GRILE TEHNICA DENTARA

PROTEZE SCHELETATE

COMPLEMENT SIMPLU

     *1.  În clasificarea Kennedy absenţa tuturor molarilor se încadrează în:

      a. clasa I-a
      b. clasa a II-a
      c. clasa a III-a
      d. clasa a IV-a
      e. clasa a II-a cu o modificare
.
    * 2. În cadrul clasificării edentaţiei parţiale după Kennedy, edentaţia frontală se încadrează
clasei:
      a. I-a
      b. a VI-a
      c. a III-a
      d. a II-a
      e. a IV-a
      R: e.

     * 3. Conectorul principal mandibular cel mai folosit în construcţia protezei scheletate este:
      a. plăcuţa fenestrată
      b. bara linguală
      c. bara vestibulară
      d. plăcuţa dento-mucozală
      e. conectorul principal dentar
      R: b.

      *4. Dimensiunile barei linguale sunt:

      a. 2-3 mm înălţime şi 4-5 mm grosime
      b. 3-4 mm înălţime şi 2-3 mm grosime
      c. 1-3 mm înălţime şi 4-5 mm grosime
      d. 4-5 mm înălţime şi 1-3 mm grosime
      e. 9 mm înălţime şi 1-3 mm grosime
      R: d.

      *5. Elementele componente ale paralelografului sunt următoarele cu excepţia:

      a. soclul
      b. braţul orizontal
      c. braţul vertical
      d. modelul propriu-zis
      e. tija verticală
      R: d.

*6. Timpii analizei modelului de studiu sunt următorii:

      a. amplasarea modelului de studiu pe măsuţa paralelografului, stabilirea axei de inserţie şi
dezinserţie, fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf, trasarea ecuatorului protetic,
marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului
      b. stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie, amplasarea modelului de studiu pe măsuţa
paralelografului, fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf, trasarea ecuatorului protetic,
marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului
       c. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf, trasarea ecuatorului protetic, marcarea
locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului, amplasarea modelului de
studiu pe măsuţa paralelografului, stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie
      d. amplasarea modelului de studiu pe măsuţa paralelografului, fixarea poziţiei modelului
faţă de paralelograf, stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie, trasarea ecuatorului protetic,
marcarea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a croşetului
      e. trasarea ecuatorului protetic, marcarea locului în care se plasează  vârful porţiunii
flexibile a croşetului, amplasarea modelului de studiu pe măsuţa paralelografului, stabilirea
axei de inserţie şi dezinserţie, fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf
      R: a.

      *7. Dezambalarea se efectuează:

      a. după 3 ore
      b. după 1 oră
      c. imediat după turnare
      d. după cel puţin 20 de minute
      e. la 24 de ore
      R: d.

      *8. Deretentivizarea paralelă se realizează la nivelul:

      a. tuturor zonelor retentive ale modelului funcţional cuprinse în proiectul protezei scheletate
      b. la nivelul conectorilor secundari
      c. pe feţele proximale ale dinţilor stâlpi dinspre edentaţie
      d. pe spaţiile interproximale dentate, care vin în contact cu conectorii principali
      e. traseul braţului activ al croşetului
      R: c.

      *9. Deretentivizarea arbitrară se face pentru:

      a. parodonţiu marginal
      b. zone retentive perituberozitare
      c. zone retentive de pe model plasate în afara proiectului scheletului;
      d. zone retentive retrozigomatice
      e. la tremele şi diastemele care interferează cu planul scheletului
      R: c.

      *10. Unde se practică deretentivizarea modelată ?

      a. la nivelul procesului alveolar în zona de aplicare a barei linguale
      b. pe feţele vestibulare ale dinţilor stâlpi principali între colet şi marginea gingivală unde este
plasat braţul retentiv al croşetului circular
      c. zona dintre marginea gingivală şi coletul dintelui la braţul retentiv al croşetului în „T”
      d. pe feţele orale pentru braţele care se aplică supraecuatorial
      e. b+c+d
      R: e.

      *11. Scopul detensionării machetei este de a:

      a. reduce energia de suprafaţă pentru asigurarea unei umectări corespunzătoare de către masa
de ambalat
      b. curăţa macheta de impurităţi în vederea ambalării
      c. facilitează expansiunea masei de ambalat
      d. conferă un aspect estetic adecvat
      e. nu este necesară
      R: a.

      *12. Funcţia de sprijin parodontal în cazul croşetului circular este realizată de:
      a. braţul vertical
      b. porţiunea subecuatorială a braţului activ
      c. pintenul ocluzal
      d. coada croşetului
      e. croşetul continuu
      R: c.

      *13. Traumatismele mecanice date de protezele parţiale pot avea drept cauză:
      a. stabilitatea protezelor
      b. bascularea protezelor
      c. lipsa echilibrării ocluzale
      d. şeile supaextinse
      e. b+c+d
      R: e.

      *14. Adaptarea pe model a scheletului metalic al protezei parţiale va urmări:

      a. verificarea corectitudinii aplicării braţului retentiv al croşetelor
      b. înlăturarea basculării scheletului pe model la presiuni alternative pe elementele de sprijin,
menţinere şi stabilizare
      c. gradul de fricţiune dintre croşete şi dinţii stâlpi
      d. rapoartele ocluzale optime
      e. a+b+c+d
      R: e.

Complement multiplu  

      1. Clasificarea Kennedy:

      a. este cea mai utilizată clasificare în precizarea diagnosticului de edentaţie parţială
      b. în funcţie de aceasta, edentaţiile parţiale se împart în patru clase
      c. în cadrul acesteia edentaţia de clasă I este reprezentată de o edentaţie intercalată în zona
frontală
      d. se face în funcţie de topografia spaţiilor edentate
      e. se face în funcţie de linia croşetelor
      R: a, b, d.

      2. Costa utilizează următoarele denumiri:

      a. edentaţie terminală pentru breşele mărginite doar posterior de dinţi
      b. edentaţie laterală pentru breşele situate în zonele laterale mărginite doar anterior de dinţi
      c. edentaţie frontală pentru breşele situate în zona frontală a arcadei dentare
      d. edentaţie terminală pentru breşele mărginite doar anterior de dinţi
      e. edentaţie laterală pentru breşele situate în zonele laterale mărginite anterior şi posterior de
dinţi
      R: c, d, e.

      3. O proteză parţială scheletată este alcătuită din următoarele componente:

      a. conectorii principali
      b. mijloacele de menţinere sprijin şi stabilizare
      c. şeile protetice
      d. conectorii secundari
      e. baza şablonului
      R: a, b, c, d.

      4. Conectorii principali reprezintă elemente transversale care realizează legătura între:
      a. şeile protetice
      b. între şaua protetică de o parte a arcadei cu elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare
      c. între corpul croşetului şi şa
      d. între pintenul ocluzal şi şa
      e. între bara linguală şi croşetul continuu
      R: a, b

      5. Următoarele afirmaţii referitoare la bara linguală sunt corecte:

      a. poate avea formă rotundă, ovală, eliptică.
      b. forma adecvată e considerată cea semipiriformă
      c. în sens vertical, faţă de parodontiu marginal bara linguală  trebuie să se poziţioneze la o
distanţă de 4-5 mm.
      d. în sens orizontal, bara linguală trebuie să se situeze la o distanţă de 0,3-2 mm
      e. bara linguală este indicată în toate cazurile, indiferent de înălţimea procesului alveolar
      R: a, b, c, d.

      6. Elementele componente ale unui croşet circular turnat sunt următoarele:
      a. porţiunea supraecuatorială
      b. braţul retentiv
      c. braţul opozant
      d. porţiunea subecuatorială
      e. pintenul şi conectorul secundar
      R: b, c, e.

      7. Principalele tipuri de croşete turnate circulare sunt:

      a. croşetul Ackers
      b. croşetul caninului
      c. croşetul inelar cu patru braţe
      d. croşetul circular în ac de păr
       e. croşetul Bonwill
      R: a, b, c, d, e.

8. Următoarele afirmaţii referitoare la croşetul Ackers sunt false:

a. este denumit şi croşetul cu 3 braţe
b. este indicat la premolari şi molari, la maxilar şi mandibulă
c. face parte din grupa croşetelor mixte
d. are două braţe opozante şi un braţ retentive
e. are un braţ retentiv, unul opozant şi un pinten
R: c, d.

9. Croşetul Bonwill:
a. este indicat în edentaţiile de clasa a II a şi a IV a
b. se aplică  între doi molari, între un molar şi un premolar, între doi premolari
c. mai este denumit şi croşetul cu 3 braţe
d. pentru plasarea conectorului secundar este necesară lărgirea nişei masticatorii prin şlefuire
e. are două braţe retentive, două braţe opozante şi doi pinteni
R: a, b, d, e.

10. Dezavantajele croşetelor mixte sunt următoarele:

a. asigură  funcţia de menţinere, sprijin şi stabilitate
b. braţele retentive se deformează în timp
c. braţele din sârmă ale croşetelor mixte dezvoltă forţe orizontale
d. dintele stâlp este mai puţin solicitat
e. adaptarea pe dinte a braţului din sârmă nu este la fel de precisă  ca a braţelor turnate
R: b, c, e.
 11. După funcţionalitatea lor, componentele modelului sunt:
a. soclul modelului
b. tuberozităţile maxilare
c. crestele edentate
d. tuberculii piriformi
e. modelul propriu-zis
R: a, e.

12. Instrumentele şi utilajele necesare turnării unui model sunt:

a. bol de cauciuc, spatulă, apă, gips, vacuum-malaxor, măsuţa vibratoare, conformator
b. bol de cauciuc, spatulă inoxidabilă, spatulă (cuţit) de ceară
c. vacuum-malaxor, măsuţă vibratoare, soclator
d. cuptor de preîncălzire şi încălzire
e. aparate de turnare prin centrifugare
R: b, c.

13. Sunt corecte următoarele afirmaţii referitoare la turnarea propriu-zisă a modelului

monobloc:
a. masa de gips trebuie să fie de consistenţă smântânoasă
b. aplicarea ei se face dinspre posterior spre anterior până la refularea marginală
c. timpul de priză este variabil, în medie 10-15 min.
d. se recomandă  o bună vibrare a masei de gips pentru a realiza o legătură  bună cu soclul
e. se are în vedere mai întâi umplerea zonelor declive
R: a, b, e.

14. Demularea amprentei de pe model:

a. se realizează  numai după priza completă a gipsului 50-60 min.
b. zonele retentive şi dinţii restanţi necesită o atenţie deosebită
c. în cazul amprentelor cu materiale elastice, se face prin introducerea acestora în apă
fierbinte
d. în cazul amprentelor cu materiale elastice, se face prin tracţiune
e. în cazul amprentelor cu materiale elastice, se începe prin desprinderea marginii
materialului
R: a, b, d, e

      15. Prin trasarea ecuatorului protetic se determină două zone dentare:

      a. zona supraecuatorială
      b. zona ocluzală
      c. zona cervicală
      d. zona subecuatorială
      e. zona incizală
      R: a, d.

      16. Liniile de ecuator protetic tradiţionale sunt:

      a. linia nr. 1 – traversează suprafaţa vestibulară  a dintelui stâlp: spre edentaţie este aproape
de coletul dintelui, iar spre dintele vecin este aproape de suprafaţa ocluzală
      b. Linia ecuatorială nr. 2 – traversează oblic faţa orală dar în sensul traseului descris mai sus;
      c. Linia ecuatoriala nr. 2 – traversează faţa vestibulară  paralel cu marginea cervicală;
      d. Linia ecuatorială nr. 3 (mixtă) – este o combinaţie a două trasee;
      e. Linia ecuatorială nr. 1 – traversează suprafaţa vestibulară a dintelui stâlp: spre edentaţie
este aproape de suprafaţa ocluzală, iar spre dintele vecin este aproape de coletul dintelui;
      R: a, d.
      17. În cadrul ambalării machetei prin pensulare se regăsesc următorii timpi:
      a. modelul refractar şi macheta se ţin în apă caldă, timp de 10 min.
      b. se aplică pe machetă şi canalele de turnare o substanţă ce reduce tensiunea superficială a
cerii
      c. se prepară masa de ambalat, punându-se mai întâi pulberea şi apoi apa
      d. cu o pensulă se aplică masa de ambalat de jur-împrejurul canalelor de turnare şi apoi pe
macheta scheletului
      e. cu o pensulă se aplică masa de ambalat mai întâi pe macheta scheletului
      R: b, d.

      18. Turnarea scheletului metalic al protezei cuprinde trei timpi:

      a. preîncălzirea tiparului
      b. uscarea tiparului
      c. încălzirea tiparului
      d. eliminarea cerii din tipar
      e. turnarea propriu-zisă
      R: a, c, e.

      19. Un aliaj necesar realizării scheletului metalic al protezei trebuie să îndeplinească

următoarele caracteristici:
      a. modul de elasticitate mic
      b. rezistenţă mecanică mică
      c. stabilitate chimică
      d. să fie bine tolerat de ţesuturile cavităţii bucale
      e. să poată realiza turnături de precizie
      R: c, d, e.

      20. Pentru a dezambala scheletul metalic:

      a. ambalajul este introdus în apă rece
      b. cu un ciocan se loveşte conul de turnare
      c. fragmentele mari de masă de ambalat se pot îndepărta cu un dispozitiv special, sub
presiune de aer
      d. fragmentele aderente se îndepărtează cu ajutorul aparatului de sablat
      e. pentru curăţirea masei de ambalat se poate utiliza şi aparatul cu ultrasunete
      R: a, c, d, e.

      21. În situaţia în care pe scheletul metalic se observă porţiuni lipsă, cauzele pot fi:
      a. supraîncălzirea metalului
      b. metal rece la turnare
      c. canale de turnare incorecte
      d. masa de ambalat preparată sub vid
      e. gaze rămase în tipar
      R: b, c, d, e.

      22. Prelucrarea, finisarea şi lustruirea scheletului urmăreşte:

      a. îndepărtarea masei de ambalat
      b. secţionarea canalelor de turnare
      c. îndepărtarea plusurilor metalice
      d. netezirea şi lustruirea scheletului
      e. adaptarea în cavitatea bucală
      R: b, c, d.

      23. Pentru secţionarea tijelor de turnare se folosesc:

      a. motorul special de mare turaţie
      b. discuri abrazive
      c. cleştele de tăiat sârmă
      d. pietre de mărime adecvată
      e. filturi de diferite forme
      R: a, b.

      24. Lustruirea definitivă:

      a. se face pe toate suprafeţele scheletului
      b. se realizează cu perii
      c. se realizează cu pufuri
      d. se realizează cu pastă specială de lustruit
      e. se face pe suprafaţa externă a scheletului
      R: b, c, d, e.

      25. Lustruirea perfectă a scheletului are următoarele avantaje:

      a. facilitează autocurăţarea şi curăţarea artificială
      b. evită aderarea alimentelor lipicioase la proteză
      c. se evită formarea plăcii bacteriene şi se va reduce procentul cariilor
      d. ţesutul mucos tolerează mult mai bine proteza
      e. limba alunecă cu dificultate peste părţile externe ale protezei
      R: a, b, c, d.

      26. În cazul edentaţiei de clasa a IV-a Kennedy întinse proteza scheletată va fi concepută
astfel încât să se realizeze:
      a. un sprijin elastic
      b. un sprijin mixt rigid
      c. menţinerea directă utilizând patru croşete
      d. reoptimizarea prin rebazare frecventă
      e. sprijin pe canini şi incisivi
      R: b, c.

      27. Care este cauza ineficienţei masticatorii determinată de o proteză parţială?

      a. lipsa de menţinere a protezei
      b. dinţi artificiali abrazaţi
      c. durere provocată la inserţia şi dezinserţia protezei
      d. ingestia unor cantităţi mari de alimente
      e. ingestia unor fragmente mari de alimente
      R: a, b, c, e.

     28. Alegerea dinţilor artificiali pentru edentaţiile frontale rezolvate cu proteze scheletate
necesită atenţie maximă cu privire la:
      a. alegerea formei, mărimii dinţilor
      b. alinierea coletelor în funcţie de dinţii restanţi
      c. stabilirea corectă a culorii acestora în funcţie de dinţii restanţi
      d. realizarea obligatorie de artificii de montare (diasteme, treme sau înghesuiri, rotaţii)
      e. mascarea braţelor active ale croşetelor
      R: a, b, c.

      29. Lustruirea electrolitică se face la nivelul:

      a. vârfurilor braţelor retentive ale croşetelor
      b. la conectori principali
      c. la conectori secundari
      d. la nivelul şeilor acrilice ale protezelor scheletate
      e. b+c+d
      R: b, c.

      30. Defecţiunile apărute la piesa turnată-scheletul metalic al protezei parţiale scheletate sunt:
      a. perlele, lamele şi conurile metalice
      b. colorarea metalului
      c. scheletul metalic incomplet, fisurat sau fracturat
      d. porii
      e. apar rar defecte
      R: a, c, d.

        31. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite de proteza parţială scheletată mandibulară
sunt:
      a. bridele şi frenurile, parodontiul marginal
      b. zona, rafeul median palatinal
      c. linia milohioidiană, mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
      d. mijlocul crestelor alveolare
      e. nu există zone protetice negative care să nu poată  fi acoperite de proteza parţială
      R: a, c.

     32. Greşelile în tehnica ambalării machetei scheletului protezei parţiale sunt:

      a. detensionarea machetei
      b. ambalarea machetei prin pensulare
      c. prepararea masei de ambalat prin dozare empirică
      d. utilizarea unei mase de ambalat neadecvate
      e. deretentivizarea incorectă
      R: c, d.

      33. Lingura individuală se confecţionează cel mai frecvent din:

      a. compozite fotopolimerizabile
      b. placa de bază
      c. materiale rigide
      d. răşină acrilică autopolimerizabilă
      e. materiale buco-plastice
      R: b, d.

  34. Elementele de legătură dintre şeile protezei scheletate sunt:

      a. capsele
      b. conectorii secundari
      c. benzile
      d. barele
      e. plăcuţele mucozale
      R: c, d, e.

      35. Reoptimizările prin rebazare a protezelor parţiale scheletate se fac atunci când:
      a. dinţii restanţi sunt integri
      b. componenta metalică nu a suferit modificări
      c. dinţii artificiali nu au suferit abrazii patologice şi sunt montaţi corect
      d. croşetele turnate au fost înlocuite cu croşete de sârmă
      e. extinderea şeilor a fost prea mare
      R: b, c.
      36. Refacerea şeilor protezei scheletate şi a arcadelor artificiale se va face când:
      a. proteza scheletată este nouă
      b. proteza scheletată a suferit mai multe reoptimizări
      c. scheletul metalic este corespunzător, dar dinţii artificiali s-au deteriorat sau abrazat
      d. apar atrofii galopante de creastă alveolară
      e. acrilatul bazei protezei este poros
      R: b, c, d.