PEDIATRIE

SEMESTRUL II AN IIIAMG

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI

- scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorie si psihica a copilului, in

concordanta cu virsta
- se va urmari
o motricitatea generala si cea fina

o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului
INTERVENTII LA DOMICILIU

- asigurarea conditiilor de mediu

o camera separate, calduroasa, mobilier limitat

1
- alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

- igiena corporala – baia

o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
o vanita va fi utilizata numai in acest scop
o temperature camerei 22-24 0 c
o temperature apei 370c

2
o durata nu va depasi 5-8 minute
o nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

o linga vanita vor fi pregatite cele necesare

o dupa baie uscarea se face prin tamponare

3
 o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre
interior
o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata pe
porttampon
- somnul
o respectarea orelor de somn in functie de virsta
o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

- regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi
individualizat in functie de virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
- imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

4
 o va fi adecvata virstei si anotimpului
o usor de manevrat

o spalat zilnic, fiarta si calcata

- educarea sfincterelor
o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la
aceleasi ore, dupa alimentatie sau cind se trezeste

- aprecierea dezvoltarii fizice

o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe

5
 o se va urmari eruptia dentara

- aprecierea dezvoltarii psiho-motorii

o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului
nervos
o aprecierea cuprinde
 motricitate
 postura

 coordonare
 dezvoltare senzoriala
 comportament
 limbaj

6
- aprecierea gradului de nutritie
o elemente de referinta
 tesut adipos
 turgor
 tegumente si mucoase
- climatul familial
o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
- calirea organismului
o factori utilizati
 apa

7
  aer

 soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
- imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stabilit de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic,
antirujeolic, antigripal, antihepatitica
- prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in
gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini

8
 o sa se protejeze prizele electrice
o sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
o in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului

o in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in

hamuri sau scaune speciale

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta

medicala trebuie

- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare

- sa verifice intelegerea informatiilor
- sa motiveze importanta acestor ingrijiri

9
 - sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si
maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR

IN SECTIA DE PEDIATRIE

- activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de

sarcini bine conturate, a caror realizare implica o responsabilitate
deosebita
- ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama,
in cazul in care copilul este internat fara mama
- pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp suficient
- munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire
profesionala, cere si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE

10
Asigurarea conditiilor de mediu - Copilul va fi preluat de asistenta
de salon de la cea de la internari
- Verifica lenjeria
- Va instala copilul in pat

Ingrijirile generale necesare copilului - Asigura toate ingrijirile generale

bolnav necesare

11
 - Asigura igiena corporala prin
baie partial ori de cite ori este
nevoie
- Copilul se aseaza pe saltea
rezistenta in decubit dorsal, fara
perna

Supravegherea bolnavului

- Evaloarea dezvoltarii psoho- - Apreciaza dezvoltarea somatica

12
 somatice si motorii a copilului la internare prin
cintarire, masurarea lungimii si a
perimetrelor

- Inregistreaza valorile in foaia de

observatie
- Observa din punct de vedere
clinic copilul
- Masoara functiile vitale si
vegetative si le inregistreaza in
foaia de temperature
- Anunta medical despre orice
modificare aparuta
- Observa in mod deosebit
prezenta si evolutia simptomelor
specific bolii pentru care este
tratat copilul
- Evaluarea clinica generala

13
 - Apreciaza efectul terapiei asupra
simptomelor bolii
- Comunica medicului toate
modificarile survenite

- Evaluarea simptomelor spacifice

bolii

Recolteaza produsele biologice si - La indicatia medicului

patologice

Administreaza medicamentele - La indicatia medicului

Alimentatia copilului - Imbraca echipamentul de

protective corespunzator pentru
- Asigurarea igienei
alimentatie
corespunzatoare alimentarii
- Verifica daca alimentele trimise
- Asigurarea regimului prescris
de la bucatarie sunt
corespunzatoare
- Are grija ca temperature
alimentului sa fie potrivita
- Verifica orificiul tetinelor la
sugari
- Respectarea tehnicii corecte de - Repartizeaza alimentele in vase
alimentare corespunzatoare separate pentru copii mari
virstei - Alimenteaza correct sugarii si
copii mici

14
 - Supravegheaza alimentarea
copiilor care se autoservesc
ATENTIE!!!

Nu se lasa biberonul copiilor culcati

pe spate , care maninca singuri in
acest mod

Nu se bruscheaza copii sa manince

Nu se introduce cantitati exagerate

de alimente in gura copiilor

- In timpul alimentarii se
apreciaza apetitul copilului,
prezenta greturilor, varsaturilor
si a scaunelor diareice
- Apreciaza cantitatea de alimente
- Aprecierea tolerantei digestive a ingerate
copilului - Inscrie in foaia de observatie
cantitatea de alimente
consummate
- Transmite medicului
observatiile cu privire la
alimentare

- Inregistrarea cantitativa a
consumului de alimente
Educatie sanitara - Efectueza instruirea mamei in
timpul spitalizarii
- Pe tot parcursul ingrijirii

15
 copilului asistenta medicala
pediatra este obligate sa se
poarte blind cu copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis

a raspunda urmatoarelor obiective

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE

Observarea faciesului si a starii - Se observa faciesul pozitia in pat,

generale comportamentul

16
Observarea tegumentelor si a - Se observa starea de igiena,
mucoaselor integritatea, culoarea, umiditatea,
elasticitatea, prezenta eruptiilor
Observarea sistemului ganglionar - Se va percepe prezenta
limfatic si recunoasterea aparitiei principalelor grupuri ganglionare
manifestarilor patologice - Anunta medical despre orice
modificare
Observarea sistemului osteoarticular - Controleaza integritatea
membrelor si scheletului in general

Observarea aparatului respirator - Observa conformatia toracelui,

prezenta simptomelor functionale
respiratorii - durere, dispnee, tuse,
expectoratie – ritmul respirator
Observarea aparatului - Se urmareste prezenta simptomelor
cardiovascular cardiac – dispnee la efort
- palpitatii, durere, cianoza
- Recunoasterea simptomelor
- Masoara pulsul si tensiunea arterial
de imbolnavire
la indicatia medicului

17
 - Observa aparitia simptomelor de
insuficienta cardiac – cianoza,
- Recunoaste complicatiile agitatie, dispnee, tuse, vene
afectiunilor cardiace jugulare turgescente
- Apreciaza evolutia simptomelor
amintite in raport cu medicatia si
alimentatia
Observarea tubului digestiv - Observa zona abdominal –
dimensiunea abdominal,
- Recunoasterea unei afectiuni
participarea la miscarile
a tubului digestive
respiratorii, prezenta de unde
peristaltice
- Prezenta simptomelor functionale
digestive – varsaturi, diaree,
constipatie

- Evolutia acestor simptome in

raport cu alimentatia si medicatia
- Apreciaza tensiunea fontanelei la
sugar, scaderea in greutate,
persistent pliului cutanat, fata trista

18
 cu ochi infundati in orbite, uneori
febra

- Recunoasterea simptomelor
de deshidratare

- Se sesizeaza urmatoarele
 Durere intense sub forma de
colici
 Oprirea emisiunii de fecale si
gaze
 Meteorismul abdominal
 Varsaturi repetate – ocluzia
 Durere intense cu aparitia
duritatii – de lemn – a peretelui
abdominal – peritonita
 Asistenta anunta de urgent
medical
ATENTIE!!!!!!
- Recunoasterea simptomelor
- Daca nu se iau masuri in maximum
de abdomen acut
6 ore de la aparitia acestor
simptome bolnavul poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore
si aparitia meteorismului
abdominal sunt semen de agravare

19

Observarea aparatului urogenital
- Recunoasterea simptomelor
Observarea sistemului nervos si a
organelor de simt
Participarea asistentei medicale
pediatre la examinarea copilului
in evolutia bolii
- Se observa regiunea urogenitala
- Se masoara diureza
- Se apreciaza macroscopic urina
- Se efectuaza examenul sumar de
urina
- Se masoara densitatea urinei
- Se observa numarul mictiunilor si
prezenta simptomelor care arata o
infectie
- Se informeaza medical
- Se observa motricitate generala
- Se sesizeaza deficientele vizuale,
auditive, de sensibilitate tactile,
termica si dureroasa, precum si
tulburarile de comportament
- Pentru a fi examinat medical
20
 copilul va fi sustinut in pozitile
corespunzatoare

- Va fi tinut in brate , fiind

imobilizat la membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

- Se efectueaza in conditii mai deosebite

- De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare
- Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si
deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
- Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care survin mai
frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor in
acest sens

21
Obiective Timpi de executie

Administrarea orala a - Asistenta se spala pe miini

medicamentelor

- Pregatirea asistentei
in vederea
administrarii
medicamentelor
- Cresterea
accesibilitatii de
administrare

- Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate – lingurita 5 g,

lingura de supa 15 g

- Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului

22
 - Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere, lichide
cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos

NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI NEPISATE LA COPII SUB

2 ANI

- Aseaza in jurul gitului un prosop

- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit
dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitie sezinda
pentru copilul mic

- Pregatirea copilului
in vederea
administrarii
medicamentelor

- asigura imobilizarea cu blindete si rabdare

- se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare
- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin
comunicare verbal
- introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutul
avind grija ca aceasta sa intre pe calea digestive

- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din

cavitatea bucala

NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN TIMPUL

INSPIRATIEI

23
 - urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea
miscarilor de inghitire
- face controlul cavitatii bucale
- repune copilul in pozitie comoda
- aduna materialul folosit
- supravegheaza efectul imediat al medicamentului

IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A MEDICAMENTELOR CU

PATRUNDERE PE CAILE RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN
DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE APLICA
TAPOTARI REPETATE IN ZONA OCCIPITALA SI TORACICA
POSTERIOARA

- Administrarea
medicamentului
Administrarea
medicamentelor prin injectii
intramusculare

- pregatirea psihica a - explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca trebuie,

copilului pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator
- alegerea locului - masa muscular fesiera cadranul superoextern
injectiei

- nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei

- se aseaza copilul in decubit ventral
- se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a
articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombara
NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE IN FATA
COPILULUI

SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA COPILULUI

24
 - imobilizarea
copilului cu ajutor
Administrarea - asistenta se spala pe miini
supozitoarelor - dezbraca copilul observind zona perianala
- inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de
- asigurarea igienei fecale
- efectueaza igiena regiunii perianale
- dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si gradul
de lubrefiere
- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile
- pregatirea copilului
supozitorului

- se aseaza copilul in decubit ventral

- se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului
- se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiul
anal

- pregatirea pozitiei
copilului

- administrarea
supozitorului

25
 - stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte
asteptind 1 minut
- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai
mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru moment
senzatia de defecare
- asistenta aduna aterialele folosite
- se spala pe miini

- supravegherea
copilului
Administrarea intravenoasa - se spala pe miini
a medicamentelor - pregateste materialul necesar
o mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare), tăviţa
o renală, aleză;
o tampoane sterile;
o fluturaş, canule, vacu-test;
o seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat (verificare sau
prelevare de sânge);
o trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile;
o soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat;
o anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina 2.5% şi prilocaina 2.5%).
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu
atentie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fata dorsal
a pumnului sau a piciorului, vena jugulara

26
- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei

27
 - Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei
- In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru
mentinerea perfuziei astfel
o Pentru brat , picior fixeaza atela
o Pentru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe
linga corp
o Fixeaza un colac sub capul copilului
LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT SEDATI IN
PREALABIL PENTRU A EVITA INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE
DE TEHNICA

Organizarea muncii pe - Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de

sectie in vederea medic de la farmacie
administrarii - Verifica medicatia la farmacie
- Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul
medicamentelor la copii
- Verifica termenul de valabilitate al medicamentului

NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE PREZINTA

MODIFICARI DE TRANSPARENTA, CULOARE, MIROS SAU CU
DETERIORARI ALE AMBALAJULUI

- Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special

pentru fiecare copil separate
- Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per
doza
- Verifica intervalul recomandat pentru administrare
- Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare specific
fiecarui bolnav
- Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav
- Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor alergice
saa de intolerant
- Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome
suspecte
- Inregistreaza in caietul de predare pacientul, medicamentul,
doza , ora si reactia bolnavului

PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR MEDICAMENTOASE

ACCIDENTALE

- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA COPIILOR IN

SALOANE
- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI IN LOCURI
INACCESIBILE COPIILOR

INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

28
Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D

- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

- Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si

prezinta anemie carentiala
- Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata
numai in cazuri severe
- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective
generale

Obiective Timpi de executie

Evaluare - Verifica si consemneaza in caietul de

lucru carateristicile incaperii in care
- Conditiile de mediu traieste copilul, avind in vedere volumul,
- Regimul de viata pe care il are familia luminozitatea, gradul de poluare a
aerului din camera, temperature,

29

Administrarea tratamentului medicamentos
umiditatea, gradul de igiena
- Verifica si apreciaza daca regimul de
viata al copilului este stability pe baza
idicatiilor medicului, daca se respecta si
cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca
alimentele
- Explica tot ce considera ca nu se aplica
correct
- Respecta schema terapeutica
recomandata de medic si inscrisa in fisa
medicala
o Tratamentul injectabil cu vitamina D se
efectueaza si in cursul imbolnavirilor
preadaugate, exceptie insuficienta
hepatica si renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice (AP)
o Tratamentul oral cu vitamina D este
contraindicate in tulburarile acute si
cornice de digestive
o Vitamina D administrate oral se poate
face in timpul administrarii vaccinului AP,
forma uleioasa administrate oral se
absoarbe mai bine daca se asociaza cu
laptele, in timpul meselor
o In timpul tratamentului cu vitamina D se
urmaresc somnul, tegumentele, ,
scaunul, varsaturile, apetitul copilului
o Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zile
inainte de cura heliomarina
30

Asigurarea ingrijirilor cu character general,
pentru vindecarea rahitismului
Educatia sanitara a apartinatorilor
o Se informeaza de cantitatea de vitamina
D luata de copil prin preparatele de lapte
imbogatite cu vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical
copilul pentru consultative si tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului
pentru efectuarea tratamentului, daca
medical recomanda acest lucru
- Efectueaza sau demonstreaza
apartinatorilor
o Masajul grupelor muscular hipotrofice
o Exercitii simple de stimulare
neuromotorie corespunzatoare virstei
o Exercitii de corectare a sechelelor dupa
virsta de 15 luni – pentru piciorul plat
- Explica exercitiile si miscarile interzise de
medic
- Verifica daca se respecta aceste
recomandari
- Aceasta vizeaza
o mediul si regimul de viata al copilului
o tratamentul medicamentos
o ingrijirile generale necesare
o alimentatia corecta
31

Transmiterea tuturor datelor obtinute cu ocazia
vizitei medicului la copilul bolnav
- metodele de realizare a educatiei se aleg
corespunzator cu nivelul cultural al
familiei
- in cazul vizitarii copilului la domiciliu se
consemneaza rezultatul in caietul de
lucru si se informeaza medical despre
situatia gasita pe teren, consemnind
datele si in fisa copilului

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruri
minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.

Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.

Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Obiective Etape de executie

Asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare - avind in vedere numarul crescut al

pe tot parcursul vizitei medicului la copilul scaunelor si varsaturilor se ingrijeste ca
bolnav exista suficiente schimburi de corp si pat
pentru a mentine copilul in permanenta
stare de igiena
copilul nu se lasa in scutece sau haine
murdare de fecale si urina

32

Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier
- verifica la intervale scurte de timp daca
copilul a prezentat emisiuni de fecale si
urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si il
ajuta sa foloseasca olita
- se verifica aspectul scaunului dupa
fiecare emisie
- in conditiile in care scaunele copilului
sunt foarte frecvente si acide
tegumentele din zona perineala se irita
repede si intens
- asistenta aplica dupa fiecare baie partial
a regiunii perineale ungvente cu amidon,
jecolan
33
 NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECE USUCA
TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZA IRITATIA

- aceste ungvente nu se aplica pe pielea

Supravegherea copilului bolnav
- evaluarea clinica generala
- recunoasterea simptomelor functionale
digestive, prezentei sau aparitia
simptomelor de deshidratare
nespalata de materiile fecale
- copilul va fi cintarit zilnic
- se va inregistra in foaia de temperatura
greutatea
- se observa scaunul, varsatura sau
meteorismul abdominal
- se observa daca apar simptome de
deshidratare
o facies toxic

o pliu cutanat persistent

34

Recoltarea produselor biologice si patologice
Administrarea medicamentelor
o prabusirea TA
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
o vene colabate
- se masoara TA
- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la locul
injectiei
- recolteaza scaun la indicatia medicului
pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia
medicului
- se administreaza medicatia prescrisa de
medic, avind in vedere ca medicamentul
sa fie ingerat in totalitate de copil
- asistenta medicala trebuie sa procedeze
cu grija si rabdare astfel ca dupa
administrare medicamentul sa nu fie
varsat – dizolva medicamentul in solutie
usor indulcita, din care se administreaza
treptat cu lingurita toata cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea
coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu
permite administrarea orala a medicatiei
se incearca mai intii restabilirea
tolerantei digestive
o se pregateste o solutie de glucoza cu ser
fiziologic, din aceasta solutie se
35
 administreaza cu lingurita la intervale
scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml,
observindu-se tolerant digestive, apoi se
observa daca copilul poate ingera 2-3
lingurite odata fara a mai avea senzatie
de voma
o dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel
copilul poate ingera lichide fara a mai
varsa
o din acest moment se poate incerca cu
multa grija administrarea
medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA

- nu se respecta administrarea solutiei in

cantitati mici cu lingurita
- nu se respecta intervalul de timp dintre
administrari
Alimentarea bolnavului - administreaza alimental recomandat de
medic
- copilul nu va fi grabit si nici bruscat
- se va urmari tolerant digestive
Educatia sanitara - educa mama privind profilaxia
imbolnavirilor digestive
- se explica si se demonstreaza
o prepararea si administrarea alimentelor
dietetice
o modul administrarii medicamentelor
prescrise
o mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare
virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotorii
o posibilitatea administrarii vitaminei D si a
vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic
- explica regimul de viata al copilului
convalescent

INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate

imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

36
 Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina

- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive

- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate
- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale, rahitism,
alte avitaminoze.

Obiective Etape de executie

Recuperarea tolerantei digestive si a pierderilor - monteaza o perfuzie la indicatia

hidroelectrolitice medicului
- supravegheaza bolnavul
- administreaza regimul alimentar dietetic
recomandat de medic
- observa tolerant digestive a copilului
pentru fiecare aliment in parte
- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe
masa si pe zi
Recuperarea deficitului ponderal si statural

- asigura alimentatia corespunzatoare

virstei si tolerantei digestive
- alimenteaza copilul respectind
recomandarile medicale de regim
- urmareste in permanenta tolerant
digestiva a copilului la imbogatirea
cantitativa sau calitativa a regimului
alimentar
- se cintareste zilnic copilul si se
inregistreaza valoarea in foaia de
observatie
- masoara lungimea si perimetrele in
ritmul cerut de medic

37
 - sesizeaza toate modificarile privind
evolutia ponderala si tolerant digestive a
copilului
- informeaza medical despre toate
modificarile
- se ingrijeste sa asigure liniste si
atmosfera calma in jurul copilului,
evitind starea de agitatie
- verifica si mentine temperature aerului
din salon

- prevenirea consumului de calorii prin

o agitatie
o termoreglere
o infectii
Prevenirea infectiilor - imbraca echipament steril
- poart masca formata din 4 straturi de
- respectarea masurilor obligatorii privind tifon care sa acopere nasul
igiena personala - masca se schimba dupa 30 minute de
folosire
- nu intra in salon daca prezinta infectii ale
cailor respiratorii, tulburari digestive,
afectiuni septic cutanate
- interzice circulatia personalului sanitary
mediu , auxiliary de ingrijire de la
compartimentele de septic in sectia de
distrofici
- efectueaza curatenie generala si
dezinfectie ciclica saptaminal
- urmareste aparitia simptomelor specifice
diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate
- respectarea circulatiei personalului pentru carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in salonul
contaminat

- depistarea, izolarea, tratarea tuturor

infectiilor survenite la copii pe parcursul
internarii
Prevenirea imbolnavirilor carentiale - efectueaza profilaxia rahitismului
respectind dozajul prescris de medic
- rahitism - respecta alimentatia
- efectueaza tratamentul antianemic
prescris
administrarea fierului oral poate produce
scaderi ale tolerantei digestive

38
 - anemie
- dupa externarea copilului educa parintii
- avitaminoze
sa efectueze alimentative bogata in
vitamine

Recuperarea deficientelor psihomotorii - executa exercitii de stimulare

corespunzatoare virstei pentru copii care
prezinta retardari
Educatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii
recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie
alimentat si ingrijit copilul pentru
prevenirea infectiilor si a complicatiilor

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin accese de
contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de pierderea
cunostintei.

Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct sau
indirect sistemul nervos central.

39
 Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina in caz
de urgenta.
Obiective
Asigurarea asistentei medicale
Asigurarea unei perfecte linisti ambiante
Impiedicarea autotraumatizarii
Impiedicarea strangularii prin imbracamintea de
corp
Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
libere
Supravegherea bolnavului
Evitarea unor greseli de tratament
Administrarea unor medicamente
- in febra
- in colaps
Atitudinea dupa criza convulsivanta
Etape de executie
- va chema medical
- va indeparta cu tact apartinatorii adunati
in jurul copilului
- va culca copilul pe pat cu capul intr-o
parte
- va introduce intre arcadele dentare o
spatula invelita in fasa, batista
- va desface haina la git
- se va fixa limba pentru evitarea inghitirii
- se vor aspira secretiile cu ajutorul
aspiratorului de secretii
- va observa simptomatologia din timpul
accesului spre a putea transmite
medicului
- va masura pulsul
- nu se va administra oxygen
- nu se vor efectua manevre de resuscitare
cardio-respiratorie
- nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
- la indicatia se medicului se administreaza
Diazepam
- nu se administreaza fenobarbital
- daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce
stop cardio-respirator
- paracetamol, aspirina
- adrenalina
- va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
40
 - va efectua toaleta partiala

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:

Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare cardiaca

primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.

Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in

respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.

Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ
accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de corpuri
straine mici, ca jucariile si mancarea).

Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme din
cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.

Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti, are ca
scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland plamanii pana
cand functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca
este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.

Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt mai
repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar vrea sa se
actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca
in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie,( ca de
exemplu epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita interventie medicala
imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.

Materiale necesare :

- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat pacientul

Implementare :

 se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a obtine un

raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de respiratie, va fi ajutat

41
 sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a asezat deja singur in aceasta
pozitie)
 se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si
copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema ajutoare. Se
va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe pamant. Suprafata ar
trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
 daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine capul si
gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata coloana vertebrala

Eliberarea cailor aeriene:

 se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si cu

cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
 se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile aeriene
 nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
 daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii
actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va
ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine coatele pe pamant, se vor pune degetele mari
de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei degete ale fiecarei maini
sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
 in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si nasul
copilului pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta expiratia si
se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
 daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
 daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia, indiferent
daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa cum s-ar proceda in
cazul unui adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi manevra de cautare oarba a obiectului (
sa fie cautat cu degetele daca nu este intai vizualizat deoarece poate complica lucrurile), si se
vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului

Restaurarea ventilatiei :

 daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa cu

doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura copilului cu cea a
salvatorului
 astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
 daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se va
repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
 daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza caile
respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
 daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se aplica
manevra de compresie a pieptului

42
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
 se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta mana
resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza gura
deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai apropiata si se
trece usor cu degetele peste sanţul format intre trahee si muschii sternocleidomastoidieni.
Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul copilului
 daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura, oferindu-i
cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
 daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
 se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de picioarele
copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea pe care se afla
resuscitatorul
 se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului, inspre
locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in acel loc si
indexul langa el
 se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese indexul.
Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
 se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul
copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la o rata de
100 de presari pe minut
 dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o respiratie
gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt doi
 dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul
pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile pieptului
si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista respiratie spontana.
Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3 secunde si se va continua
monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire spontan, i se va mentine gura deschisa
si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale :

 calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz,
simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
 cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine degetele
mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De asemenea, se vor
cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare sa fie egale, astfel incat
aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
 daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca sa se
afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior respirator.
Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va incerca manipularea
caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa obstructioneze complet
calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie comfortabila, si i se va monitoriza
respiratia, pana cand este asigurata asistenta specializata
 se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe masura ce
se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea obiectului strain

43
Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )

Eliberarea cailor aeriene :

 pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe antebratul,
tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe coapsa
 se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare intre
umeri. Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la nivel
abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu organele
vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
 daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si
antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate
 pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona mediana
a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a creste presiunea
intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina obiectul care
blocheaza calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea lui in vreun fel
 se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi
pierde cunostinta
 nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat, deoarece, la
un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe calea respiratorie
agravand obstructia. Se va indeparta doar un obiect care se va vedea clar

Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :

 daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa si i se
va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
 daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou respiratii
gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de indepartare a
obiectului strain
 daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
 se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie

Asigurarea ventilatiei :

 se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului

 se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza un
volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa se ridice si
sa coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
 se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde (20
respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul

44
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii superioare
a bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia gura la gura dar
fara a initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe doar daca nu se poate
detecta pulsul copilului
 pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele copilului. Se
vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie dintre mameloane.
Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa fie una in partea de
dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete pentru a apasa sternul ( 1.3 –
2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
 se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar daca
este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100
compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut

BIBLIOGRAFIE

1. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE

DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească

2. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală

Românească

3. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A

BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti

45
4. C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală,
Bucuresti

46