Corelaţia dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în cazul persoanelor cu dizabilităţi

Expresia corelării dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în cazul

persoanelor cu handicap se regăseşte în primul rând în persoanele cu handicap
încadrate în muncă, şi în particular în persoanele cu handicap încadrate în
muncă prin serviciul de ocupare.

Distribuţia numărului de persoane cu handicap încadrate în muncă prin

programele de măsuri active ale ANOFM este prezentată în tabelele de mai jos
şi pune în evidenţă numărul foarte mic de persoane cu handicap care
beneficiază de serviciile agenţiei de ocupare a forţei de muncă, în special din
cauza faptului că acestea nu apelează la aceste servicii , fie pentru că nu doresc
să obţină un loc de muncă, fie pentru că şi performanţele agenţiior sunt destul
de reduse în acest sens. Locurile de muncă pe care sunt încadrate persoane cu
handicap sunt în mare majoritate (peste 80% din locurile de muncă pe care
sunt încadrate persoane cu handicap prin medierea serviciului public de
ocupare) locuri de muncă cu contract pe perioadă determinată. În plus, 30%
dintre persoanele încadrate în muncă au fost încadrate prin subvenţionarea
locului de muncă (2005), însă tendinţa este de scădere a acestei categorii.
Persoanele încadrate în muncă după participarea la cursuri de formare sunt în
număr foarte redus (20 în 2005 şi 9 în 2006).
Tabel 2.1: Numărul persoanelor cu handicap încadrate în muncă prin
programele de măsuri active ale ANOFM

Anii Total Incadrate Cu contract Cu contract Încadrate Incadrate Încadrate în

în muncă cu durată cu durată în muncă în muncă muncă prin
prin determinată nedeterminat prin prin subvenţionarea
servicii de ă informare cursuri de locului de
mediere, şi consiliere formare muncă
din care
2005 658 361 297 64 94 20 217
2006 775 529 433 96 113 9 186
2007 159 126 77 49 15 2 26
(primele
două luni)

Anii Încadrate în Încadrate în Încadrate în Încadrare în Încadrare în

muncă prin muncă prin muncă prin muncăşomeri muncă
ocuparea contracte de acordare de peste 45 de ani cu întreţinători
temporară în solidaritate, alocaţii pentru subvenţionarea unicicu
lucrări publice legea 116/2002 şomerii care se locului de muncă subvenţionarea
de interes angajeazăinainte locului de muncă
comunitar de termen
2005 4 1 7 1 1
2006 17 10 11 3 0
2007(primele 18 0 7 0 0
două luni)

Anii Încadrare în muncă prin Încadrare absolvenţicu Încadrare absolvenţi

stimularea mobilităţii subvenţionarea locului de beneficiari de prima de
muncă încadrare
2005 0 37
2006 1 19 7
2007(primele două luni) 0 3 0
Sursa: Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe,
Principalele elemente de evaluare a gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu
dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 218

Din păcate lipsa datelor referitoare la situaţia persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă ne împiedică să analizăm caracteristicile ofertei de
forţă de muncă din partea persoanelor cu handicap şi din acest motiv analiza se
va baza pe segmentele pe care s-a realizat întâlnirea cererii cu oferta de forţă
de muncă.1

Pentru a putea realiza corelaţia dintre cererea şi oferta de muncă în cazul

persoanelor cu handicap este necesară, în primul rănd, o analiză a situaţiei
existente pe piaţa muncii pentru segmentul de persoane cu handicap. Practic,
persoanele cu handicap încadrate în muncă reprezintă expresia suprapunerii
cererii şi ofertei de forţă de muncă sau de locuri de muncă pentru grupul
persoanelor cu handicap.

Structura persoanelor cu handicap ocupate pe piaţa muncii, în funcţie de

gradul şi tipul de handicap se prezintă în felul următor:

Tabel 2.2: Numărul persoanelor cu handicap încadrate în muncă, pe tipuri şi

grade de handicap, la 1 ianuarie 2008

Grad Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Neuro Asociat SIDA HIV Boli Total
handicap psihic rare
GRAV 216 354 26 1109 115 312 82 21 1 23 2259
ACCENTUAT 2698 3732 2734 908 664 1502 295 39 27 122 12721
MEDIU 468 333 76 128 91 86 21 0 0 5 1208
UŞOR 3 12 1 8 6 3 4 0 0 0 37
TOTAL 3385 4431 2837 2153 876 1903 402 60 28 150 16225

Sursa: Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe,

Principalele elemente de evaluare a gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu
dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 219
1
Situaţia ocupaţională a persoanelor cu dizabilităţi incluse în programele de măsuri active ale Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă ( ANOFM), http://anofm.ro date statistice
 O primă observaţie pe baza datelor prezentate în tabelul de mai sus ar fi
accea că 78% dintre persoanele cu handicap încadrate în muncă au handicap
accentuat, numai puţin peste 7% dintre acestea având handicap mediu sau
uşor. Această situaţie nu este conformă intocmai cu realitatea, în sensul că
foarte multe persoane cu handicap uşor sau mediu nu se prezintă la Direcţiile
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) pentru a fi luate
în evidenţă. Această situaţie se datorează faptului că până la intrarea în vigoare
a noii legi în ceea ce priveşte drepturile persoanelor cu dizabilităţi, persoanele
cu handicap mediu sau uşor nu beneficiau de prestaţii băneşti şi nici paleta de
facilităţi care li se acordă nu era prea largă. Însă, Legea nr. 448/2006,
republicată, stipulează faptul că şi persoanele cu handicap mediu vor beneficia
de bugetul personal complementar în valoare de 33 RON lunar, ceea ce este
posibil să ducă la creşterea numărului de persoane cu handicap mediu
înregistrate în evidenţele DGASPC.

În ceea ce priveşte distribuţia persoanelor cu handicap pe tipuri de

handicap, observăm că cele mai mari ponderi sunt deţinute de persoanele cu
handicap somatic (27,3%) şi cele cu handicap fizic (20,9%).2

2
Cristina Stroe, Distribuţia persoanelor cu dizabilităţi. Structură dimensională. Dinamică, Editura Universitară,
2008
Grafic 2.2

Distribuţia persoanelor cu handicap încadrate în muncă la 1 ianuarie 2008, după

tipul şi gradul de handicap

Uşor

Mediu

Accentuat

Grav

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal

Neuropsihic Asociat Sida Hiv Boli rare
Sursa: Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe,
Principalele elemente de evaluare a gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu
dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 220
 Interesantă este şi distribuţia persoanelor încadrate în muncă pe tipuri
de handicap în cadrul fiecărui grad de handicap. Astfel, observăm că
majoritatea persoanelor cu handicap grav care lucrează sunt persoane cu
handicap vizual, urmate de persoanele cu handicap neuropsihic, somatic şi fizic.
Însă, această distribuţie nu se corelează cu distribuţia persoanelor adulte cu
handicap pe tipuri şi grade de handicap, în sensul că în cazul handicapului grav,
deşi foarte puţine ca număr comparativ cu celelalte tipuri de handicap, în
sensul că în cazul handicapului grav, deşi foarte puţine ca număr comparativ cu
celelalte tipuri de handicap, persoanele cu handicap auditiv deţin cea mai mare
rată de ocupare (raport între numărul persoanelor încadrate în muncă şi
numărul total al persoanelor adulte), de 19,12%. Persoanele cu handicap
accentuat fizic, somatic sau auditiv, respectiv neuropsihic deţin cele mai mari
ponderi în cadrul numărului total de persoane cu handicap accentuat încadrate
în muncă, distribuţie foarte apropiată de distribuţia ratei de ocupare pe acest
grad de handicap. Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap mediu se
face cu precădere pentru handicap fizic şi somatic deşi, ca şi în cazul
handicapului grav, handicapul auditiv deţine şi aici cea mai mare ratş de
ocupare; iar persoanele cu handicap uşor somatic, vizual, mintal şi asociat au
cele mai mari efective de angajaţi în cadrul handicapului uşor.

Tabel 2.3: Numărul persoanelor adulte cu handicap, după tipul şi gradul de

handicap, la 1 ianuarie 2008

Grad Fizic Somati Auditi Vizua Minta Neuropsihi Asocia SID HI Boli Total
handicap c v l l c t A V rare
GRAV 5785 3724 136 2046 1557 13565 3669 1082 361 355 64719
4 8
ACCENTUA 2211 17339 6642 1469 4348 21923 6245 320 284 827 13387
T 9 3 2 4
MEDIU 1313 1929 302 1606 2128 821 190 0 7 17 8313
UŞOR 53 71 6 49 59 58 14 0 3 0 313
TOTAL 2927 23063 7086 3681 6124 36367 10118 1402 655 119 20721
0 2 7 9 9
Sursa: Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe,
Principalele elemente de evaluare a gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu
dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 220

Tabel 2.4: Ponderea persoanelor cu handicap încadrate în muncă în totalul

persoanelor adulte cu handicap, la 1 ianuarie 2008

Grad Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal Neuropsihic Asociat SIDA HIV Boli Total
handicap rare
Grav 3,73 9,51 19,12 5,42 0,74 2,30 2,23 1,94 0,28 6,48 3,49
Accentuat 12,20 21,52 41,16 6,18 1,53 6.85 4,72 12,19 9,51 14,75 9,17
Mediu 35,64 17,26 25,17 7,97 4,28 10,48 11,05 - 0,00 29,41 14,53
Uşor 5,66 16,90 16,67 16,33 10,17 5,17 28,57 - 0,00 - 11,82
Total 11,56 19,21 40,04 5,85 1,43 5,23 3,97 4,28 4,27 12,51 7,83

Sursa: Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe,

Principalele elemente de evaluare a gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu
dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 221

Observăm din tabelul precedent că rata de ocupare în funcţie de gradul

de handicap este cea mai mare pentru persoanele cu handicap mediu şi
handicap uşor, iar în funcţie de tipul de handicap, rata cea mai mare de
ocupare se înregistrează în cazul persoanelor cu handicap auditiv.3

O analiză în structure a persoanelor cu handicap încadrate în muncă în

funcţie de nivelul educaţional al acestora, indică cea mai mare pondere pentru
persoanele care au ultima şcoală absolvită liceul, iar 78% dintre persoanele
încadrate în muncă au cel puţin studii liceale.

3
Active Watch Agenţia de Monitorizare a Presei, coordonator cercetare Ciumăgeanu Mugur, Politici de ocupare
pentru persoane cu dizabilităţi-rezultate, direcţii, recomandări- Cercetare cantitativă şi calitativă privind
situaţia ocupării persoanelor cu dizabilităţi, Bucureşti, 2010
Grafic 2.3

Număr estimat de persoane cu handicap încadrate în muncă,

după nivelul educaţional, la 1 ianuarie 2008

7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Gimnazial Liceal Profesional/Special Postliceal Universitar

Număr estimat de persoane

Sursa: Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe,
Principalele elemente de evaluare a gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu
dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag. 221

Conform ANPH, 46% dintre persoanele cu handicap încadrate în muncă

au handicapul din naştere, iar 47% l-au dobândit după naştere din alte cauze
decât accidentele de muncă.

Pe baza frecvenţelor mai sus menţionate am putea conchide că cele mai mari
şanse de angajare le au persoanele cu handicap accentuat, persoanele cu
handicap somatic sau persoanele care au absolvit liceul, indiferent de tipul şi
gradul de handicap.

Pentru a analiza şi părţile din cererea de forţă de muncă, respectiv oferta

de forţă de muncă nesatisfăcute pe piaţă vom avea ca punct de plecare
structura pe profesii/meserii/ocupaţii a persoanelor cu handicap încadrate în
muncă, respectiv ponderea principalelor meserii/profesii/ocupaţii solicitate de
persoanele cu handicap în vederea încadrării în muncă.
 Practic ar trebui să facem o corelaţie structurală între locurile vacante
destinate persoanelor cu dizabilităţi aflate în căutarea unui loc de muncă.
Locurile de muncă vacante vom considera că respectă structura ocupaţională a
locurilor de muncă pe care au fost încadrate persoane cu dizabilităţi (situaţia
existentă la 1 ianuarie 2008), iar pentru persoanele cu handicap aflate în
căutarea unui loc de muncă, vom lua în considerare structurarea pe
principalele ocupaţii solicitate de acestea.

Tabel 2.5: Distribuţia solicitărilor pentru locuri de muncă din partea

persoanelor cu handicap şi a persoanelor încadrate în muncă, după grupa de
ocupaţie din COR

Grupa COR Solicitări din partea Persoane cu handicap Diferenţe

persoanelor cu încadrate în structurale
handicap(%) muncă(%)
1- Membri ai corpului legislativ, ai 0,00 0.68 0,68
executivului, înalţi conducători ai
administraţiei publice, conducători şi
funcţionari superiori din unităţile
economico-sociale şi politice
2- Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi 3,96 14,46 10,50
ştiinţifice
3- Tehnicieni, maiştri şi asimilaţi 18,81 18,01 -0,80
4- Funcţionari administrativi 0,55 4,25 3,70
5- Lucrători operativi în servicii, comerţ 9,79 6,38 -3,41
şi asimilaţi
6- Agricultori şi lucrători calificaţi în 0,00 0,00 0
agricultură, silvicultură şi pescuit
7-Meşteşugari şi lucrători calificaţi în 43,45 38,30 -5,15
meserii de tip artizanal, de reglare şi
întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor
8- Operatori la instalaţii şi maşini şi 2,64 3,23 0,59
asamblori de maşini, echipamente şi alte
produse
9- Muncitori necalificaţi 20,57 14,69 -5,88
Sursa:Grupări după Codul Ocupaţiilor din România a autorilor pe baza datelor Autorităţii Naţionale a
Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe, Principalele elemente de evaluare a
gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti,
2008, pag. 222

Distribuţia persoanelor cu handicap încadrate în muncă, după grupele de

ocupaţii din COR indică, aşa cum ne aşteptam, grupa 7 – Meşteşugari şi
lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor
şi instalaţiilor ca fiind cea mai frecvent întâlnită (38,3% din cazuri), aceasta fiind
urmată de grupa 3 – Tehnicieni, maiştri şi asimilaţi (18,01%), grupa 9 –
Muncitori necalificaţi (14,69%) şi grupa 2 – Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi
ştiinţifice (14,46%). Grupa 6 – Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură,
silvicultură şi pescuit nu conţine nici o înregistrare referitoare la persoanele cu
handicap, iar grupa 1 – Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi
conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din
unităţile economico-sociale şi politice deţine o pondere de sub 1% în totalul
persoanelor cu handicap încadrate în muncă. 6,38% dintre persoanele cu
dizabilităţi încadrate în muncă sunt lucrători operativi în servicii, comerţ şi
asimilaţi (grupa 5), 4,25% sunt funcţionari administrativi, iar un procent mai mic
de 3,23% se regăseşte în cazul operatorilor la instalaţii şi maşini şi asamblori de
maşini, echipamente şi alte produse (grupa 8)

În ceea ce priveşte solicitările de locuri de muncă din partea persoanelor

cu handicap, conform ANPH, aproape jumătate dintre acestea (43,45%) îşi
doresc un loc de muncă într-o ocupaţie de meşteşugar sau lucrător calificat în
meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor
(Grupa 7), 20,57% îşi doresc să lucreze ca muncitori necalificaţi, iar 18,81%
solicită o ocupaţie din grupa 3 – Tehnicieni, maiştri şi asimilaţi. Persoanele cu
handicap nu îşi doresc să lucreze ca membri ai corpului legislativ, ai
executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi
funcţionari superiori din unităţile economico-sociale şi politice şi în agricultură,
şi într-o foarte mică măsură ca funcţionari administrativi, specialişti cu ocupaţii
intelectuale sau operatori la instalaţii şi maşini.

Structura solicitărilor pentru încadrare în muncă din partea persoanelor cu handicap şi a persoanelor cu
handicap încadrate în muncă, după grupa de ocupaţie

45
40
35
30
25 Solicitări din partea persoanelor cu
handicap
20
15 Persoane încadrate în muncă
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Sursa: grupări după Codului Ocupaţiilor din România a autorului pe baza datelor Autorităţii Naţionale
a Persoanelor cu Handicap, Coordonator proiect Cristina Stroe, Principalele elemente de evaluare a
gradului de integrare/participare socială a persoanelor cu dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti,
2008, pag. 222

Prin analiza comparativă a structurii componentelor cererii (persoane

încadrate în muncă) şi ofertei (solicitări din partea persoanelor cu handicap) de
forţă de muncă pe segmentul de persoane cu dizabilităţi observăm că cele mai
mari diferenţe de structură se regăsesc în cazul grupei 2 – Specialişti cu ocupaţii
intelectuale, având de-a face aici cu un deficit de ofertă de forţă de muncă de
10,5 puncte procentuale. O diferenţă în acelaşi sens se regăseşte în cazul grupei
4 – Funcţionari administrativi, insă mult mai redusă, de doar 3,7 puncte
procentuale. Din punct de vedere al echilibrului cererii şi ofertei, grupele 3 şi 5
sunt cel mai bine poziţionate, diferenţele structurale între cerere şi ofertă fiind
de 0,8 şi respectiv 3,4 puncte procentuale.

Comparând structura persoanelor ocupate pe grupele de ocupaţii COR la

nivel naţional, observăm, aşa cum intuiam de altfel, faptul că grupa 7 –
Meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi
întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor este mult mai bine reprezentată în cazul
persoanelor cu dizabilităţi, decât la nivel naţional. Îngrijorător, dar explicabil
într-o anumită măsură este ponderea foarte ridicată a persoanelor cu handicap
care solicită locuri de muncă ca şi muncitori necalificaţi, dar şi a agenţilor
economici care oferă acest tip de locuri de muncă, faţă de proporţia ocupată de
muncitorii necalificaţi la nivel naţional. Această situaţie ar putea să fie generată
de relativa uşurinţă atât a obţinerii unui loc de muncă, cât şi a ocupării unui
astfel de post, prin urmare în această situaţie sunt favorizaţi atât ofertantul
(persoana cu handicap), cât şi solicitantul (agentul economic). Însă favorizarea
se regăseşte doar într-o primă etapă, şi anume aceea a accesului la un loc de
muncă, deoarece condiţiile de salarizare, precum şi intrările/ieşirile pe astfel de
locuri de muncă defavorizează, în ultimă instanţă persoanele cu handicap.4

Încadrarea persoanelor cu handicap pe locuri de muncă mai bune, dar şi

mai numeroase, reprezintă calea cea mai sigură şi mai sănătoasă de asigurare a
bunăstării persoanelor cu handicap şi a familiilor acestora şi de realizare a
incluziunii sociale a acestora. De asemenea, creşterea ocupării în rândul
persoanelor cu handicap, impreună cu creşterea ocupării în rândul vârstnicilor,
reprezintă elemente esenţiale în asigurarea sustenabilităţii sistemelor de
securitate socială odată cu îmbătrânirea demografică.

4
Drd. Eva Militaru, Incadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, Editura Universitară, Bucureşti, 2008