UNIVERSITATEA ,,CONSTA1NTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU - JIU 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE 

Domeniul:Administrarea afacerilor 
Program de studii: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor 
 
 
REFERAT LA DISCIPLINA:                                  
Macroeconomie
 
 
Cai de diminuare a somajului 
 
 
 
 
 
 

 
STUDENT: Zalog Remus Matei Giovani 
 
 
 
 
 

 
 
Data predării referatului: 12.04.2022 

1
 Cai de diminuare a somajului

Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un

excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie
diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu
exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.
Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica,
totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia,
dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de
confruntare al cererii  globale si ofertei globale de munca.
CAUZELE   SOMAJULUI
Progresul  tehnic
Criza  economica
Modificarile de structura  a  ramurilor  si  sectoarelor  economice
Migrarea - emigrarea 
Conjunctura  economica  si  politica  internationala  nefavorabila
Introducere
Politicile de reducere a șomajului și de creștere a gradului de ocupare
reprezintă un domeniu distinct în cadrul politicilor sociale, obiectivul lor fiind
menținerea și creșterea gradului de ocupare, prin acțiuni directe sau indirecte,
menite să asigure locuri de muncă pentru tinerii care intră pe piața muncii,
pentru șomeri sau alte persoane care vor să se angajeze ca salariați.
Un anumit grad de șomaj există și reprezintă o trăsătură inevitabilă a
oricărei economii de piață liberă. În consecință, și România se confruntă cu
această problemă, încearcând tot mai mult să mențină la niveluri rezonabile (cât
mai scăzute) șomajul.
Intervenții privind diminuarea șomajului și creșterea gradului de
ocupare
Au fost elaborate pe baza propunerilor Comisiei Europene o serie de
direcții1 organizate pe patru piloni: angajabilitate, antreprenoriat, adaptabilitate
și asigurarea de șanse egale femeilor la angajare sau la locul de muncă.
Măsuri de combatere

2
  O măsură pentru combaterea şomajului structural, este stabilirea unor
tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi
conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de
inflaţie.Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a
angajaţilor s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare
şi neeficace. O altă măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai
scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajaţi.
      Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:
La noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie
mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de
muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică.
Instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de
muncă      integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie
străină.
Ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor.
Măsura ”formare profesională”
Rezultatele evaluării particularităților impactului au reliefat următoarele
aspecte importante:  putem vorbi de un impact pozitiv al participării la
cursurile de formare în vederea ocupării unui loc de muncă remunerat în rândul
tinerilor sub 24 de ani; șansele de a-și găsi un loc de muncă remunerat în urma
beneficierii de cursuri de formare profesională scad o dată cu vârsta, devenind
cu 36,5% mai mici pentru beneficiarii de măsură de peste 45 de ani.
Planul sectorial de CD al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale
și Persoanelor Vârstnice Proiectul: ”Evaluarea efectelor măsurilor active asupra
reducerii şomajului şi creşterii ocupării” 65
Sansele persoanelor din mediul urban de a-și găsi un loc de muncă
remunerat în urma participării la cursuri de formare profesională, sunt cu 29,5%
mai mici față de cele ale non-beneficiarilor similari în caracteristici;
Sansele de a se ocupa în urma finalizării măsurii sunt mai ridicate pentru
persoanele cu nivel redus de studii și scad pe măsură ce crește nivelul studiilor
(beneficiarii cu studii superioare au o probabilitate de a se angaja la terminarea
măsurii cu 70% mai mică decât cea a non-beneficiarilor cu aceleași
caracteristici.
Stimularea mobilității forței de muncă”

3
 Rezultatele evaluării particularităților impactului au reliefat următoarele
aspecte importante:
Stimularea mobilității forței de muncă are efecte mai bune la indivizii de
gen masculin, care au o disponibilitate mai ridicată pentru schimbarea locului de
muncă și a domiciliului comparativ cu femeile.
Persoanele din mediul rural au șanse mult mai mari de a-și găsi un loc de
muncă remunerat prin intermediul măsurii (de aproape 9 ori mai mari,
comparativ cele ale non-beneficiarilor similari în caracteristici, din mediul
rural).
Beneficiarii măsurii tineri au șanse mai mari de a urma măsura cu
rezultate bune
Persoanele cu nivel de educație scăzută sunt cele mai predispuse să
accepte locuri de muncă noi cu asumarea mobilității teritoriale, cu sau fără
schimbarea domiciliului
Planul sectorial de CD al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale
și Persoanelor Vârstnice Proiectul: Evaluarea efectelor măsurilor active asupra
reducerii şomajului şi creşterii ocupării.
”Completarea veniturilor salariale”
Rezultatele evaluării particularităților impactului au arătat următoarele
aspecte importante:
femeile au șanse mai mari de a avea un loc de muncă remunerat (de
aproape 9 ori mai multe decât nonbeneficiarele cu aceleași caracteristici, la
momentul anchetei).
Impactul măsurii este resimțit ușor mai pronunțat de persoanele cu nivel
de educație joasă, pentru care șansele de a-și găsi un loc de muncă remunerat în
urma beneficierii de măsură sunt de aproape 4,14 ori mai ridicate comparativ cu
cele ale unui non-beneficiar, cu caracteristici similare
Tinerii au cele mai mari șanse să se angajeze în urma beneficierii de
această măsura, comparativ cu persoanele din alte grupe de vârstă.
”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru persoanele de peste 45
ani„
Rezultatele evaluării particularităților impactului au evidențiat
următoarele aspecte importante:

4
 Beneficiarii măsurii de gen feminin au mai multe șanse de a fi ocupați la
peste un an de la terminarea măsurii (de aproape 2,9 ori mai multe) decât non-
beneficiarii cu aceleași caracteristici, la momentul anchetei;
Planul sectorial de CD al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale
și Persoanelor Vârstnice Proiectul: ”Evaluarea efectelor măsurilor active asupra
reducerii şomajului şi creşterii ocupării” 67
Sansele unei persoane din mediul rural de a fi ocupată la peste un an de la
terminarea măsurii sunt mai mari (de aproape 2,24 ori), comparativ cu cele ale
nonbeneficiarilor similari în caracteristici;
Persoanele cu nivel de educație joasă beneficiare de măsură au
probabilitate mai mare de a fi în ocupare, comparativ cu non-participanții la
măsură.
”Prima de încadrare acordată absolvenţilor unor instituţii de
învăţământ”
Rezultatele evaluării particularităților impactului au reliefat următoarele
aspecte importante:
Măsura a fost mai eficientă în rândul bărbaților, care acceptă cu o mai
mare promptitudine, comparativ cu femeile, încadrarea pe un nou loc de muncă
remunerat;
Șansele unui absolvent de instituţie de învăţământ, cu rezidența în mediul
urban, de a-și găsi un loc de muncă.
Planul sectorial de CD al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale
și Persoanelor Vârstnice Proiectul: ”Evaluarea efectelor măsurilor active asupra
reducerii şomajului şi creşterii ocupării” 69 remunerat prin intermediul măsurii,
sunt cu 71% mai mici comparativ cu non-beneficiarii.

5
 Bibliografie

1. Angrist J, Pischke J.S. (2008], Mostly Harmless Econometrics,

Princeton University Press, NJ.
2. Bassanini, A., Duval R. (2009), Unemployment, Institutions and
Reform Complementarities: reassessing the Aggregate Evidence for OECD
Countries, Oxford Review of Economic Policy, Vol. 25, pp. 40-59.
3. Belot, M., van Ours J. C. (2004), Does the recent success of some
OECD countries in lowering their unemployment rates lie in the clever design of
their labour marketreforms?”, Oxford Economic Papers, Vol. 56, pp. 621-642.
4. BertrandM. Duflo E, Mullainathan S (2004) How Much Should We
Trust Differences-in-Differences Estimates? – Qarterly Journal of Economics
vol 119, n.1, p.249-275
5. http://invatamaiusoreconomie.blogspot.com/2012/01/somajul.html
6. POLITICI DE REDUCERE A ȘOMAJULUI ȘI DE CREȘTERE A
GRADULUI DE OCUPARE ÎN ROMÂNIA Anca Maria Elisabeta ODOBLEJA

6
 Cuprins
1. Somajul Definitie
2. Cauzele somajului
3. Introducere
4. Masuri de combatereâ
4.1. Formare profesională
4.2. Stimularea mobilității forței de muncă
4.3. Completarea veniturilor salariale
4.4. Subvenţionarea locurilor de muncă pentru persoanele de peste 45 ani
4.5. Prima de încadrare acordată absolvenţilor unor instituţii de învăţământ
5. Bibliografie