 1000
6 Transformator electric 160 Kw, 20/0.4 kV 1 7500 7500
7 Barca (Lotcă) 10 1250 12500
8 Tractor 2 35000 70000
9 Plug 1 500 500
10 Disc 1 2000 2000
11 Remorcă 3 3000 9000
12 Echipament împrăştiat îngrăşăminte anorganice (Mau) 1 1000 1000
Echipament împrăştiat îngrăşăminte organice
13 2 4 8
(Furci+Lopeti)
14 Sortator pentru peşti (50gr – 5 Kg) 3 1000 3000
15 Bazin transport peşte viu 2 350 700
16 Năvod 12 3000 36000
17 Echipament recoltat stuf 1 6000 6000
18 Oximetru portabil cu senzori de temperatură 1 500 500
19 Echipament pentru structuri de evacuare a apei (Călugăr) 28 70 1960
Echipament pentru structuri de alimentare a apei
20 28 70 1960
(Călugăr)
21 Total costuri materiale si echipamente 197292
91
Tabelul nr 6.2 Lista costurilor aferente realizării schemei hidrotehnice de amenajare.
Nr. Suprafata Preţ/m² Preţ

Nr.crt. Costuri necesare realizarii SHA
buc. (m²) (€) total (€)
1 Heleşteu creştere vara ІII 1 150000 5 750000
4 Heleşteu creştere vara ІI 1 108950 6 599225
5 Heleşteu creştere vara ІІ 1 108950 6 599225
7 Heleşteu creştere vara І 1 25000 5 112500
10 HI2 Crap 1 22700 4 90800
11 Hi 1 crap 1 8400 5 42000
19 Heleştee iernat fitoplanctonofagi 1 16400 4 68880
22 Decantor 1 5000 7 35000
23 Heleşteie de rep. naturală şi predez. crap 1 5700 8 45600
24 Heleşteie parcare premat. rep. crap 1 2700 4 9450
29 Magazie 400m² 1 400 15 6000
30 Birouri+vestiare350m² 1 350 20 7000
31 Stație pompare 250m² 1 250 18 4375
32 Total costuri realizarii SHA 3870055
33 Total suprafata 754800
34 Cost mediu / m² 5.13
Principalii pași pentru a începe o afacere de acest fel sunt aceea de a identifica resursele
disponibile de capital. Astfel, în acest caz se va menționa că valoarea a investiției se va ridica la
o valoare de 4067347 € , dintre care 2033674 € sunt sucvenție nerambursabilă oferită de
Uniunea Europeană, suma de 483674 € provenită din credit bancar contractat pe o perioadă de
10 ani, cu o dobândă fixă de 5% 2418 € , iar restul de 1550000 € ce provin din surse proprii.
Tabel nr 6.3. Lista resurselor disponibile de capital.
Nr.crt. Valoarea totala a investiţiei (€)

1 Total investitie fara fonduri UE 4067347
2 Total investitie cu fonduri UE 2033674
3 Total fonduri proprii necesare 2033674
4 Total fonduri proprii contributie 1550000
5 Total fonduri imprumut bancar (Credit pe 10) 483674
6 Total dobanda bancara pe an (Dobanda 5%/an) 2418
7 Total plata bancara pe an 34663
92
CAPITOLUL VII.
INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
7.1. Structura cheltuielilor anuale de producţie.

În primul rând având în vedere că cele mai importante date ce pot influența într-un mod
esențial rezultatele de eficiență, cât și rentabilitatea economică sunt reprezentate de următoarele
costuri :
1) Costul generat de salarii :
Tabelul nr 7.1 Costuri generate de salarii
Nr.crt. Costurile generate de salarii.

An
Salar 1 2 3 4 5 6
Funcţie
brut
salariat
(€/luna) Nr Nr Nr Nr Nr Nr
Venit Venit Venit Venit Venit Venit
angajați angajați angajați angajați angajați angajați
1 inginer 800 1 9600 1 9600 1 9600 2 19200 2 19200 2 19200
2 contabil 600 1 7200 1 7200 1 7200 1 7200 1 7200 1 7200

muncito
3 450 2 10800 5 27000 11 59400 11 59400 11 59400 11 59400
r
Total
4 27600 43800 76200 85800 85800 85800
anual
2) Costuri generate cu material de populare.

Tabelul nr 7.2. Costuri generate cu materialul de populare.
Nr.crt. Costurile generate cu materialul de populare

An
Specie (€/1000buc.) 1 2 3 4 5 6
pret pret pret nr. pret nr. pret nr. pret
nr. ex. nr. ex. nr. ex.
tot. tot. tot. ex. tot. ex. tot. ex. tot.
1 Rep. Crap 0.017 14 238 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Rem. Crap 0.009 8 72 8 72 8 72 0 0 0 0 0 0
3 Larve sanger 0.001 16173 16 12939 16 8152 8 7336 7 7336 7 7336 7
4 Larve novac 0.001 13226 13 10581 13 6667 7 6000 6 6000 6 6000 6
5 Larve stiucă 0.001 25712 26 12856 26 11571 12 8678 9 8678 9 8678 9
8 Total anual 365 127 98 22 22 22
93
3) Costuri generate cu furaj și amendamente :

Tabelul nr 7.3 Costuri generate cu furaj și amendamente.
Nr.crt. Costurile generate cu furaj si amendamente
An
Denumire (€/t.) 1 2 3 4 5 6
catit pret catit pret catit pret catit pret catit pret catit pret
(t) tot. (t) tot. (t) tot. (t) tot. (t) tot. (t) tot.
1 Furaj vara 1 1333 7 9561 7 9561 7 9561 7 9561 7 9561 7 9561
2 Furaj vara 2 1111 0 0 49 54260 49 54260 49 54260 49 54260 49 54260
3 Furaj vara 3 1000 0 0 0 0 73 73002 73 73002 73 73002 73 73002
4 Gunoi Grajd 10 605 6050 605 6050 605 6050 605 6050 605 6050 605 6050
5 P2O5 20% 310 38 11718 1 155 1 155 1 155 1 155 1 155
6 NH4NO3 30% 290 1 290 3 963 13 3725 13 3725 13 3725 13 3725
7 CaO 200 10 1974 20 4080 44 8806 44 8806 44 8806 44 8806
8 Total anual 29593 75069 155559 155559 155559 155559
4) Costuri fixe și costuri variabile :
Tabelul nr 7.4. Costuri fixe și costuri variabile.
Costuri fixe
An
Nr.crt.
DENUMIRE
1 2 3 4 5 6
COST
pret tot. pret tot. pret tot. pret tot. pret tot. pret tot.
Costuri generate de
1 27600 43800 76200 85800 85800 85800
salarii
Costuri cu
2 169473 169473 169473 169473 169473 169473
amortizarea pe an
Costuri cu dobanda
3 2418 2418 2418 2418 2418 2418
pe an
Provizioane
6 cheltuieli 9000 9000 9000 9000 9000 9000
neprevazute
Total costuri fixe
7 208491 224691 257091 266691 266691 266691
94
Costuri variabile
An
Nr.crt. DENUMIRE
1 2 3 4 5 6
COST
pret tot. pret tot. pret tot. pret tot. pret tot. pret tot.
Costul materialului
1 365 127 98 22 22 22
necesar populării
Cheltuieli cu
2 furajele si 29593 75069 155559 155559 155559 155559
amendamente
Cheltuieli cu
3 570 1439 4670 4670 4670 4670
electricitatea
Cheltuieli cu
4 600 1550 4300 4300 4300 4300
motorina
Cheltuieli cu ulei
5 100 180 450 451 452 453
motor
6 Costul utilităţilor 200 250 300 300 300 300
Total costuri
7 31428 78616 165378 165302 165303 165304
variabile
Total costuri fixe +
8 239919 303307 422469 431994 431995 431996
variabile
9 Venituri 0 0 600000 600000 600000 600000
10 Profit brut -239919 -303307 177531 168006 168005 168004
11 Impozit profit 0 0 28405 26881 26881 26881
12 Profit net 0 0 149126 141125 141125 141124
Anul in care intram
13 -394100 -252975 -111850 29274
pe +(anul 6)
7.2.Calculul preţurilor de producţie şi indicatori ai eficienţei economice

În vederea determinării indicatorilor economici s-au folosit următoarele formule :
1) Pentru determinarea investiției specifice (SpI), se folosesc următoarele formule :
SpI = TIV/TFS [€/m]
SpI = TIV/TFQ [€/m] Unde,
TIV - reprezintă valoarea totală a investiției (€) ;
TFS – reprezintă suprafața totală a fermei piscicole (m2) ;
TPQ – capacitatea totală de producție (kg) ;
2) Pentru determinarea valorii producției (PV) :
PV = TPQ x P [€],
unde :
P – reprezintă prețul de vânzare a unui kilogram de peste (€)
3) Pentru a determina costul producției (PC) :
PC = TFC + TVC [€]
unde :
95
TFC – reprezintă costurile fixe totale (€)

TVC – costurile variabile totale (€)
4) Pentru a determina profitul (Pr) :
Pr = TI – TO [€]
unde :
Ti – total venituri (€)
TO – total cheltuieli (€)
5) Pentru determinarea rentabilității (Re) :
6) Pentru determinarea amortizării (Am) :
Am = TIV/n [€]
unde :
n – reprezintă numărul de ani necesari pentru recuperarea investiției .
7) Pentru determinarea productivității muncii (We):
We = TPQ/En [kg/muncitori]
We = PV/En [€/muncitor]
unde : En – numărul angajaților .
8) Pentru a determina rata profitului (Rpr) :
Rpr = (Pr/TI) x 100 [%]
9) Pentru a putea determina recuperarea investiției (Irec)
Irec = TIV/Pr [ani]
10) Pentru a determina rentabilitatea din punct de vedere valoric (Brk)
Brk = TFC [€]
11) Pentru a determina costul mediu variabil (MVC) :
MVC = TVC/TPQ [€/kg]
12) Costul total (€) pentru un kilogram de pește produs (TC/kgPp) se va calcula ca sumă
dintre costul de investiție, pe un kilogram de pește produs (IC/kgPp) și costul operațional
pe un kilogram de pește produs (OpC/kgPp).
TC/kgPp = IC/kgPp + OpC/kgPp.
13) Valoarea costului de investiție pe un kilogram de pește produs este dată de :
OpC/kgPp = (TFC + TSC + TVC)/TFPQ.
unde :
TFC – Costuri totale cu furaje;
TSC – Costuri salariale totale;
TVC – Costuri variabile totale ;
96
TFPQ – Cantitatea totală de pește produsă .
Tabelul nr 7.5. Indicatori economici.
Nr.crt. Indicatori economici Valoare Unitate masura
1 Investiţie specifica euro pe m patrat SPLI 2.7 (€/m²)
2 Investiţie specific euro pe kg peste SPI 2 10.2 (€/Kg)
3 Valoarea totala a investiţiei TIV 2033674 (€)
4 Suprafaţa totală a fermei piscicole TFS 754800 (m²)
5 Capacitatea totala de producţie TPQ 135000 (kg)
6 Preţul de vânzare a unui kiligram peşte P 3 (€)
7 Valoarea producţiei (PV) PV 405000 (€)
8 Costul producţiei PC 431996 (€)
9 Costurile fixe totale TFC 266691 (€)
10 Costurile variabile totale TVC 165304 (€)
11 Profitul Pr 168004 (€)
12 TI - Total venituri TI 600000 (€)
13 Total cheltuieli TO 431996 (€)
14 Rentabilitatea Re 0.39
15 Amortizarea Am 169473 (€)
16 Numarul de ani pentru recuperarea investiţiei n 12
17 Productivitatea muncii We 10385 (Kg/muncitor)
18 Numarul angajaţilor En 13
19 Productivitatea muncii We2 31154 (€/muncitor)
20 Rata profitului Rpr 28 %
21 Recuperarea investiţiei Irec 12 ani
22 Rentabilitatea din punct de vedere valoric Brk 266691 (€)
23 Costul mediu variabil MVC 1 (€/Kg)
24 Costul total pe un kg de peşte produs TC/kgPp 12 (€/Kg)
25 Costul de investiţie, pe un kg peşte produs IC/KgPp 10 (€/Kg)
26 Costului operaţional pe un kg peşte produs OpC/kgPp 2 (€/Kg)
27 Investiţia iniţial; IIC 2033674 (€)
28 Numărul total de kilograme de peşte TNkgPp 200000 (kg)

97
29 Costuri totale cu furaje TFC 155559 (€)
30 Costuri salariale totale TSC 85800 (€)
31 Cantitatea totală de peşte TFPQ 200000 (kg)
În urma activității determinării indicatorilor economici, reiese faptul că în urma creșterii crapului
până la talia de comercializare, în ferma piscicolă proiectată, s-a dovedit a fi rentabil dupa o
perioadă de 6 ani.
98
CAPITOLUL VIII.
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a

accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora.
Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant -
sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca), informarea, consultarea si
participarea angajatilor si a reprezentantilor acestora.[13]
Normele generale de protectie a muncii se revizuiesc periodic si se modifica de cate ori
este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa si datorate progresului
tehnic.Prezentele norme se aplica in toate sectoarele de activitate de pe teritoriul Romaniei, atat
publice cat si private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educationale,
culturale, de recreere etc.) [13]
Prevederile prezentelor norme se detaliaza pe activitati sau grupe de activitati distincte, in
cadrul normelor specifice de securitate a muncii si al instructiunilor proprii de securitate a
muncii. Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale si au aplicabilitate nationala. Angajatorul are obligatia de a elabora
instructiuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop detalierea si particularizarea
prevederilor din normele generale, specifice, a standardelor si a altor reglementari in domeniu, in
functie de particularitatile proceselor de munca. [13]
8.1. Obligaţiile angajatorului

Angajatorul trebuie sa elaboreze si sa faca cunoscuta angajatilor sai politica proprie de
prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, care se va orienta catre
activitatile menite sa imbunatateasca securitatea si sanatatea in munca, inclusiv spre
implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca. Sistemul de
management al securitatii si sanatatii in munca este parte componenta a sistemului general de
management. [13]. Angajatorul, în calitate de conducător al unității trebuie sa :
 să dispună evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru toate
locurile de muncă, inclusiv pentru acele grupuri de angajaţi care sunt expusi la riscuri
particulare; în urma acestei evaluări, măsurile preventive şi metodele de lucru stabilite de
99
către angajator trebuie să asigure o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a angajaţilor şi să fie

integrate în toate activităţile unităţii respective, la toate nivelurile ierarhice ; [13]
 să stabilească măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii, în concordanţă cu
mediul de muncă şi a factorilor de risc evaluaţi la fiecare loc de muncă, pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii angajaţilor ; [13]
 să elaboreze instrucţiuni proprii de securitate a muncii, care să detalieze şi să particularizeze
prezenţele norme şi normele specifice de securitate a muncii, în raport cu activitatea care se
desfăşoară ; [13]
 să ia în considerare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă capacitatea
angajaţilor de a execută sarcinile de muncă repartizate;
 să asigure, pentru angajaţii având o relaţie de muncă cu durata determinată sau cu caracter
interimar, acelaşi nivel de protecţie de care beneficiază ceilalţi angajaţi ai unităţii;
 să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării, asupra riscurilor la care această va
fi expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor tehnice şi organizatorice de
prevenire necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea şi stingerea
incendiilor şi evacuarea personalului în caz de pericol iminent; [13]
 să se asigure că sunt consultaţi angajaţii şi/sau reprezentanţii lor în problemele referitoare la
măsurile şi consecinţele privind securitatea şi sănătatea în muncă la introducerea de noi
tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, îmbunătăţirea condiţiilor şi a mediului de muncă,
la desemnarea persoanelor cu atribuţii specifice sau la angajarea, când este cazul, a
instituţiilor specializate sau persoanelor juridice şi fizice abilitate pentru a presta servicii în
domeniul protecţiei muncii, la desemnarea persoanelor cu atribuţii privind primul ajutor,
prevenirea şi stingerea incendiilor, evacuarea angajaţilor, precum şi la modul de desfăşurare
a activităţii de prevenire şi protecţie împotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de
instruire în domeniu;
 -să acorde reprezentanţilor angajaţilor cu atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă
un timp adecvat, care va fi considerat timp de muncă, şi să le furnizeze mijloacele necesare
pentru a-şi putea exercită drepturile şi atribuţiile prevăzute în prezenţele norme; [13]
 să ia măsuri corespunzătoare pentru că numai angajaţii care au fost instruiţi adecvat să poată
avea acces la locurile de muncă unde există riscuri pentru securitatea şi sănătatea acestora;
 să stabilească şi să ţină evidenţă locurilor de muncă cu pericol deosebit şi să identifice
locurile de muncă unde pot apărea stări de pericol iminent;
 să comunice, cerceteze, înregistreze, declare şi să ţină evidenţă accidentelor de muncă, a
bolilor profesionale, a accidentelor tehnice şi a avariilor;
100
 să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a

aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a
substanţelor nocive degajate în procesele tehnologice; [13]
 să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă în timpul
controlului sau al cercetării accidentelor de muncă;
 să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorii de muncă, cu ocazia controalelor şi a
cercetării accidentelor de muncă;
 să desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de muncă, persoanele care participa
la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de muncă;
 să ia măsuri pentru a nu se modifică starea de fapt rezultată din producerea unui accident de
muncă mortal sau colectiv, în afară cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera alte
accidente sau avarii cu consecinţe grave, sau ar periclita viaţă accidentatilor sau a altor angajaţi;
[13]
 să anunţe imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de muncă sau
îmbolnăviri profesionale la inspectoratul teritorial de muncă şi organele de urmărire penală
competenţe, potrivit legii;
 să asigure dotarea, întreţinerea, verificarea echipamentelor individuale de protecţie şi a
echipamentelor individuale de lucru şi să nu permită desfăşurarea nici unei activităţi de către
angajaţii săi fără utilizarea corectă de către aceştia a echipamentului din dotare;
 să acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie;
 să asigure supravegherea medicală corespunzătoare a riscurilor pentru sănătate la care
angajaţii sunt expuşi în timpul lucrului;
 să asigure întocmirea fişei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare angajat expus şi
completarea acesteia de fiecare dată când se produc schimbări ale procesului de producţie;
[13]
8.2. Obligaţiile angajatului.
Angajaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare
sau îmbolnăvire profesională persoană proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea în domeniul protecţiei muncii primită de la angajatorul sau în acest scop angajaţii au
următoarele obligaţii : [13]
 să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de

aplicare a acestora;
101
 să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de

securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, precum şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
 să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
 să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil
accidentele de muncă suferite de persoană proprie sau de alţi angajaţi; [13]
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
 să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă această ar pune în pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoană să sau a celorlalţi participanţi la procesul
de producţie;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru
care a fost acordat; [13]
 să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se
asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru
securitate şi sănătate la locul sau de muncă [13].
102
Bibliografie
[1] http://www.fao.org/fishery/countrysector/naso_romania/en
[2] http://www.scrigroup.com/diverse/pescuit/Factori-de-baza-in-stabilirea-42579.php
[3] Oprea,L. – Ihtiologie, note de curs, Universitatea Galaţi
[4] Dediu, L. – Tehnologii generale in acvacultura, note de curs şi laborator, Universitatea
Galaţi;
[5] Nica, A. – Nutritia pestilor in acvacultura, note de curs, Universitatea Galați;
[6] http://www.scrigroup.com/diverse/pescuit/Elemente-de-inginerie-tehnolog31481.php
[7] https://www.magazialucostica.ro/tractor-ls-model-plus100-cab-95-cp.html
[8] https://www.wylzeagro.ro/remorca-pronar-pt610
[9] https://www.dreamfish.ro/echipamente-piscicultura/bazine-tip-grp-pentru-transport-de-peste-
viu/
[10] http://www.clubafaceri.ro/32421/barca-de-taiat-stuf-_-masina-cositoare---conver-
1014894.html
[11] Munteanu, G. – Tratat de ihtiopatologie, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2003
[12] https://www.scribd.com/doc/44690086/Cresterea-Pestilor
[13] https://www.iprotectiamuncii.ro/norme/norme-generale-protectia-muncii
[14] https://product-selection.grundfos.com/product-detail.sizing-result.html?
from_suid=15622290967350693170114873751&pumpsystemid=597934497&qcid=597934635
[15] https://product-selection.grundfos.com/product-detail.sizing-result.html?
from_suid=1562229545857006316482436392312&pumpsystemid=597941674&qcid=59794178
9
103
Anexa 1
Fisă tehnică furaj de creștere de vara I ALLER PERFORMA GR. 1-4
104
Anexa nr. 2.
Fisă tehnică furaj de creștere vara a II-a ALLER MASTER
105
Anexa nr. 3.
Fișă tehnică furaj de creștere vara a III-a ALLER CLASSIC
106
Anexa nr 4
Fișa tehnică detaliată pentru modelul de pompă, model NB 150-200/210-158

AF1ABAQE – 98713516.
107
108
Anexa nr 5.
Fișa tehnică detaliată pentru modelul de pompă
109
110

Licenta Sidorencu Andrei Emilian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Sidorencu Andrei Emilian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR

ABSOLVENT Andrei Emilian SIDORENCU

DATA PRIMIRII TEMEI 15 martie 2018

DIRECTOR DEPARTAMENT Prof. dr. ing. Gabriela RÂPEANU ____________________

INDRUMĂTOR PROIECT Conf. dr. ing Lorena DEDIU ____________________

S.L. dr. ing. Stefan PETREA ____________________

CONSULTANT Conf. dr. ing. Iulia GRECU ____________________

Subsemnatul, Andrei Emilian Sidorencu, absolvent al Universităţii Dunărea de Jos din

Data: 8 iulie 2019

Amenajare ciprinicolă sistematică cu capacitatea producţie anuală de

1.1 Tema și justificarea proiectului

Figura nr 1.1 Producția totală de acvacultură a României [1].

FACTORI DE BAZĂ ÎN STABILIREA CONCEPŢIEI DE AMENAJARE

2.1 Factori tehnici

2.1.1 Configurația terenului

2.1.2 Calitatea solului

2.1.2.1 Caracteristicile hidrofizice

 Coeficientul de compresibilitate pe verticală : 0,07;

2.1.3 Sursa de alimentare cu apă

Tabel nr 2.1 Nivelurile caracteristice înregistrate la postul hidrometric Siret

2001 614 14,19 VIII 122 19 VII 378

2.1.3.2 Regimul debitelor

2010 2473 25 VIII 164 21,22 X 459

2.2 Factori climatici

2.2.1 Regimul termic

Tabelul nr. 2.3 Regimul termic, mediile lunare

Temperatura medie anuală este de 10,9 ℃, temperaturile minime ce au fost înregistrate se

2.2.2 Regimul precipitațiilor

2.2.3. Regimul eolian

ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

3.1. Caracteristicile biologice şi etologice ale speciilor de cultură

Figura nr 3.1. Morfologia speciei Cyprinus carpio, varietatea de cultură

Crapul este o specie omnivor,răspândită pe un areal foarte larg,atât în țară,cat si in

3.1.2 Caracteristicile biologice şi etologice ale sângerului (Hypophthalmichtys molitrix)

Figura nr 3.2. Morfologia speciei Hypophthalmichtys molitrix

3.1.3 Caracteristicile biologice şi etologice ale novacului (Hypophthalmichtys nobilis)

Figura nr 3.3. Morfologia speciei Hypophthalmichtys nobilis

3.1.4 Caracteristicile biologice şi etologice ale știucii (Esox lucius)

Figura nr 3.4. Morfologia speciei Esox lucius

3.2. Tehnologia de reproducere si crestere

3.2.1 Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara I

3.2.1 Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara II

3.2.3. Tehnologia creşterii crapului şi a ciprinidelor asiatice în vara a III-a

3.2.4. Tehnologia iernării crapului şi a ciprinidelor asiatice

3.3. Calculul materialului biologic

3.3.1. Calculul volumului producţiei marfă

In funcţie de cerinţele pieţei, dar luând în consideraţie şi caracteristicile ecologice ale

Creştere vara a III-a

Iernat vara a II-a

Necesar unitar de material de populare pentru heleşteiele de iernat (HI2)

a. Creştere vara a II-a

Iernat vara I-a

 supravieţuiri de la 0+ la 1 (C1, H1, A1, Ct1) 80 %

b) Necesar unitar de material de populare pentru heleşteiele de iernat (HI1)

Creştere vara I-a (stadiul de pui predezvoltat la puiet de o vară)

Calculul necesarului de reproducători şi remonţi

b) Calculul necesarului de reproducători şi remonţi pentru popularea heleşteielor de

1. Numărul de femele (familii) lansate în bazinele de reproducere:

Necesar suprafaţă pe categorii de heleşteie:

d. Heleşteie de iernat vara întâia (HI1)

e. Heleşteie de creştere vara întâia (HCV1)

Pondere suprafeţe pe categorii de heleşteie:

STC = (Nf xMf - Ni xMi )-Bn =(482850,900-762870,090)- 5288,92 =31302,08 kg

STC =(Nf xMf - Ni xMi )-Bn=(373543-434350,900)- 22500=50470kg