2.

Scrierea primului registru de calcul

Un fișier Excel se numește registru de calcul și la început este

denumit automat de către Excel Book1.xls. Acesta este alcătuit din
mai multe foi de calcul numite implicit Sheet1, Sheet2, ...
Făcând o comparație între un registru de calcul și o
bibliotecă, putem spune că:
 registrul de calcul (Book1.xls) = biblioteca
 foile de calcul (Sheet1, Sheet2, ...) = cărțile din
bibliotecă.

Se poate schimba denumirea unui registru de calcul după cum

dorim, dar extensia lui va rămâne .xls. De asemenea se pot modifica
și numele foilor de calcul.

2.1. Prezentarea foii de calcul

2.1.1. Bara de titlu a registrului de calcul

Bara de titlu conține pictograma Excel-ului și numele
registrului de calcul.
În partea dreaptă există, la fel ca și pe bara de titlu a
programului, butoanele de minimizare, maximizare și închidere.
Atunci când fereastra registrului de calcul este maximizată, bara de
titlu a registrului se contopește cu bara de titlu a programului Excel,
iar numele programului Microsoft Excel va fi urmat de numele
registrului de calcul. (Ex: Microsoft Excel – Book1.xls)

1
 Bara de titlu
a registrului Bara pentru
Caseta de de calcul formule Indicatori de
denumire coloană
Coloană

Celulă

Indicatori
de linie
Linie

Foi de calcul Bare de

derulare
2.1.2. Noțiuni de bază
O foaie de calcul este asemenea unei table de șah, în care
avem 256 (adică 28 ) coloane numerotate astfel A, B, C, ..., Z, AA,
AB, ..., AZ, BA, BB, ...,BZ, ..., IA, IB, ..., IV și 16.384 (adică 214)
linii numerotate de la 1 la 16.384.
Un registru de calcul, așa cum am văzut puțin mai înainte,
este alcătuit din mai multe foi de calcul. Pentru a trece de la o foaie
de calcul la alta se apasă butonul stâng al mouse-ului pe numele foii
de calcul în care se dorește efectuarea saltului (de exemplu apăsați pe
Sheet3). Vă dați seama că trecerea la altă foaie a fost făcută deoarece
numele foii de calcul apare scos în evidență.
Literele sau grupurile de litere care marchează numerotarea
coloanelor poartă numele de indicatori de coloane.
Cifrele care marchează numerotarea liniilor se numesc
indicatori de linii.
Celula este căsuța care se află la intersecția dintre o coloană
și o linie. Ea poate fi identificată prin specificarea coloanei și liniei

2
care se intersectează. La selectarea unei celule, adresa ei se va afișa
în caseta de denumire.
Exemplu: în figura de la începutul capitolului, celula noastră este
celula aflată la intersecția coloanei A cu linia 1, având
adresa A1 (vezi caseta de denumire).
Temă: Efectuați câte un clic pe diferite celule din foaia de calcul și
urmăriți în caseta de denumire adresele care se vor afișa.

2.2. Deplasarea în cadrul unei foi de calcul

Evident, deoarece o foaie de calcul are 256 coloane și 16.384

lini acestea nu pot fi vizibile simultan pe ecran. Din acest motiv,
pentru a vedea la un moment dat zona din foaia de calcul care ne
interesează va trebui să ne deplasăm în cadrul acesteia până când pe
ecran va fi vizibilă zona dorită.

2.2.1. Deplasarea folosind tastatura

Știm despre o celulă că este activă deoarece ea apare

scoasă în evidență prin culoare sau strălucire. Celula activă
este celula selectată în momentul respectiv.
 , , ,  - deplasare cu o celulă spre stânga,
dreapta, sus, jos
 Ctrl + , , ,  - deplasare pe următoarea celulă care
nu este goală sau pe ultima celulă
din foaia de calcul în direcția
indicată
 Tab - deplasare cu o celulă spre dreapta
 Enter - deplasare cu o celulă mai jos
 Shift + Tab - deplasare cu o celulă spre stânga
 Shift + Enter - deplasare cu o celulă mai sus
 Home - deplasare în coloana A din rândul
curent
 Ctrl + Home - deplasare în celula A1

2
  Ctrl + End - deplasare în ultima celulă a zonei
folosite
 PgUp, PgDown - deplasare cu un ecran mai sus,
respectiv mai jos
 Alt + PgDown, - deplasare cu un ecran mai la dreapta,
PgUp stânga
 Ctrl + PgDown, - deplasare în foaia de calcul
PgUp următoare, anterioară

Temă: Verificați fiecare tip de deplasare.

2.2.2. Deplasarea folosind barele de derulare

Printr-un clic pe una din săgețile barei de derulare din partea
dreaptă a ferestrei se observă că liniile vizibile ale foii de calcul se
vor modifica, iar printr-un clic pe una din săgețile barei de derulare
din partea de jos a ferestrei se schimbă coloanele vizibile.

Exemplu: Dacă apăsați o singură dată săgeata în jos de pe bara de

derulare din dreapta, prima linie a foii de calcul nu va
mai fi linia 1, ci va fi linia 2. Cu un clic pe săgeata în sus
reveniți la vizualizarea începând cu linia 1.

Un alt mod de a modifica zona vizibilă a foii de calcul

folosind barele de derulare:
 Se apasă butonului stâng al mouse-ului pe una din
barele de derulare și ținându-l apăsat se trage mouse-ul
în direcția dorită până când pe ecran apare zona a cărei
vizualizare se dorește.

Observație: Dacă deplasarea se face cu ajutorul barelor de

derulare, se modifică doar zona de vizibilitate, fără a
se modifica și poziția curentă în cadrul foii de calcul.
Astfel, apăsând o tastă în acest moment, zona de
vizibilitate va reveni la zona în care se află celula
activă.
2
 2.2.3. Deplasarea la o destinație precisă
Dacă se dorește deplasarea la o anumită celulă din foaia de
calcul, se parcurg următoarele etape:
1. Din meniul Edit se alege comanda Go to... sau se apasă
combinația de taste Ctrl + G;
2. În căsuța Go to din fereastra care se deschide se alege
numele la care se dorește deplasarea sau în căsuța
Reference se introduce adresa celulei la care se dorește
deplasarea;
3. Se apasă apoi butonul OK din fereastra Go to.

2.3. Introducerea și modificarea datelor

Se alege celula în care se dorește introducerea datelor și se

tastează textul dorit. După ce ați terminat introducerea se trece la altă
celulă și se continuă.
Dacă vă poziționați pe o celulă în care ați scris ceva, se poate
observa că în bara de formule apare afișat conținutul celulei selectate.
Astfel, în cazul în care într-o celulă este introdus un text
greșit, se poate corecta conținutul celulei prin modificarea celulei,
fără a șterge tot conținutul.
Pentru modificarea unei celule parcurgeți următoarele etape:
1. Se selectează celula al cărei conținut doriți să-l
modificați;
2. Se poziționează cursorul mouse-ului în interiorul barei de
formule și se execută un clic pe butonul stâng;
3. Cu ajutorul săgeților de pe tastatură se realizează
poziționarea în locul în care s-a comis greșeala;
4. Cu ajutorul tastei Delete se poate șterge câte un caracter
din dreapta cursorului, iar cu ajutorul tastei Backspace se
poate șterge câte un caracter din stânga cursorului. Se
șterge ceea ce trebuie șters și se înlocuiește ceea ce
trebuie;

2
 5. După ce s-a efectuat corecția, se apasă tasta Enter.
Exemplu: Introduceți în celula B3 textul „Prima cezlwulă Excel”
după care apăsați tasta Enter. Observați acum că textul
introdus este greșit, deoarece aș fi vrut să introduceți
textul „Prima celulă Excel”.
Corectare:
1. deplasați-vă pe celula B3 în care ați introdus textul;
2. mergeți cu mouse-ul pe bara de formule și efectuați un
clic în interiorul ei (oriunde);
3. poziționați-vă cu ajutorul săgeților astfel: cezl wulă;
4. ștergeți cu ajutorul tastei Delete litera w;
5. apăsați o singură dată tasta ;
6. ștergeți cu ajutorul tastei Backspace litera z;
7. apăsați tasta Enter.
Acum în celula B3 ar trebui să aveți textul dorit.

2.4. Cursorul mouse-ului

În funcție de cum arată cursorul mouse-ului și funcțiile pe

care le îndeplinește sunt diferite.
Astfel:
– pe o celulă selectată determină mutarea
conținutului celulei în altă parte;
– pe una sau mai multe celule selectate determină
crearea unei serii, în funcție de conținutul
celulelor selectate, în continuare;
– pe una sau mai multe celule selectate determină
continuarea selecției în direcția aleasă;
– pe delimitatorul dintre doi indicatori de coloană,
respectiv linie determină modificarea dimensiunii
primei coloane, respectiv linii;

2
 – pe o fereastră determină redimensionarea
ferestrei respective.

2.5. Selectarea celulelor

Pentru a efectua o operație asupra unei celule sau asupra unui

grup de celule acestea trebuie mai întâi selectate.
Știm despre una sau mai multe celule că sunt selectate,
deoarece apar scoase în evidență prin strălucire sau culoare.
Selectarea unei celule se face printr-un clic pe butonul stâng al
mouse-ului pe celula respectivă sau prin deplasarea cu
ajutorul tastaturii pe celula respectivă (vezi paragraful 2.2.1.).
Selectarea unui grup de celule consecutive cu ajutorul
tastaturii:
 Se selectează prima celulă;
 Ținând apăsată tasta Shift se continuă selecția prin
apăsarea săgeților pentru specificarea direcției în care se
face selecția.
Selectarea unui grup de celule consecutive cu ajutorul mouse-ului
 Se selectează prima celulă și ținând apăsat butonul stâng
al mouse-ului se deplasează în direcția dorită.
Exemplu: Selectați celula B2 printr-un clic al mouse-ului pe ea.
 țineți apăsată tasta Shift și apăsați  de 4 ori;
 apăsați apoi tasta  de 2 ori.
Ar trebui ca acum să aveți selectate pe ecran celulele de la
B2 la D5.

Temă: Încercați să selectați același grup de celule folosind mouse-

ul.
Selectarea unui grup de celule care nu sunt consecutive
Pentru a selecta un grup de celule neconsecutive se selectează
primul grup de celule consecutive, apoi ținând apăsată tasta Ctrl se
continuă selectarea celorlalte celule dorite.

2
Temă: Selectați grupul de celule de la B2 la C6 așa cum am învățat
puțin mai înainte, apoi țineți apăsată tasta Ctrl și selectați grupul de
celule de la D3 la F6.
Selectarea unei coloane
Pentru a selecta o coloană executați un clic pe indicatorul de
coloană (litera care apare deasupra coloanei).

Selectarea mai multor coloane

Pentru a selecta mai multe coloane consecutive se execută un
clic pe indicatorul primei coloane pe care doriți să o selectați, apoi
a) ținând apăsat butonul mouse-ului se deplasează în direcția
dorită
sau
b) ținând apăsată tasta Shift se apasă săgeata la stânga, respectiv
dreapta, în funcție de direcția în care se dorește selecția.
Pentru selectarea unor coloane neconsecutive, la fel ca în
cazul celulelor neconsecutive, după ce se selectează primul grup de
coloane, ținând apăsată tasta Ctrl se continuă selecția.

Selectarea unei linii

Pentru a selecta o linie se efectuează un clic cu ajutorul
mouse-ului pe indicatorul liniei respective.

Selectarea mai multor linii

Selectarea mai multor linii, consecutive sau neconsecutive, se
face la fel ca selectarea coloanelor, dar în loc de indicatorii de
coloană se va acționa asupra indicatorilor de linie, iar în cazul
utilizării tastaturii, în loc de săgețile la stânga, respectiv dreapta, se
vor folosi săgețile în sus, respectiv în jos.

Temă: Selectați coloanele C, D, F și G. Apoi selectați liniile 2,3,6 și

8.

2
2.6. Modificarea dimensiunii unei coloane, linii

Există situații în care dorim ca anumite coloane să fie mai late

decât altele.
Exemplu: Scrieți în celula A1 textul “Prima celulă Excel”, iar în
celula B1 textul “Ianuarie”.
Se observă că după scrierea textului din celula B1, textul din
celula A1 nu mai este vizibil în întregime, motiv pentru care va
trebui modificată dimensiunea celulei A1.
 Cu ajutorul mouse-ului
Cel mai simplu mod de a modifica dimensiunile unei celule
este prin poziționarea mouse-ului pe marginea din dreapta celulei, în
partea de sus a acesteia, acolo unde sunt indicatorii de coloane și prin
tragerea cu ajutorul mouse-ului într-o parte.
 Folosind meniul, la o dimensiune specificată
În cazul în care se dorește ca modificarea dimensiunii celulei
la o anumită dimensiune, (de exemplu la 5), se parcurg următoarele
etape:
1. Se selectează coloana /coloanele sau o celulă din coloana
a cărei dimensiune se modifică;
2. Din meniul Format se alege opțiunea Column 
Width...;
3. În căsuța din fereastra care apare pe ecran se introduce
dimensiunea dorită (de exemplu 5 );
4. Se apasă butonul OK.
Se observă că celula (sau celulele) asupra căreia s-a produs
modificarea și-a schimbat dimensiunea.
 Folosind meniul, în funcție de cel mai lung text
conținut de o celulă din coloană.
Într-o coloană, de cele mai mute ori vom avea celule cu
conținuturi de lungimi diferite. Pentru a modifica dimensiunea
coloanei astfel încât să fie vizibile toate datele din această coloană se
parcurg următorii pașii:
1. Se selectează coloana respectivă;

2
 2. Din meniul Format se alege comanda Column;
3. Din meniul asociat comenzii Column se alege opțiunea
AutoFit Selection;

Temă: Dimensionați coloanele A și B la 4. Observați că ele se

micșorează. Modificați din nou dimensiunea coloanelor A și
B astfel încât să fie vizibil pe ecran tot textul.

Pentru modificarea dimensiunilor unei linii se procedează la

fel ca și pentru modificarea unei coloane, doar că din meniul Format
se alege comanda Row în loc de Column.
Deoarece pentru coloane modificăm lățimea, iar pentru linii
modificăm înălțimea, în loc de opțiunea Width... de la Column,
pentru Row va apărea opțiunea Height...
Pentru modificarea directă, folosind mouse-ul, cursorul se
poziționează în zona indicatorilor de linii, pe marginea de jos a liniei
care se modifică.

Temă: Dimensionați liniile 3 și 4 la 20. Refaceți apoi dimensiunile

liniilor folosind din meniul Format opțiunea Row 
AutoFit.