Pediatrie si Nursing Specific , C5 TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI

 scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant cu virsta

 se va urmari
o motricitatea generala si cea fina

 comportamentul
 dezvoltarea vorbirii si a limbajului

INTERVENTII LA DOMICILIU

 asigurarea conditiilor de mediu

o camera separate, calduroasa, mobilier limitat

 alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

 igiena corporala – baia

o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
o vanita va fi utilizata numai in acest scop
o temperature camerei 22-24 0 c
o temperature apei 370c

 durata nu va depasi 5-8 minute

 nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

 linga vanita vor fi pregatite cele necesare

 dupa baie uscarea se face prin tamponare

o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior

o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
 somnul
o respectarea orelor de somn in functie de virsta
o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

 regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in functie de virsta
si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
 imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

 va fi adecvata virstei si anotimpului

 usor de manevrat

o spalat zilnic, fiarta si calcata

 educarea sfincterelor
o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi ore, dupa
alimentative sau cind se trezeste

 aprecierea dezvoltarii fizice

o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe
o se va urmari eruptia dentara

 aprecierea dezvoltarii psiho-motorii

o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
o aprecierea cuprinde
 motricitate
 postura

 coordonare
 dezvoltare senzoriala
 comportament
 limbaj

 aprecierea gradului de nutritie

o elemente de referinta
 tesut dipos
 turgor
 tegumente si mucoase
 climatul familial
o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
 calirea organismului
o factori utilizati
 apa

 aer

 soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
 imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stability de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal, antihepatitica
 prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini

 sa se protejeze prizele electrice

 sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
 in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului

 in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie

 sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare
 sa verifice intelegerea informatiilor
 sa motiveze importanta acestor ingrijiri
 sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE PEDIATRIE

 activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine conturate, a caror
realizare implica o responsabilitate deosebita
 ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in care copilul este
internat fara mama
 pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient
 munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere si foarte multa
dariure si dragoste pentru copiii

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE

Asigurarea conditiilor de mediu  Copilul va fi preluat de asistenta de salon de

la cea de la internari
 Verifica lenjeria
 Va instala copilul in pat
Ingrijirile generale necesare copilului bolnav  Asigura toate ingrijirile generale necesare

 Asigura igiena corporala prin baie partial ori

de cite ori este nevoie
 Copilul se aseaza pe saltea rezistenta in
decubit dorsal, fara perna

Supravegherea bolnavului
 Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice si  Apreciaza dezvoltarea somatica a copilului la
motorii internare prin cintarire, masurarea lungimii si a
perimetrelor

 Inregistreaza valorile in foaia de observatie

 Observa din punct de vedere clinic copilul
 Masoara functiile vitale si vegetative si le
inregistreaza in foaia de temperature
 Anunta medical despre orice modificare
aparuta
 Observa in mod deosebit prezenta si evolutia
simptomelor specific bolii pentru care este tratat
copilul
 Apreciaza efectul terapiei asupra simptomelor
bolii
 Comunica medicului toate modificarile
survenite

 Evaluarea clinica generala

 Evaluarea simptomelor spacifice bolii

Recolteaza produsele biologice si patologice  La indicatia medicului

Administreaza medicamentele  La indicatia medicului

Alimentatia copilului
 Asigurarea igienei corespunzatoare
alimentarii
 Asigurarea regimului prescris
 Respectarea tehnicii corecte de alimentare
corespunzatoare virstei
 Aprecierea tolerantei digestive a copilului
 Inregistrarea cantitativa a consumului de
alimente
Educatie sanitara
OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV
 Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda urmatoarelor
obiective
OBIECTIVE
Observarea faciesului si a starii generale
Observarea tegumentelor si a mucoaselor
 Imbraca echipamentul de protective
corespunzator pentru alimentatie
 Verifica daca alimentele trimise de la
bucatarie sunt corespunzatoare
 Are grija ca temperature alimentului sa fie
potrivita
 Verifica orificiul tetinelor la sugari
 Repartizeaza alimentele in vase separate
pentru copii mari
 Alimenteaza correct sugarii si copii mici
 Supravegheaza alimentarea copiilor care se
autoservesc
ATENTIE!!!
Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe spate , care
maninca singuri in acest mod
Nu se bruscheaza copii sa manince
Nu se introduce cantitati exaggerate de alimente in
gura copiilor
 In timpul alimentarii se apreciaza apetitul
copilului, prezenta greturilor, varsaturilor si a
scaunelor diareice
 Apreciaza cantitatea de alimente ingerate
 Inscrie in foaia de observatie cantitatea de
alimente consummate
 Transmite medicului observatiile cu privire la
alimentare
 Efectueza instruirea mamei in timpul
spitalizarii
 Pe tot parcursul ingrijirii copilului asistenta
medicala pediatra este obligate sa se poarte blind cu
copilul
TIMPI DE EXECUTIE
 Se observa faciesul pozitia in pat,
comportamentul
 Se observa starea de igiena, integritatea,
culoarea, umiditatea, elasticitatea, prezenta eruptiilor
Observarea sistemului ganglionar limfatic si  Se va percepe prezenta principalelor grupuri
recunoasterea aparitiei manifestarilor patologice ganglionare
 Anunta medical despre orice modificare

Observarea sistemului osteoarticular  Controleaza integritatea membrelor si scheletului

in general

Observarea aparatului respirator  Observa conformatia toracelui, prezenta

simptomelor functionale respiratorii - durere, dispnee,
tuse, expectoratie – ritmul respirator

Observarea aparatului cardiovascular  Se urmareste prezenta simptomelor cardiac –

 Recunoasterea simptomelor de dispnee la effort, palpitatii, durere, cianoza
imbolnavire  Masoara pulsul si tensiunea arterial la indicatia
medicului
 Observa aparitia simptomelor de insuficienta
 Recunoaste complicatiile afectiunilor cardiac – cianoza, agitatie, dispnee, tuse, vene jugulare
cardiace turgescente
 Apreciaza evolutia simptomelor amintite in
raport cu medicatia si alimentatia

Observarea tubului digestive  Observa zona abdominal – dimensiunea

 Recunoasterea unei afectiuni a tubului abdominal, participarea la miscarile respiratorii, prezenta
digestive de ude peristaltice
 Prezenta simptomelor functionale digestive –
varsaturi, diaree, constipatie

 Evolutia acestor simptome in raport cu

alimentatia si medicatia
 Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar, scaderea
in greutate, persistent pliului cutanat, fata trista cu ochi
infundati in orbite, uneori febra

 Se sesizeaza urmatoarele
 Durere intense sub forma de colici
 Oprirea emisiunii de fecale si gaze
 Meteorismul abdominal
 Varsaturi repetate – ocluzia
 Recunoasterea simptomelor de
 Durere intense cu aparitia duritatii – de lemn – a
deshidratare
peretelui abdominal – peritonita
 Asistenta anunta de urgent medical
ATENTIE!!!!!!
 Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore de la
aparitia acestor simptome bolnavul poate deceda
 Atenuarea durerii dupa citeva ore si aparitia
meteorismului abdominal sunt semen de agravare in
evolutia bolii

 Recunoasterea simptomelor de abdomen

acut

Observarea aparatului urogenital  Se observa regiunea urogenitala

 Se masoara diureza
 Se apreciaza macroscopic urina
 Se efectuaza examenul sumar de urina
 Se masoara densitatea urinei
 Recunoasterea simptomelor
 Se observa numarul mictiunilor si prezenta
simptomelor care arata o infectie
 Se informeaza medical

Observarea sistemului nervos si a organelor de simt  Se observa motricitate generala

 Se sesizeaza deficientele vizuale, auditive, de

sensibilitate tactile, termica si dureroasa, precum si
tulburarile de comportament

Participarea asistentei medicale pediatre la  Pentru a fi examinat medical copilul va fi sustinut

examinarea copilului in pozitile corespunzatoare

 Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

 Se efectueaza in conditii mai deosebite

 De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare
 Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si deprinderi pentru
a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
 Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care survin mai frecvent la
aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor in acest sens

Obiective Timpi de executie

Administrarea orala a  Asistenta se spala pe miini

medicamentelor
 Pregatirea asistentei in
vederea administrarii  Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate – lingurita 5 g, lingura de
medicamentelor supa 15 g
 Cresterea
accesibilitatii de administrare
 Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului
 Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere, lichide cu gust
placut, inglobate intr-un aliment pastos

NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI NEPISATE LA

COPII SUB 2 ANI

 Pregatirea copilului in
vederea administrarii
medicamentelor
 Administrarea
medicamentului
Administrarea medicamentelor
prin injectii intramusculare
 pregatirea psihica a
copilului
 alegerea locului
injectiei
 Aseaza in jurul gitului un prosop
 se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit dorsal cu
trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitie sezinda pentru copilul mic
 asigura imobilizarea cu blindete si rabdare
 se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare
 asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin comunicare
verbal
 introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutul avind
grija ca aceasta sa intre pe calea digestive
 premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din cavitatea
bucala
NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN TIMPUL
INSPIRATIEI
 urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea miscarilor de
inghitire
 face controlul cavitatii bucale
 repune copilul in pozitie comoda
 aduna materialul folosit
 supravegheaza efectul imediat al medicamentului
IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A MEDICAMENTELOR CU
PATRUNDERE PE CAILE RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL
IN DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE
APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA OCCIPITALA SI
TORACICA POSTERIOARA
 explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca trebuie, pentru ca
este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator
 masa muscular fesiera cadranul superoextern
 nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei
 se aseaza copilul in decubit ventral
 se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a
articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombara
NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE IN FATA
COPILULUI
SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA COPILULUI
 imobilizarea copilului
cu ajutor
Administrarea supozitoarelor
 asigurarea igienei
 pregatirea
supozitorului
 pregatirea pozitiei
copilului
 administrarea
supozitorului
 supravegherea
copilului
Administrarea intravenoasa a
medicamentelor
 asistenta se spala pe miini
 dezbraca copilul observind zona perianala
 inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de fecale
 efectueaza igiena regiunii perianale
 dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si gradul de
lubrefiere
 se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile copilului
 se aseaza copilul in decubit ventral
 se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului
 se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiul anal
 stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte asteptind 1
minut
 supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai mare ii
explica cum trebuie sa invinga pentru moment senzatia de defecare
 asistenta aduna aterialele folosite
 se spala pe miini
 se spala pe miini
 pregateste materialul necesar
 mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare), tăviţa
 renală, aleză;
 tampoane sterile;
  fluturaş, canule, vacu-test;
 seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat (verificare sau
prelevare de sânge);
 trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile;
 soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat;
 anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de lidocaina 2.5%
şi prilocaina 2.5%).
 Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu atentie
regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fata dorsal a pumnului sau a
piciorului, vena jugulara

 Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei

 Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei

 In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru mentinerea
perfuziei astfel
 Pentru brat , picior fixeaza atela
 Pentru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe linga corp
 Fixeaza un colac sub capul copilului
LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT SEDATI IN
PREALABIL PENTRU A EVITA INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE
DE TEHNICA

Organizarea muncii pe sectie  Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de medic de la

in vederea administrarii farmacie
medicamentelor la copii  Verifica medicatia la farmacie
 Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul
 Verifica termenul de valabilitate al medicamentului

NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE PREZINTA

MODIFICARI DE TRANSPARENTA, CULOARE, MIROS SAU CU
DETERIORARI ALE AMBALAJULUI

 Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special pentru fiecare

copil separate
 Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per doza
 Verifica intervalul recomandat pentru administrare
 Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare specific fiecarui
bolnav
 Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav
 Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor alergice saa de
intolerant
 Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome suspecte
 Inregistreaza in caietul de predare pacientul, medicamentul, doza , ora
si reactia bolnavului

PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR MEDICAMENTOASE

ACCIDENTALE
 NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA COPIILOR
IN SALOANE
  MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI IN
LOCURI INACCESIBILE COPIILOR

INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D

 Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

 Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si prezinta anemie
carentiala
 Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata numai in cazuri
severe
 Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective generale

Obiective Timpi de executie

Evaluare  Verifica si consemneaza in caietul de lucru

 Conditiile de mediu
 Regimul de viata pe care il are familia
carateristicile incaperii in care traieste copilul, avind in
vedere volumul, luminozitatea, gradul de poluare a
aerului din camera, temperature, umiditatea, gradul de
igiena
 Verifica si apreciaza daca regimul de viata al
copilului este stability pe baza idicatiilor medicului,
daca se respecta si cum se respecta
 Invata mama cum sa pegateasca alimentele
 Explica tot ce considera ca nu se aplica
correct

Administrarea tratamentului medicamentos  Respecta schema terapeutica recomandata de

medic si inscrisa in fisa medicala
 Tratamentul injectabil cu vitamina D se
efectueaza si in cursul imbolnavirilor preadaugate,
exceptie insuficienta hepatica si renala
 Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice (AP)
 Tratamentul oral cu vitamina D este
contraindicate in tulburarile acute si cornice de
digestive
 Vitamina D administrate oral se poate face in
timpul administrarii vaccinului AP, forma uleioasa
administrate oral se absoarbe mai bine daca se asociaza
cu laptele, in timpul meselor

 In timpul tratamentului cu vitamina D se

urmaresc somnul, tegumentele, , scaunul, varsaturile,
apetitul copilului
 Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zile
inainte de cura heliomarina
  Se informeaza de cantitatea de vitamina D
luata de copil prin preparatele de lapte imbogatite cu
vitamina D
 Mobilizeaza la dispensarul medical copilul
pentru consultative si tratament
 Se deplaseaza la domiciliul copilului pentru
efectuarea tratamentului, daca medical recomanda
acest lucru

Asigurarea ingrijirilor cu character general, pentru  Efectueaza sau demonstreaza apartinatorilor

vindecarea rahitismului  Masajul grupelor muscular hipotrofice
 Exercitii simple de stimulare neuromotorie
corespunzatoare virstei
 Exercitii de corectare a sechelelor dupa virsta
de 15 luni – pentru piciorul plat
 Explica exercitiile si miscarile interzise de
medic
 Verifica daca se respecta aceste recomandari

Educatia sanitara a apartinatorilor  Aceasta vizeaza

 mediul si regimul de viata al copilului
 tratamentul medicamentos
 ingrijirile generale necesare
 alimentatia corecta

 metodele de realizare a educatiei se aleg

corespunzator cu nivelul cultural al familiei

Transmiterea tuturor datelor obtinute cu ocazia vizitei  in cazul vizitarii copilului la domiciliu se
medicului la copilul bolnav consemneaza rezultatul in caietul de lucru si se
informeaza medical despre situatia gasita pe teren,
consemnind datele si in fisa copilului

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruri minerale,
ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.
Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Obiective Etape de executie

Asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare pe tot
parcursul vizitei medicului la copilul bolnav
 avind in vedere numarul crescut al scaunelor
si varsaturilor se ingrijeste ca exista suficiente
schimburi de corp si pat pentru a mentine copilul in
permanenta stare de igiena
copilul nu se lasa in scutece sau haine murdare de
 fecale si urina
 verifica la intervale scurte de timp daca
copilul a prezentat emisiuni de fecale si urina, sau
varsaturi
 daca copilul este mai mare, il educa si il ajuta
sa foloseasca olita

 se verifica aspectul scaunului dupa fiecare

emisie

Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier  in conditiile in care scaunele copilului sunt

foarte frecvente si acide tegumentele din zona
perineala se irita repede si intens

 asistenta aplica dupa fiecare baie partial a

regiunii perineale ungvente cu amidon, jecolan

NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECE

USUCA TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZA
IRITATIA
 aceste ungvente nu se aplica pe pielea
nespalata de materiile fecale

Supravegherea copilului bolnav  copilul va fi cintarit zilnic

 evaluarea clinica generala  se va inregistra in foaia de temperatura
greutatea
 se observa scaunul, varsatura sau meteorismul
abdominal
 recunoasterea simptomelor functionale
digestive, prezentei sau aparitia simptomelor de  se observa daca apar simptome de
deshidratare deshidratare
 facies toxic

 pliu cutanat persistent

 prabusirea TA
 pierderea cunostiintei
 tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
 vene colabate
 se masoara TA
 se observa culoarea si aspectul tegumentelor
 se observa starea de constienta
 se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la locul injectiei

Recoltarea produselor biologice si patologice  recolteaza scaun la indicatia medicului pentru

coprocultura
 efectueaza si alte recoltari la indicatia
 medicului

Administrarea medicamentelor  se administreaza medicatia prescrisa de

medic, avind in vedere ca medicamentul sa fie ingerat
in totalitate de copil
 asistenta medicala trebuie sa procedeze cu
grija si rabdare astfel ca dupa administrare
medicamentul sa nu fie varsat – dizolva medicamentul
in solutie usor indulcita, din care se administreaza
treptat cu lingurita toata cantitatea
 antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea coproculturii
 in cazul in care copilul varsa si nu permite
administrarea orala a medicatiei se incearca mai intii
restabilirea tolerantei digestive
 se pregateste o solutie de glucoza cu ser
fiziologic, din aceasta solutie se administreaza cu
lingurita la intervale scurte de timp 1-2-3 minute, 100
ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se observa
daca copilul poate ingera 2-3 lingurite odata fara a mai
avea senzatie de voma
 dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel copilul
poate ingera lichide fara a mai varsa
 din acest moment se poate incerca cu multa
grija administrarea medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA
 nu se respecta administrarea solutiei in
cantitati mici cu lingurita
 nu se respecta intervalul de timp dintre
administrari

Alimentarea bolnavului  administreaza alimental recomandat de medic

 copilul nu va fi grabit si nici bruscat
 se va urmari tolerant digestive

Educatia sanitara  educa mama privind profilaxia imbolnavirilor

digestive
 se explica si se demonstreaza
 prepararea si administrarea alimentelor
dietetice
 modul administrarii medicamentelor prescrise
 mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la domiciliu
 alimentatia corecta corespunzatoare virstei
 recuperarea dezvoltarii psihomotorii
 posibilitatea administrarii vitaminei D si a
vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic
 explica regimul de viata al copilului
convalescent

INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

 Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate imposibilitatii
organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina

 tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
 slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii supraadaugate
 deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale, rahitism, alte
avitaminoze.

Obiective Etape de executie

Recuperarea tolerantei digestive si a pierderilor  monteaza o perfuzie la indicatia medicului

hidroelectrolitice  supravegheaza bolnavul
 administreaza regimul alimentar dietetic
recomandat de medic
 observa tolerant digestive a copilului pentru
fiecare aliment in parte
 observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe masa si pe zi

Recuperarea deficitului ponderal si statural

 asigura alimentatia corespunzatoare virstei si
tolerantei digestive  alimenteaza copilul respectind recomandarile
medicale de regim
 urmareste in permanenta tolerant digestiva a
copilului la imbogatirea cantitativa sau calitativa a
regimului alimentar
 se cintareste zilnic copilul si se inregistreaza
valoarea in foaia de observatie
 masoara lungimea si perimetrele in ritmul
cerut de medic
 sesizeaza toate modificarile privind evolutia
ponderala si tolerant digestive a copilului
 informeaza medical despre toate modificarile
 se ingrijeste sa asigure liniste si atmosfera
 prevenirea consumului de calorii prin calma in jurul copilului, evitind starea de agitatie
 agitatie  verifica si mentine temperature aerului din
salon
 termoreglere
 infectii

Prevenirea infectiilor  imbraca echipament steril

 respectarea masurilor obligatorii privind
igiena personala
 respectarea circulatiei personalului
 poart masca formata din 4 straturi de tifon
care sa acopere nasul
 masca se schimba dupa 30 minute de folosire
 nu intra in salon daca prezinta infectii ale
cailor respiratorii, tulburari digestive, afectiuni septic
cutanate
 interzice circulatia personalului sanitary
mediu , auxiliary de ingrijire de la compartimentele de
septic in sectia de distrofici
 efectueaza curatenie generala si dezinfectie
ciclica saptaminal
 depistarea, izolarea, tratarea tuturor infectiilor
survenite la copii pe parcursul internarii
 urmareste aparitia simptomelor specifice
diferitelor infectii
 se izoleaza copii in spatii rezervate pentru
carantina
 se aplica masuri de dezinfectie in salonul
contaminat

Prevenirea imbolnavirilor carentiale  efectueaza profilaxia rahitismului respectind

 rahitism dozajul prescris de medic
 respecta alimentatia
 efectueaza tratamentul antianemic prescris
 anemie
administrarea fierului oral poate produce scaderi
 avitaminoze ale tolerantei digestive
 dupa externarea copilului educa parintii sa
efectueze alimentative bogata in vitamine

Recuperarea deficientelor psihomotorii  executa exercitii de stimulare corespunzatoare

virstei pentru copii care prezinta retardari

Educatia sanitara  educa parintii in vederea prevenirii recaderilor

 explica si demonstreaza cum trebuie alimentat
si ingrijit copilul pentru prevenirea infectiilor si a
complicatiilor

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin accese de contractii
musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de pierderea cunostintei.

Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct sau indirect
sistemul nervos central.

Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina in caz de urgenta.

Obiective Etape de executie

Asigurarea asistentei medicale  va chema medical

Asigurarea unei perfecte linisti ambiante  va indeparta cu tact apartinatorii adunati in

jurul copilului

Impiedicarea autotraumatizarii  va culca copilul pe pat cu capul intr-o parte

 va introduce intre arcadele dentare o spatula
invelita in fasa, batista

Impiedicarea strangularii prin imbracamintea de corp  va desface haina la git

Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii libere  se va fixa limba pentru evitarea inghitirii
 se vor aspira secretiile cu ajutorul
 aspiratorului de secretii

Supravegherea bolnavului  va observa simptomatologia din timpul

accesului spre a putea transmite medicului
 va masura pulsul

Evitarea unor greseli de tratament  nu se va administra oxygen

 nu se vor efectua manevre de resuscitare
cardio-respiratorie
 nu se vor administra analeptice
cardiovasculare

Administrarea unor medicamente  la indicatia se medicului se administreaza

 in febra Diazepam
 in colaps  nu se administreaza fenobarbital
 daca s-a administrat fenobarbital nu se mai
face pe urma diazepam , produce stop cardio-respirator
 paracetamol, aspirina
 adrenalina

Atitudinea dupa criza convulsivanta  va lasa bolnavul linistit dupa criza

convulsivanta
 va efectua toaleta partiala

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:

Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare cardiaca primara sau
de aritmie care a stopat activiatatea inimii.
Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in respiratie sau
chiar de oprirea respiratiei.
Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ accidente
rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de corpuri straine mici, ca jucariile si
mancarea).
Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme din cauza
infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.
Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti, are ca scop sa
restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland plamanii pana cand functia lor
naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti
sau nou-nascuti.
Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt mai repede
implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar vrea sa se actioneze aplicand
manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca in deficienta respiratorie a
pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie,( ca de exemplu epiglotita).Epiglotita nu
necesita resuscitare dar necesita interventie medicala imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu
respira.

Materiale necesare :

- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat pacientul

Implementare :

 se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a obtine un raspuns
sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i
usureze respiratia( daca nu s-a asezat deja singur in aceasta pozitie)
 se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si copilul nu
respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit
dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei
adecvate a inimii
 daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine capul si gatul si
va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata coloana vertebrala

Eliberarea cailor aeriene:

 se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si cu cealalta mana i
se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
 se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile aeriene
 nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
 daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii actionand asupra
falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine
coatele pe pamant, se vor pune degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei
degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
 in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si nasul copilului pentru
a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat
pe obrazul resuscitatorului
 daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
 daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia, indiferent daca copilul
este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua
exceptii: nu se va folosi manevra de cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este intai
vizualizat deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului

Restaurarea ventilatiei :

 daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa cu doua degete
pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura copilului cu cea a salvatorului
 astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
 daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se va repozitiona
capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
 daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza caile respiratorii si
se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
 daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se aplica manevra de
compresie a pieptului

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
 se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta mana resuscitatorul
se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul
gatului copilului, pe partea cea mai apropiata si se trece usor cu degetele peste sanţul format intre trahee si
muschii sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul copilului
 daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura, oferindu-i cate
respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
 daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
 se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de picioarele copilului, se
va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea pe care se afla resuscitatorul
 se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului, inspre locul unde
coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in acel loc si indexul langa el
 se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese indexul. Podul
palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
 se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul copilului,
apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la o rata de 100 de presari pe minut
 dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o respiratie gura la
gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt doi
 dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul pentru a detecta
bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile pieptului si respiratia gura la gura.Daca se
simte pulsul, se va verifica daca exista respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura
la fiecare 3 secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire spontan, i se va
mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale :

 calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz, simpla
deschidere a gurii, poate elimina obstructia
 cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine degetele mainii in
sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca
perioada de compresie si de relaxare sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
 daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca sa se afle daca
copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior respirator. Daca da, se poate suspecta
existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea
laringospasmul care sa obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie comfortabila,
si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta specializata
 se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe masura ce se dezvolta
hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea obiectului strain

Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )

Eliberarea cailor aeriene :

 pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe antebratul, tinandu-l cu
capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe coapsa
 se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare intre umeri. Bataile
acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse
ale ficatului, a apropierii prea mari cu organele vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
 daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si antebratele sale si ii va
aplica lovituri usoare pe spate
 pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona mediana a sternului,
folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i
declanseze tusea, prin care va elimina obiectul care blocheaza calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se
previna ranirea lui in vreun fel
 se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi pierde
cunostinta
 nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat, deoarece, la un nou-
nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe calea respiratorie agravand obstructia. Se va
indeparta doar un obiect care se va vedea clar

Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :

 daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa si i se va aplica
respiratia gura la gura de 2 ori
 daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou respiratii gura la
gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de indepartare a obiectului strain
 daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
 se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie

Asigurarea ventilatiei :
 se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului
 se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza un volum de aer
mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa se ridice si sa coboare, inseamna ca acea
cantitatea de aer oferita de este adecvata
 se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde (20
respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii superioare a bratului,
intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia gura la gura dar fara a initia compresiile
pieptului copilului. Acestea se vor incepe doar daca nu se poate detecta pulsul copilului
 pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele copilului. Se vor pune
trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru
ca degetul mijociu si al treilea sa fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua
degete pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
 se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar daca este un
singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100 compresii/minut si 20 respiratii /minut la
un nou nascut

BIBLIOGRAFIE

1. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII

MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească

2. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală Românească

3. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A BOLNAVILOR – Editura didactică

şi pedagogică, Bucuresti

4. C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală, Bucuresti

Pediatrie si Nursing Specific , C4 TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea schimburilor dintre mediul
extern si organism.
Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune din ratia
cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie, starea de boala,
constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde trofinele alimentare
(proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine. Este influentata de aceeasi factori ca si
ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care
se modifica in functie de varsta.

Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici un alt aliment
solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil pana la varsta de 1 an; optim pana la
varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput in cantitate
mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat compozitia colostrului se modifica,
dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine, 45g lipide, 70g
glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser (60%)-
imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol; Glucidele- din 70 g
glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca, Mg) cat si de
oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelor pancreatice,
insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”) avand enzime,
anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o
proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide; are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si
greselile alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza
dezvoltarea relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi; previne
obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni;
previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul mamei. Orice
nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.

Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS), la inceput cate 5
min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste treptat; se considera ca un supt nu
trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea sanului din care
alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa aceasta varsta- pozitie sezanda.

Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon si apoi se lasa 1-2
picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o parte din areola in gura copilului, mama
va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani “la cerere”, inclusiv
noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara de laptele de mama, cu exceptia
celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la san: biberonul, suzeta, tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga intr-o atmosfera de
liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar daca mama simte ca are putin lapte,
acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca
eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a
mai eructa si apoi, in decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza: femeia care alapteaza
este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana la varsta copilului de 2 ani; se vor
respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si
calitativ; se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si
medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta
regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar
dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se va purta sutien adaptat pentru alaptat; in
caz de
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui stimulant al secretiei
lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la orice nou-nascut si
sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv); Boli cronice grave:
cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii maligne, insuficienta hepatica, boli
renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide,
biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se contraindica heparina cu greutata moleculara mica),
chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de
lactatie; O noua sarcina dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria; icterul secundar
inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat, eventual se incalzeste laptele muls la
40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe cand hipogalactia
(primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului (mamelon scurt, ombilicat) se poate
corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va
alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi tamponate cu creionul de
AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va fi
suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate utiliza tetina lunga,
care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta
de suctiune necesara; sugarii “lenesi” care necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza
cu 20-30 min inaintea meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80; 70ml=pentru greutate
3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g; n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa
nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi;
trimestrul II:90-100kcal/kg/zi, trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8 scaune/24 ore; intre
supturi copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200g/saptamana, in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere; urini concentrate, in
cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese foarte frecvente-foarte
lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine laptele din san; sanii nu si-au marit
volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa nastere. Uneori este nevoie de “proba suptului” prin
cantarire, inainte si dupa supt, pentru a aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald si 800UI/zi in
sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi de la varsta de 6 luni pana la
minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu- 0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se
poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la sugarii flamanzi care
sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca
sunt frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar uneori zilnic si
dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-4 luni, alteori persista pana la 1 an
chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta prin tipat puternic,
agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna (orele 18-20). Se considera colica
abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza
parintii. Tratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe
abdomen. Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice” si nu prescriu nici un tratament; Refuzul sanului:
se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu biberonul, daca laptele are un
gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determina reflex
conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze; sugarul prezinta curba
ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf
sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-copilul se pune la o
dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de hipogalactie, in caz contrar
trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.

Alimentatia artificiala si diversificata

- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute de lapte
matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt inferioare alaptarii exclusive:
mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai frecvente.

Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de trei ori mai mare
decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru intre aminoacizi, necesita
transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la nounascut si
sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte: dezvoltarea gustului
pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor (obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea, zahararea si acidularea
LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele casnice vizeaza: scaderea concentratiei de
proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5
%.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I – formule de start sau de prima varsta, recomandate sugarilor
sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a – II a) de la 4 –6 luni pana la un an, date in
paralel cu alimentatia diversificata; III - formule speciale (“ lapturi – medicament” ); IV - formule pentru
prematuri.

Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100- 110kcal/kg/zi,
trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de
mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la cald sau rece, tetine
cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in biberoane
etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 –60%, concentratia este de 4.5 – 5 g la 30 ml de apa
(3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 –15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra, bivolita, oaie, sunt
improprii sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.
Intoleranta la laptele de vaca –
incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi explozive, diaree
eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte, intoleranta la proteinele LV (pierdere de
sange prin scaun, anemie).
Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale – consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia – prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari decat este
recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din prospect.
Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice – sunt mai frecvente.

- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la alimentatia

consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si este la: 5- 6 luni pentru sugarul
alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 – 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 – 7 zile) pentru sugarul
diversificat la 4 – 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni, primele alimente sa fie lichide
sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide, pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara,
evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu
alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8
luni a fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita
astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic. Alimentul nou introdus va fi propus nu
impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:

a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel, telina, cartof,
dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de oase, carne (pui, vitel, vita, ficat
de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.
Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele, pepenele, ciresele
(risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure, mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci,
seminte, floricele de porumb datorita riscului de aspiratie si inec).
b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte (faina de orez) cu
valoare energetica crescuta sau - ideal – cu cereale fortifiate cu fier.

Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la inceput (sursa de proteine si
fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala bariera de
detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).
Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici sau cu piure de
legume. Dupa 8 –9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar (se evita iaurturile
cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior.

Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
 dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
 bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
 sosuri grase,
 condimente,
 alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane, floricele, pufuleti),
 alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.
Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).

Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie standardizata dupa
criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite in decurs de 24 ore de la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL MIC

 urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in vedere ca in functie
de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile ce pot surveni
 functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala careia ii revine
sarcina sa le noteze si in F O

 foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor

Obiective Tehnici de efectuat

Supravegherea temperaturii
 pregatirea materialului necesar
 asigurarea dezinfectiei termometrului
 masurarea temperaturii
Supravegherea pulsului
 ritmul masurarii
 tehnica masurarii dupa virsta
 interpretarea valorilor obtinute prin masurare
in raport cu virsta
Supravegherea respiratiei
 Tehnica masurarii respiratiei
 se pregateste termometrul individual
 inainte de intrebuintare termometrul va fi
clatit si sters si se va controla nivelul mercurului, care
trebuie sa fie la 36 0 C
 termometrul se pastreaza in borcan cu
cloramina 5%, care se schimba din 2 in 2 zile, dupa
spalarea borcanului
 temperatura in cazul in care nu sunt indicatii
special se masoara de 2 ori in 24 de ore , dimineata
intre orele 6-7 si seara intre orele 17-18
 tehnica de masurare – termometrul se
introduce in rectal la sugar si copilul mic
 temometrul lubrefiat se mentine in rect 10
minute timp in care termometrul si copilul vor fi fixate
de catre cel care masoara temperatura
 temperature rectala este cu 0, - 0,5 grade
Celsius mai mare decit cea axilara
 se realizeaza prin comprimarea unei artere pe
un plan dur
( radial, cubitala, temporal, humerala, femurala,
caotida)
 in mod obisnuit pulsul se masoara de 2 ori pe
zi odata cu temperatura
ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului copilul nu
trebuie sa fie agitat deoarece plinsul si agitatia
accelereaza bataile inimii
 la nou nascut si la sugar in primele luni de
viata se va masura in timpul somnului la nivelul
fontanelei
 la copil pulsatiile inimii se pot percepe si
numara aplicind mina pe regiunea precordiala
 valori normale ale pulsului la copil
 n n =130-140
 1 an=100-120
 2 ani=100-110
 3-4ani=90-110
 5-7ani=80-100
 8-10 ani= 80-90
 11-16 ani=80
 Se realizeaza prin inspectie in timpul
somnului
 Se dezbraca pe fata anterioara a abdomenului
si toracelui si se aplica mina pe toracele copilului
 Respiratia se masoara de obicei dimineata si
serara, dar si de cite ori este nevoie la indicatia
medicului
 Nn=45-55
 Interpretarea valorilor obtinute prin masurare
Supravegherea tensiunii arteriale
Supravegherea scaunului la sugar si copilul mic
 Aprecierea scunului nou nascutului
 Aprecierea scaunului sugarului
 Aprecierea scaunelor modificate
 1 an=30-40
 3 ani=30
 In plus se va urmari
 simetria miscarilor respiratorii
 frecventa respiratorie
 ritmul respirator
 amplitudinea respiratory
 se masoara cu ajutorul tensiometrului pentru
copii, procedind ca la adult
 la copii TA se poate calcula orientativ dupa
formula
 T=80+2A A= virsta copilului
 In primele zile dupa nastere nou nascutul
elimina un scaun de culoare verde-brun inchis
– meconiu - care prezinta produsul secretiilorglandelor
intestinale, amestecate cu bila si cellule descuamate
din timpul vietii intrauterine
 Sugarul alimentat la sin elimina scaune de
culoare galben aurie, care prin oxidarea bilirubinei in
contact cu aerul devine verzuie
 Scaunul sugarului se prezinta ca o pasta
moale , omogena, cu grunji mici, albi sau galbui –
aspect de jumari de oua – cu miros acru
 Numarul scaunelor in 24 ore este de 3-4 pina
la 6 luni
 Daca sugarul este alimentat artificial scaunul
va avea culoare galben deschisa , va fi mai consistent
si indor
 Numarul scaunelor in 24 ore se va reduce la
1-2
 Din momentul in care se vor introduce
fainoasele in alimentatia sugarului scaunul devine brun
inchis
 Scaunele patologice prezinta modificari de
consistent, cantitate, compozitie si culoare
 Scaunele muco-grunjoase au consistent
semilichida , neomogena, cu particule solide cu mult
mucus sub forma de filamente si flocoane, au culoare
galben verzuie, ele se pot elimina in numar de 5-10 in
24 ore
 Scaunele lichide si semilichide sunt eliminate
in jet si prezinta un caracter spumos, pot sa contina
grunji sau mucus numarul lor poate sa creasca pina la
30 /24h
 Scaunele mucoase sunt lichide , cu mucus sub
forma de gramezi viscoase , galbui, cenusii sau sub
forma de placi
 scaunele muco-purulente contin mucozitati si
puroi, au culoare galben verzuie
  scaunele muco-sangvinolente pot fi formate
din mucus, grunji de materii fecale si singe in cantitate
mai mica sau mai mare , sau numai din mucus si singe
 pe linga numarul scaunelor se va nota si
aspectul scaunelor
 scaun normal I
 scaun semiconsistent /
 scaun apos –
 grunjoas Z
 mucos X
 scaun cu singe S, se noteaza cu culoare rosie
 suma scaunelor in numar mare ce s-au produs
si au fost notate pe o foaie separata /24 h, va fi trecuta
in foaia de temperature la rubric scaune corespunzator
 Notarea scaunului in foaia de observatie a
aspectului de exemplu 12X adica 12 scaune
copilului
mucoase/24 h
 semnele ce pot insoti eliminarea scaunului
dureri abdominal, tenesme vor fi comunicate medicului

Controlul diurezei  se va recolta urina / 24 h, folosindu-se o

tehnica cit mai putin traumatic

 se va insista asupra spalarii si dezinfectiei

zonei genito-urinare
 se vor folosi recipient special pentru
recoltarea urinei

 nu se va recolta urina prin sondaj ureteral,

deoarece tehnica preteaza la infectii iatrogene
 se vor acorda ingrijiri necesare tegumentelor
iritate din cauza aplicarii pungilor pentru colectarea
urinei


Pediatrie si Nursing Specific , C3 TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

 criterii de definire a prematurului  

 criteriul temporal – virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

 greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g
- gradul II=1500-2000 g
- gradul III=1000-1500 g
- gradul IV=sub 1000 g

 criterii morfologice + neurologice

 dezvoltare incompleta a functiilor organismului
 lungimea prematurului este sub 47 cm
 perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
 capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise

o fruntea incretita, fata mica, gura deschisa

o torace mic, abdomen mare , evazat
o tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
o este acoperit abundent cu lanugo
o dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
o tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
o este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min
o hemoglobina scazuta
o sistem nervos slab dezvoltat
o termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
o rezistenta la infectii este redusa
 prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale
 ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
 in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
 incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
 corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
 aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
 ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa incetarea
pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de 50-60 ml singe in plus din placenta
 scutece sterile , calde in care va fi primit
 pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
 cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
 plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%, in
pozitie decliva
 fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
 fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei gonococice
 masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai tirziu dupa ce
este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
 tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
 aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate
 prelevari si investigatii imediate
 glicemia
 calcemia
 hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical
 secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae , ombilicale pentru
examen bacteriologic +/- virusologic
 grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
 minore
 intirzierea primului tiat
 stimulare manuala a toracelui
 oxigen sub masca cu presiune controlata
 urmarirea scorului APGAR
 majore
 moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese respiratorii
 intubatie si ventilatie asistata
 punerea unui cateter ombilical venos
 prelevare de singe pentru ASTRUP
 injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml, inainte de
rezultatul ASTRUP
 perfuzie cu glucoza 10%
 oxigen
o in primele 48 de ore
 va fi transportat la salon
 salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
 cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai mari
 patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare


deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata
 sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie miscat din loc
 ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat

 daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile progresiv incalzite pina la 40
grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetate din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
 se vor supraveghea
o ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara pauze prelungite cu sinergie
toraco-abdominala si frecventa maxima de 45 respiratii pe minut
o cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor 0 1 2

Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de

apnee

Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la puternic

Cianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea de oxigen

40%
Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude fara stetoscop

Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

 in caz de pauze respiratorii

o stimularea bazei toracelui
o ventilatie cu masca

 in caz de detresa respiratorie

o supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
o radiografii toracice
o corectia acidozei
o administrare de oxigen
o +/- ventilatie asistata
 control regulat al glicemiei
 alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie de gradul de prematuritate

o se vor face prelevari din

 urina
 meconiu
 lichid gastric
o in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior in functie de
antibiograma
 in prima saptamina
o se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
o se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va institui tratamentul in
functie de valori
 fototerapie
 fenobarbital
 albumina umana +/- esangvinotransfuzie
o debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
o profilaxia infectiei este esentiala
 dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
 sterilizarea corecta a instrumentarului
 manevre manuale si instrumentale sterile
 igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire + controale bacteriologice
periodice
 imbracaminte sterila pentru prematuri
 antibioterapie dupa antibiograma
 la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi , in prezenta unui aport
alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii
o profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential

 imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului

 se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile – cu croiala speciala
 rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

Infasarea prematurului si controlul temperaturii

 schimbarea prematurului se face cit mai rar

 in timpul infasatului se tine acoperit partial
 scutecul curat va fi incalzit inainte
 in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
 toaleta generala se face la 24 ore
 prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
 inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la 2-3 ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa se faca lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice cardiovasculare si
respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
 combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
o hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva – melena, hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina K mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului vitamina K
injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia medicului
 prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in carantina
 alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati la supt si
deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din care retine numai
25-50 ml, restul eliminindu-se
 cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
 ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o lingurita din
ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10 ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi alimentati cu lapte
doar dupa 48-72 ore
 tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu apa, sapun si peria
de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o alimentatia prin sonda – gavajul
 poate fi continua sau discontinua
 se foloseste in general la prematurii mici
 greutate la nastere sub 1500 g
 virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt +/- deglutitie
 se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
 se prefera introducerea sondei pe nas
 dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara reziduul gastric
 daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se va administra
o noua cantitate de lapte
 daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese, cantitatea de
lapte se va scadea
 la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere cu citiva ml de
apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
 alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa asigurarea ca
 reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
 prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
 prematurul primeste si retine ratia calculata
 la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul continuu prin
sonda nazo-gastrica
 ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general 0,5 1 ml
/ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
 se vor lua precautii suplimentare
 tubulatura se schimba la 8-12 ore
 laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
 pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul gastric prin
aspiratie
 pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica radiologic
o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate pentru a se asigura
mentinerea secretiei lacatate a mamei
o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
o dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
o se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul sub
supraveghere
o daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie complementara cu lapte
praf
o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin tatonare in general la
greutati variabile 2200-2500 g
o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
 12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI

 Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
 In afara baii generale dupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua toaleta partiala a
regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
 Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa trebuie sa fie
suficienta sa acopere umerii copilului

 In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

 Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute

 Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat

Pediatrie si Nursing Specific , C2 PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI ,

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

 Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt
o Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
o Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
o Aprecierea starii fatului la nastere
o Profilaxia oftalmiei gonococice
o Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
o Stabilirea sexului
o Masurarea si cintarirea
o Stabilirea sexului

 Stabilirea identitatii
 Ingrijirea tegumentelor
 Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele efectuindu-se
cu multa blindete

Etape de executie Timpi de executie

Aspirarea secretiilor din nas si  Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda Nelaton numarul
din gura 12-14

 Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

Pensarea si sctionarea  Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la insertia

cordonului ombilical abdominal a ombilicului, iar a doua inspre vulva parturientei
 Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca chirurgicala
  Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa sau matase,
fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra insertiei abdominal a cordonului ,
incrucisind firele de 2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu
foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii
 Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea nod de siguranta
, peste suprafata bontului, dupa care se sectioneaza firele – ligatura in dop de
sampanie
 Se tamponeaza bontul cu betadina

Pansarea bontului ombilical  Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din parti pina la
jumatate
 Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica mumificarea
cordonului ombilical

 Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

 Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in primele 24 de
ore dupa nastere pentru a depista o eventual hemoragie

Aprecierea starii fatului la  Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului APGAR
nastere notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac, respiratia, tonicitatea muscular,
reflexele de iritatie, coloratia tegumentelor

Scor 0 1 2

Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau

perioade de
apnee

Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu

pina la
puternic

Cianoza Absenta La respirarea La

de aer respirarea de
oxigen 40%

Geamat Absent E aude cu Se aude fara

axpirator stetoscopul stetoscop

Murmur Clar Diminuat Abia

vezicular perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

 Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de reanimare

Prevenirea oftalmiei gonococice  Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu ajutorul
compreselor sterile umezite cu solutie de ser fiziologic sau musetel

 Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac conjunctival

picaturi de solutie proaspata de nitrat de argint 1%
 Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens circular, dupa care
se sterg ochii cu ser fiziologic steril

Examinarea sumara a n.n  Se stabileste sexul

 Se cerceteaza integritatea organismului pentru descoperirea
eventualelor malformatii vizibile

Determinarea datelor  Se masoara cu pediometrul

antropometrice

 Se masoara circumferinta capului, toracelui, abdomenului cu

centimetrul
 Se cintareste

Stabilirea identitatii  Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca mijloc de

identificare pe care se inscriu datele masuratorilor
Ingrijirea tegumentelor  Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec cald

 Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos, aceasta avind

rolul unui invelis protector impotriva infectiilor si a pierderilor de caldura

Infasarea  Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la sala de nastere  Se transporta cu blindete in conditii de protectie termica

 Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in
programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului)
a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de
"vaccin viu atenuat". 

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca
imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe  cu anul 1908,  cand Albert Calmette si veterinarul Camille Guérin incep
sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastita
tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca
bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena. 

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub
denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe
sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor de
tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu bacili
tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a deceselor
copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

Pediatrie si Nursing Specific , C1 - FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI

DEZVOLTAREA

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I sa
ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si exprimate in concordant
cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina la
moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru

promovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA     

 Conditii prenatale
o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de
consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
 Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

o Da informatii despre lume si societate
 Nutritia
o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara
 Odihna, somnul, activitatiile fizice
 Experienta de viata si procesul de invatare
 Mediu
o Clima
o Conditiile de locuit
o Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

Intrauterina
 Perioada embrionara 1-3  Corespunde organogenezei
luni

 Se produce dezvoltarea de baza a unor sisteme si aparate, a

capacitatii functionale
 Apar primele miscari active percepute de mama la 4 ½ luni

 Dezvoltarea sistemului nervos central si a centrilor respiratorii

 Cresterea in lungime si greutate
 La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil sa treaca la viata
extrauterina
 Perioda fetala 3-6 luni

 6-9 luni

Nou nascut 0-30 zile  Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm

 In a zecea zi atinge greutatea de la nastere in primele zile avind
loc scaderea fiziologica
 La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu aproximativ 750
g
 Sunt prezente reflexele arhaice
 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro -  reflexul de tresarire 
 De apucare
 De extensie a capului
 Reactioneaza la stimuli senzoriali

 Plinsul este un mijloc de comunicare

 Discomfort
 Foame
  Sete

Sugar 1-12 luni  Se produce o crestere fizica, cognitive si psihosociala in ritm

rapid
 Se trece de la un comportament reflex la unul constient

 Progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea

miscarilor ajungind la 1 an sa se aplece, sa se ridice
 Progrese auditive si vizuale
 Dezvoltarea limbajului

Copil mic 1-3 ani  Mobilitatea crescuta – urca si coboara scarile cu usurinta
 Motricitatea fina ii permite sa deseneze

 Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea intuitiva

 Stie care comportament se pedepseste si care se recompenseaza
 Vocabulary imbunatatit
 Numste culoril, partile corpului

 Construieste fraze
 Cauta contacte sociale
 Trece de la jocul asociativ la cel cooperative
 Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani
 La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg

Solar 6-14 ani  Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

 Au loc transformari comportamentale de personalitate

 Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea, auzul