Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Cibernetică, Statistică, și Informatică Economică

Specializarea Statistică si Previziune Economică

Dezvoltarea orașelor inteligente în era vehiculelor conectate și autonome

(CAVs)

Prof. coordonator prof. universitar: Grădinaru Giani

Student:

Banu Bogdan
1
Page
Cuprins

1. Introducere……………………………………………………………3

2. Prognoze de dezvoltare și distribuție CAV.........................................4

3. Concluzii.............................................................................................8

2
Page
 I. Introducere

Conceptul de oraș inteligent a luat naștere la începutul anilor 1990 . Companiile IT

americane au inventat termenul pentru a descrie noile instrumente TIC menite să răspundă la
problemele mari metropole, adică rezolvarea problemelor legate nu numai de managementul
traficului și transportului dar și la eliminarea deșeurilor, eficiența rețelelor de distribuție a
energiei și a apei și siguranța și sănătatea cetățenilor.

Orașul inteligent este adesea asociat cu conceptul de oraș ecologic sau oraș durabil având
ca scop îmbunătățirea calității serviciilor urbane sau reducerea costurilor acestora. Caracteristica
principală este management inteligent, stil de viață, mobilitate, locuințe și economie inteligentă.
Obiectivul principal al orașelor inteligente este de a reconcilia inovația tehnologică cu cea
economică, socială și provocările ecologice ale orașelor de mâine. Trebuie să prevadă o
îmbunătățire generală în calitatea vieții respectând în același timp mediul înconjurător.

Orașele inteligente promovează un viitor urban durabil și viabil făcând mobilitatea

inteligentă parte integrantă a agendei orașului inteligent. În ceea ce privește mobilitatea, atât
evoluția comună, mobilitatea bazată pe gen sau sensibilă la cerere , precum și evoluția
mobilitatea electrică și infrastructura aferentă, sunt strategii de optimizare a călătoriilor în
vederea unei mai mari durabilitați, mai ales dacă sunt legate de dezvoltarea mobilității platforme
digitale ca serviciu pentru a exemplifica opțiunile de mobilitate pentru utilizatori.

Din punct de vedere al infrastructurilor și structurilor, răspândirea utilizării design-ului

instrumente precum modelul de informații privind construcția infrastructurilor permit controlul
asupra diferitelor etape de viață ale proiectului. În plus, permite asocierea informațiilor cu
siguranța sau calitatea materialelor utilizate sau evaluări ale clădirii.

Implementarea senzorilor în mediul urban permite achiziționarea tuturor procese urbane

dinamice și posibila transmitere online a datelor, prelucrare de către algoritmi care permit, de
asemenea, luarea automată a deciziilor de management. Tehnologic soluțiile energetice și
răspândirea diferitelor moduri de transport exemplifică mai multe locuințe zone urbane. Prin
3
Page
urmare, controlul automatizat asupra proceselor urbane dinamice este universal principiu care
funcționează pentru toate domeniile vieții urbane, inclusiv transportul și mobilitatea.

De-a lungul anilor au fost dezvoltate mai multe strategii care pot contribui la definirea orașelor
inteligente, începând cu conceptul de mobilitate inteligentă, e-mobility, smart parcare și soluții
de mobilitate autonomă. Într-adevăr, pentru ca un oraș să fie eficient, mai trăibil, și inteligent,
este necesar să se îndrepte spre soluții care fluidizează traficul și reduc poluarea. Dezvoltarea
tehnologică se aplică prin implementarea rețelelor 5G, conexiuni WiFi în bandă largă. Partajarea
rețelelor legate de mobilitatea partajată, cum ar fi unele aplicații care oferă mașini publice pe
care utilizatorii le pot folosi pentru călătoriile lor: biciclete și mașini sunt accesibile prin aplicații
speciale care indică unde să găsești vehiculele și tarifele util. În orașele inteligente care adoptă
principiile economiei circulare, trebuie să existe proximitate mai mare între guvernare și cetățeni.
Dispunerea orașelor se va schimba, așa cum va modul în care materialele și produsele se mișcă
în jurul oamenilor și al nevoilor acestora.

II. Prognoze de dezvoltare și distribuție CAV(Connected and Autonomous Vehicles)

Multe dintre tehnologiile aplicate în CAV-uri sunt în prezent în curs de dezvoltare și vor
urma trebuie să parcurgă mai mulți pași pentru a deveni fiabil, accesibil și, prin urmare, din
punct de vedere comercial disponibil pe majoritatea piețelor. Prin urmare, ca toate tehnologiile
noi, chiar și cele legate de CAV-uri, acesta se poate presupune că ar trebui să urmeze în general o
curbă de dezvoltare în formă de S, conform la legea lui Rogers.

Dintr-un concept inițial, este evident că există numeroși pași evolutivi, de exemplu ca
etapele inițiale de dezvoltare și testare, aprobare, lansare comercială, produs imbunatatire,
extindere si difuzare in piata, maturare si eventual saturare, și în sfârșit, declinul. Odată ce
nivelul cinci al tehnologiei de conducere autonomă este complet funcțional și fiabil, timp
suplimentar va fi necesar pentru testare și aprobarea de reglementare. La fel de vehiculele
automate pot impune costuri externe mari, inclusiv riscuri de accident și întârzieri pt alți
utilizatori ai drumului, aceștia vor avea standarde de testare și de reglementare mai înalte decât
majoritatea celorlalți inovatii tehnologice. În plus, din acest motiv, va dura mulți ani mai mult
4
Page

decât alte inovații tehnologice pentru a atinge un astfel de nivel de maturitate care să fie
răspândite peste tot teritoriul.

În condiții favorabile, testarea și aprobarea va dura doar câțiva ani, dar tehnologia s-ar
putea dovedi nesigură și periculoasă. Diferite jurisdicții sunt probabil să necesite testare,
permisiuni și reglementări suplimentare, ceea ce duce la rate inegale de implementare și
implementare. Este esențial să recunoaștem modul în care gestionează un vehicul pe drumurile
publice este complexă datorită frecvenței interacțiunilor cu alte obiecte, adesea imprevizibile,
cum ar fi vehiculele, pietonii, bicicliștii, animalele, pentru a numi câteva . Datorită la aceste
interacțiuni continue și neașteptate, CAV-urile vor necesita și mai complexe software decât cele
de la bordul aeronavelor, care trebuie „doar” să urmeze o rută fără griji despre monitorizarea
constantă a zonei înconjurătoare și evitarea obstacolelor bruște.

5
Page
 Datele din tabelul de mai sus estimează procentul de difuzie privind vehiculele
automateasupra vânzărilor totale, a parcului auto în circulație și a călătoriilor efectuate de
utilizatori. Se estimează că pătrunderea pe piață va avea loc începând cu 2030, când vehiculele
cu conducere autonomă de nivelul 5 ar putea fi disponibil pentru cumpărare, dar cu costuri mari
evidente și limite de performanță. Datorită acestor constrângeri, doar o minoritate de vehicule
noi vor fi complet autonome față de primul deceniu luat în considerare. Cotele de piață cresc din
cauza scăderii prețurilor care a rezultat, a îmbunătățirii performanței și a încrederii crescute a
consumatorilor. Este de așteptat ca, în jurul anului 2050, jumătate din vehiculele vândute și 40%
din călătorii ar putea fi efectuate folosind conducerea autonomă. Saturația pieței este probabil să
dureze câteva decenii, iar unii șoferi ar putea continua să o facă alegeți vehicule „tradiționale”
datorită costurilor de achiziție mai mici și preferințelor personale.

Tabelul 1 reprezintă doar estimări viitoare bazate pe evoluția actuală a tehnologiilor și

testelor efectuate pe drum. Prin urmare, punerea în aplicare a auto-conducerii vehiculele pot fi
mai lente și mai puțin complete decât prognozele mai optimiste. Nenumăratele provocări tehnice,
politice și sociale ar putea împiedica vehiculele autonome fiind pe deplin fiabile și rentabile din
jurul anului 2030, extinzând timpul până la difuzare dincolo de 2040 sau 2050. Costurile acestora
ar putea fi mai mari, iar beneficiile mai mici decât se aștepta. Aceasta De asemenea, va fi cerută
acceptarea consumatorului, care ar putea fi influențată de îndoieli, confidențialitate preocupări
sau o preferință pentru conducerea tradițională. O parte semnificativă a călătoriei cu vehiculul va
fi să rămână condusă de om, chiar și saturația aftermarket. Prin urmare, ar putea exista încetiniri
sau accelerări în difuzarea CAV-urilor în următorii câțiva ani și probabil această difuzare nu va fi
la fel în toate țările și continentele.

Totuși, având în vedere mașinile private, alte vehicule sunt destinate a fi automatizate, de
exemplu, flote de microbuze automate pentru integrare cu serviciul de transport public local.
Servicii de mobilitate partajată emergente, cum ar fi, de asemenea, car-sharing și ride-hailing
reduce deținerea vehiculelor și cererea de parcare în unele situații. În acest sens, vehiculul
autonom ar putea accelera aceste tendințe, chiar și în afara zonelor urbane dense, creșterea
accesibilității și dependenței de mașina privată.
6

În consecință, orașele vor trebui să facă față acestei provocări. Introducerea CAV-urilor
Page

va duce la o schimbare a modalităţilor de deplasare şi la planificarea şi managementul spațiilor

urbane. În această abordare globală, densitățile, structurile urbane și utilizarea terenurilor trebuie
să fie considerate astfel încât noile modele de mobilitate rezultate din automatizarea vehiculelor
oferă cele accesibilitatea dorită, promovând în același timp utilizarea durabilă a terenurilor.
Tehnologia mașinii autonome vor schimba mediul urban, iar aceste schimbări vor fi ireversibile.
Prin urmare, este vital pentru a cunoaște consecințele aplicării sale, a evita evoluțiile adverse și a
obține beneficiul maxim de pe urma introducerii CAV-urilor.

In ceea ce priveste dezavantajele, in primul rand, exista posibilitatea data de raspandirea

distribuției de mașini cu conducere autonomă și accesul la acestea de către un segment mai larg

al populației, pentru a consolida tendința actuală de extindere a orașelor. Dacă vehiculele

autonome se dovedesc a fi în principal proprietate privată, creșterea rezultată a traficului rutier va
anula economii de timp descrise mai sus în caracteristicile pozitive. Un alt impact negativ este
acela pe sănătatea umană datorită unui stil de viață sedentar. Prioritatea călătoriei va fi mai
degrabă conducerea unei mașini decât mersul pe jos sau folosirea unei biciclete pentru călătorii
scurte.

7
Page
 Apariția CAV-urilor încurajează creșterea flexibilității serviciilor de transport, reducerea
accidentelor cauzate de abuzul de alcool și reducerea erorilor umane sau a distragerii atenției.
Aceste sisteme permit, de asemenea, optimizarea eficienței fluxurilor vehiculelor, reducerea de
poluare și creșterea oportunităților de incluziune socială pentru persoanele cu dizabilități,
oportunități de incluziune socială pentru persoanele cu dizabilități fizice, cognitive sau motorii.

În context european, multe centre istorice au limitat zonele de trafic și pietonale au fost
introduse zone pentru a reduce congestionarea traficului. Aceste zone au fost introduse pentru a
reduce poluarea și a ușura utilizarea ușor a spațiului public (pe jos, cu bicicleta etc.) de spațiu
public. Aceste noi sisteme de mobilitate autonomă ar putea deveni instrumente de facilitare a
accesului la spațiul urban istoric fără a construi infrastructuri costisitoare precum metrouri,
infrastructuri costisitoare precum sisteme de metrou subteran, linii de tramvai etc., fără
dezvoltarea unui vehicul nou.

Privind spre 2050, posibilitățile oferite de CAV-uri par nelimitate. In multe

feluri,Tehnologiile de ultimă generație pot fi un aliat esențial în atingerea obiectivelor noastre de
sustenabilitate. Electrificarea este un pas crucial către reducerea emisiilor la zero până în 2050.
Eliminarea gazelor de eșapament de pe drumuri vor îmbunătăți dramatic calitatea aerului în
orașe. Mai mult, cel evoluția orașelor inteligente ar putea gestiona resursele în mod inteligent
pentru a deveni economic durabil, autosuficient energetic și atent la calitatea vieții și nevoile
cetățenilor săi, evoluând în pas cu inovația și revoluția digitală, dar rămânând unul durabil și
realitate atractiv.

Conectivitatea este cheia promovării mobilității autonome și durabile. Mobilitatea este nu

este văzut ca un scop în sine, ci ca un mijloc de a oferi acces la servicii esențiale. Adoptarea
vehiculelor autonome conectate vor crește capacitatea drumului și vor reduce aglomerația chiar
și în zonele cele mai dens populate. Drumurile cu mașini autonome, semafoare inteligente pentru
reglarea traficului, schimb de informații între obiecte, dar mai ales spații verzi mari, trafic fluid și
mobilitate durabilă cu bike-sharing și car-sharing cu electricitate și/sau mașini hibride.

III. Concluzii

Vehiculele cu conducere autonomă oferă, de asemenea, noi oportunități pentru persoanele

cu probleme motorii,inclusiv persoanele în vârstă (o populație în creștere), persoanele cu
dizabilități și marginalizate grupuri. Se estimează că mobilitatea ca serviciu va face costul unei
călătorii mai mic decât prețul unui bilet de transport public, contribuind astfel la spargerea
barierelor sociale inegalitate. În mod similar, evoluția CAV-urilor poate aduce mai multe
beneficii comunității. Aceasta poate fi măsurat atât direct, cât și indirect. Indicatori critici pentru
optimizarea serviciului dintre CAV-urile din zonele urbane includ accidentele de trafic cu
volumul de trafic, costurile de transport, spațiu total de parcare și consumul de energie și timpul
de călătorie.
8
Page
 Un oraș locuibil ar trebui să fie sigur, curat și plin de zone verzi. Mașinile, după cum
știm, fac rău fiecare dintre aceste aspecte. Când tehnologia de conducere autonomă atinge cote
înalte, siguranța pe drumuri și sustenabilitatea mediului va crește radical. Revoluția AV ar putea
crea un viitor de trafic fluid și previzibil și un transport public mai eficient. Drept urmare,
locuitorii orașului vor avea mai mult spațiu liber de utilizat. În plus, vor fi mai puține riscuri
pentru pietoni și bicicliști, care au multe preocupări în zonele urbane. Toate beneficiile de
vehicule autonome și orașe inteligente ar putea îmbunătăți calitatea vieții pentru milioane de
oameni oameni în timp ce îngrijesc mediul la un nivel superior. Orașele viitorului vor prin
urmare, trebuie să devină hub-uri digitale.

În special, dezvoltarea orașelor inteligente în CAV-uri ar putea ghida planificarea urbană

pe termen lung. Întrebarea este dacă CAV-urile pot transforma orașele în locuri mai bune a trăi
cu un orizont de timp viitor? Amenajarea spațiului urban va trebui să ia în considerare faptul că
vehiculele care se conduc singure nu au nevoie de locuri de parcare în centrul orașului, astfel
încât aceste spații pot fi transformate la facilități care fac orașele locuri mai plăcute de locuit.

Există un decalaj semnificativ între direcția în care se află sectorul auto și la ce aspiră
orașele. Cu toate acestea, există și motive întemeiate să spunem că durabil orașele pot beneficia
de o mai bună colaborare. În primul rând, orașele vor avea în continuare nevoie de mașini în
2050. Deși există dovezi convingătoare care arată că „orașul în 15 minute” funcționează pentru
centre dens construite precum Paris, în orașe precum Göteborg, cu extindere urbana mai mare,
este probabil ca mașinile să continue să fie un mijloc de transport esențial. Pe pe de altă parte,
sectorul auto are nevoie și de cooperarea orașelor. Adoptarea noilor tehnologiile depinde în
principal de politicile și dorința orașelor de a o facilita.

Referințe

1. Gibson, D.V.; Kozmetsky, G.; Smilor, R.W. The Technopolis Phenomenon: Smart
Cities, Fast Systems, Global Networks; Rowman & Littlefield: Lanham, MD, USA, 1992.

2. Mouton, M.; Ducey, A.; Green, J.; Hardcastle, L.; Hoffman, S.; Leslie, M.; Rock, M.
Towards ‘Smart Cities’ as ‘Healthy Cities’: Health equity in a digital age. Can. J. Public Health
2019, 110, 331–334.

3. Torrisi, V.; Campisi, T.; Inturri, G.; Ignaccolo, M.; Tesoriere, G. Continue to Share?
An Overview on Italian Travel Behavior Before and After the COVID-19 Lockdown. In
Computational Methods In Sciences And Engineering, Proceedings of the International
ICCMSE, Starkville, MS, USA, 7–9 May 2020; AIP Publishing LLC: Melville, NY, USA, 2021.

4. Campisi, T.; Canale, A.; Ticali, D.; Tesoriere, G. Innovative Solutions for Sustainable
9
Page

Mobility in Areas of Weak Demand. Some Factors Influencing the Implementation of the DRT
System in Enna (Italy). In Computational Methods In Sciences And Engineering, Proceedings of
the International ICCMSE, Starkville, MS, USA, 7–9 May 2020; AIP Publishing LLC: Melville,
NY, USA, 2021.

5. Al-Rashid, M.A.; Nahiduzzaman, K.M.; Ahmed, S.; Campisi, T.; Akgün, N. Gender-
Responsive Public Transportation in the Dammam Metropolitan Region, Saudi Arabia.
Sustainability 2020, 12, 9068.

6. Campisi, T.; Ignaccolo, M.; Inturri, G.; Tesoriere, G.; Torrisi, V. The Growing Urban
Accessibility: A Model to Measure the Car Sharing Effectiveness Based on Parking Distances;
Springer International Publishing: Cham, Switzerland, 2020.

7. Canale, A.; Tesoriere, G.; Campisi, T. The MAAS development as a mobility solution
based on the individual needs of transport users. AIP Conf. Proc. 2019, 2186, 160005.

8. Campisi, T.; Acampa, G.; Marino, G.; Tesoriere, G. Cycling Master Plans in Italy: The
I-BIM Feasibility Tool for Cost and Safety Assessments. Sustainability 2020, 12, 4723.

9. Acampa, G.; Forte, F.; De Paola, P.B.I.M. Models and Evaluations. In Values and
Functions for Future Cities; Mondini, G., Oppio, A., Stanghellini, S., Bottero, M., Abastante, F.,
Eds.; Springer International Publishing: Cham, Switzerland, 2020; pp. 351–363.

10. Shirwani, R.; Gulzar, S.; Asim, M.; Umair, M.; Al-Rashid, M.A. Control of vehicular
emission using innovative energy solutions comprising of hydrogen for transportation sector in
Pakistan: A case study of Lahore City. Int. J. Hydrogen Energy 2020, 45, 16287–16297

10
Page
Page 11