Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Istorie și Filosofie

Specializarea Istorie
Anul II

Mineriada din 13-15 iunie 1990

Student: Trocan Vicențiu Eusebiu Daniel

 Mineriada din 13-15 iunie 1990

Anul 1989 a reprezentat un moment de cotitură pentru statele din Europa de est,
întrucât acestea au înlăturat sistemul comunist, protudându-se astfel o schimbare la nivel
internațional. În cazul României, schimbarea nu s-a produs pe cale pașnică, ca în alte state.
Schimbarea s-a produs datorită sacrificiului multor oameni, care au dorit schimbarea și au
luptat pentru aceasta. Revoluția sângeroasă și-a atins scopul, soții Ceaușescu fiind înlăturați
de la putere și executați, iar în România urma să se instaleze un regim democratic. Totuși,
personajele politice ce au preluat „frâiele” țării împărtășeau niște viziuni democratice atipice 1,
fapt dovedit de măsurile luate la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989.
Ion Iliescu, împreună cu Frontul Salvării Naționale a inițiat o campanie menită să
calmeze populația și să stabilizeze țara. Totuși, noile forțe de ordine ce aveau menirea de a
face din România un stat democratic erau formate, în cea mai mare parte, din foștii membri ai
Partidului comunist și ai Securității. Lucrurile s-au complicat rapid datorită dorinței
producreii cât mai curand a unor schimbări însemnate, de către români. 2 Deși F.S.N.-ul a
promis poporului român constituirea unei coaliții cu partidele istorice, acesta a devenit un
partid politic în toată regula și s-a înscrie în cursa electorală. Aceste acțiuni stârnesc un val de
nemulțumiri din partea populației, ce duc ulterior la proteste. Răspunsul autorităților cu
privire la manifestările oamenilor a fost unul agresiv ce a culminat cu evenimentele din iunie
1990.
Până la detalierea evenimentelor din iunie este important de amintit că, încă de la
începutul anului 1990, Iliescu s-a folosit de mineri pentru a înăbușii manifestațiile civililor.
Minerii au fost folosiți pentru prima oară la data de 29 ianuarie împotriva campanilor
opozanților politici ai F.S.N.-ului. Câteva mii de mineri, împreună cu muncitori ai uzinelor
din București, s-au adunat în Piața Victoriei, de unde au fost organizați în grupuri și trimiși să
vandalizeze sediile politice ale opoziției.3 O altă manifestație, de natură anticomunistă, a avut
loc pe 18 februarie. Clădirea Guvernului a fost asaltată și ocupată de protestatari. Acest fapt a
1 Rădulescu, L. M., Mineriada din 13-15 iunie 1990 în viziunea presei românești și internaționale, 2010,
BIBLIOREV - BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA
(bcucluj.ro), accesat la 8 Mai 2022, 11:22.
2 ibidem
3 Cristea, R., 13-15 iunie 1990, mineriada care a adus România în pragul unui război civil, în „LiveJournal”, 15
iunie 2019, ROMULUS CRISTEA — LiveJournal , accesat la 8 Mai 2022, 11:51.
survenit cu represalii aspre din partea autorităților. Sute de oameni au fost bătuți de forțele de
ordine, sprijinite de minieri, apoi arestați. Cetățenii români nu au fost descurajați de această
intervenție brutală a forțelor de ordine, astfel pe 22 aprilie 1990, în Piața Universității, a
început o nouă manifestație anticomunsită.
Noul manifest a durat 52 de zile, timp în care protestatarii s-au desfășurat într-un mod
pașnic. Din rândul lor făceau parte studenți, intelectuali, muncitori, femei și bătrâni. În scurt
timp Piața Universității a devenit un simbol al eliberării de comunism. Oamenii cereau
schimbarea sistemului și înlăturarea foștilor comuniști de la putere. Foști membrii ai P.C.R.-
ului și-au ars în stradă carnetele de partid. În 27 aprilie apare Comunicatul Pieţei
Universităţii. Respectarea punctului opt al acestui Comunicat era solicitată în mod special de
către cetățeni. Acesta prevedea „ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist
Român sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra în funcţii publice pe o perioadă de 10
ani sau trei legislaturi consecutive, punând accent mai ales pe funcţia de preşedinte.”4 Fără să
țină cont de caracterul pașnic al protestelor, Iliescu i-a numit, în repetate rânduri, pe
manifestanți „golani” și s-a folosit de poliție și armată pentru a dispersa protestatarii. Au avut
loc încă din prima zi a protestului represalii violente din partea forțelor de ordine. Cetățenii
au fost bătuți fără milă, neținându-se cont de sex sau vârstă. S-au produs arestări în masă, ba
chiar au fost folsite arme de foc împotriva civililor. Oamenii revoltați s-au regrupat și au cerut
eliberarea protestatarilor arestați pe nedrept. Aceștia și-au pus în piept ecusoane pe care era
scris cuvântul „golan” și au realizat inscripții anticomuniste pe fațedele Universității și
Facultății de
Arhitectură.
Datorită eforturilor liderilor manifestului, protestatarii au adoptat în continuare o
atitudine neagresivă. În acest sens, putem să-l amintim pe Marian Munteanu, președintele
Ligii Studenților de la Universitatea din București. Acesta „îndemna mereu la calm și la
spiritul de nonviolență, pe care îl practica el însuși, îi oprea sau chiar certa pe vorbitorii care
uneori încercau să personalizeze excesiv critica și protestul, care coborau nivelul urban al
mesajului fundamental din Piața Universității sau aveau accese temperamentale, fie ele și
anticomuniste.”5 După mai bine de 50 de zile de proteste constante, în care poliția nu făcea

4 Rădulescu, L. M., Mineriada din 13-15 iunie 1990 în viziunea presei românești și internaționale, 2010,
BIBLIOREV - BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA
(bcucluj.ro), accesat la 8 Mai 2022, 11:22.
5 Hurezanu, E., Orescu, Ș., & Muntean, N. C., 21.06.1990 - „Actualitatea românească”: reacții internaționale la
mineriada din 14-15 iunie 1990, în „Europa Liberă România”, 29 aprilie 2020, 21.06.1990 - „Actualitatea
românească”: reacții internaționale la mineriada din 14-15 iunie 1990 (europalibera.org) ,accesat la 8 mai 2022,
12:20.
față numărului uriaș de manifestanți, Iliescu a decis să apeleze din nou la minerii din Valea
Jiului pentru calmarea spiritelor. Astfel, pe 13 iunie 1990, forțele de ordine au blocat cu
autovehicule militare zona în care aveau loc protestele, iar polițiștii asistați de minieri i-au
atacat pe oamenii din Piața Universității cu o brutalitate de proporții colosale. Neavând altă
situație, protestatarii au ripostat, dezlăntuindu-se astfel un război civil ce a durat trei zile.
Polițiștii și soldații au folosit scuturi și bastoane, iar minierii s-au folsit de răngi de
fier și de coziile de la târnăcopuri. Cetățenii au ripostat la rândul lor cu pietre, iar mai apoi cu
cockteiluri Molotov.6 Aceste lupte au dus la distrugeri pe scară largă. Geamurile mai multor
clădiri au fost sparte, multe automobile ce aparțineau ministerelor de Interne și al Apărării
erau în flăcări, grupurile de ordine asaltau și arestau pe oricne suspectau că ar fi un
protestatar. Principalele țincte pentru mineri erau bărbații cu barbă, păr lung, ochelari sau cei
care aveau un dosar sau o mapă. Pentru „clasa muncitoare” venită în ajutorul autorităților,
nici măcar nu mai conta dacă persoanele ce întruneau aceste calități erau sau nu protestatari.
Totuși, meschinătățiile muncitorilor nu se limitau la aceste categorii. Femeile și
bătrânii au fost, de asemenea, bătuți cu sălbăticie. Multe tinere au fost agresate sexual în
timpul luptelor de stradă. Televiziunea Română a fost ocupată și incendiată. Au fost
incendiate, de asemenea, numeroase autobuze ce aparțineau Ministerului Apărării „Era după-
amiaza zilei de 13 iunie și în piață ardea un autobuz.” 7 Pe Calea Victoriei au fost aduse
tancuri. În zona Ministerului de Interne și al poliției forțele de ordine au tras focuri de armă în
civili. De asemenea, au fost aruncate sute de fiole cu gaz la crimogen dintr-un elicopter în
oameni.8 Străzile erau acoperite în fum și gaze, iar teroarea domnea pretutindeni. Pentru
câteva zile Bucureștiul devenise un camp de luptă în toată regula. Au fost desfășurate
mineriade și în anii 1991 și 1999, totuși niciodată violențele nu au luat o amploare la fel de
mare ca cele din vara anului 1990.
Mass-media a jucat un rol important în ceea ce privea dezimformarea porului. Pe 12
iunie un grup de manifestanți a deci să meargă în sediul Televiziunii pentru a da citire în fața
camerelor o moțiune de protest, totuși aceasta nu a fost difuzată pe post. 9 De asemenea, pe
parcursul zilelor de 14-15 iunie, mass-media nu a furnizat pe post scene cu minerii agresând
6 Rădulescu, L. M., Mineriada din 13-15 iunie 1990 în viziunea presei românești și internaționale, 2010,
BIBLIOREV - BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA
(bcucluj.ro), accesat la 8 Mai 2022, 11:22.
7 Clej, P., Zilele de 13 – 15 iunie 1990 mi-au schimbat viața - mărturie de ziarist, în „Vocile Lumii România”, 13
iunie 2017, Zilele de 13 – 15 iunie 1990 mi-au schimbat viața - mărturie de ziarist | RFI România: Actualitate,
informaţii, ştiri în direct, accesat la 8 mai 2022, 12:44.
8 Cristea, R., 13-15 iunie 1990, mineriada care a adus România în pragul unui război civil, în „LiveJournal”,
15 iunie 2019, ROMULUS CRISTEA — LiveJournal , accesat la 8 Mai 2022, 11:51.
9 Berindei, M., Combes, A., & Planche, A., Mineriada. 13-15 iunie 1990. Realitatea unei puteri neocomuniste,
ed. Humanitas, București, 2010, p. 25.
cetățenii. În cadrul Poliției circulau poze cu „golanii” din Piața Unirii și adresele locuințelor
lor. Forțele de ordine nu au atacat aleatoriu, ci au urmărit un tipar clar în procesul de
„aplicare a legii”. Erau vizate cu precădere „sediile partidelor istorice, ale organizatiilor
civice care militau pentru democrație, facultățile din Universitate, domiciliile „golanilor” și
ale personalitaților care se exprimaseră împotriva regimului.”10 După aplicarea corecției,
protestatarii erau duși în arest la penitenciarul Măgurele. Odată ajunși la pușcărie,
aproximativ 700 de civili au fost închisi într-un garaj, unde au fost ținuți 24 de ore, fără apă
sau hrană. Împotriva acestora s-au depus plângeri din partea membrilor F.S.N.-ului.
Este important de menționat că această mineriadă ar fi putut fi evitată, întru-cât un
număr mare de manifestanți erau cât pe ce să renunțe la protrest, deoarece în urma alegerilor
prezidențiale, Ion Iliescu a devenit președinte, iar F.S.N.-ul a obțininut un scor electoral
majoritar consolidându-și supremația în stat. Astfel, incursiunea minerilor a avut loc, într-un
moment în care ”Golaniada”, așa cum era supranumită manifestația din Piața Unirii, era pe
sfârșite. Totuși, aceasta s-a întamplat datorită nevoii regimului de a da un „exemplu bicuitor”,
așa cum afirma istoricul consacrat Neagu Djuvara, cetățenilor care nu se supuneau tiraniei
conducătorilor.11
Desigur că atrocitățiile petrecute în iunie 1990 nu puteau să rămână nepedepsite. S-au
căutat vinovații care se faceau răspunzători de abuzurile asupra civililor. Pentru popor ,
Iliescu era principalul vionovat. Acesta nu numai că a mobilizat miile de mineri împotriva
civililor, dar a și declarat de multe ori public că protestatarii sunt legionari. Fostul
președintele a căutat să-și justifice acțiunile prin intermediul unor documente false. Dovezi
în acest sens au fost găsite mai ales în jurnalele de luptă ale armatei. De exemplu, într-un
astfel de jurnal se menționează clar că „pe calea Victoriei sunt prezente batalioane legionare
cu drapele fasciste, că unii strigă lozinci fasciste”.12
Un alt personaj învinuit pentru cele petrecute între 13-15 iunie, a fost însuși liderul
minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma. Acesta a pledat ca fiind nevinovat, susținând că
minerii au fost coordonați de către grupuri de foști securiști. Totuși, pledoaria acestuia a fost
dezisă de însăși declarațiile sale televizate din anul 1990, în care se lăuda cu acțiunile
întreprinse de oamenii săi. Totodată, el a participat activ la alte violențe stradale, în cadrul

10 Idem, Fenomenul Piaţa Universităţii. Mineriada din 13-15 iunie 1990 =terorism de stat, în „România
Liberă”, 15 iunie 2007, Mineriada din 13-15 iunie 1990 = terorism de stat | ROMULUS CRISTEA
(wordpress.com) , accesat la 8 Mai 2022, 11:35.
11 Djuvara, N., Șocul întoarcerii în țară, ed. Humanitas Multimedia, 2011
12 Idem, 13-15 iunie 1990, mineriada care a adus România în pragul unui război civil, în „LiveJournal”, 15
iunie 2019, ROMULUS CRISTEA — LiveJournal , accesat la 8 Mai 2022, 11:51.
mineriadei din anul următor, când a fost înlăturat Guvernul Petre Roman. În ciuda acestor
dovezi, Miron Cozma, asemenea multor personalități responsabile pentru mineriadă, a
declarat constant ca fiind nevinovat.
Președintele Ion Iliescu nu a luat nici o măsură împotriva minerilor , deoarece asta ar
fi presupus ca regimul să se acuze pe sine de făredelegile comise. Au fost acuzate și
încarcerate doar 3 persoane din rândul minerilor pentru faptele comise, însă, în cazul
manifestanților s-au produs zeci de arestări și condamnări. Aceștia au fost eliberați în anul
1991. Instanța le-a consemnat perioada de încarcerare ca fiind corespunzătoare cu gravitatea
faptelor descrise în dosar. Motivul pentru care nu au fost puse sub acuzare mai multe
persoane din rândul molestatarilor a fost lipsa de dovezi sau declarații concludente.
Cea mai mare pedeapsă a fost dată unui miner numit Deneș Domokoș, deoarece a fost
un caz flagrant cu mai mulți martori. Acesta a făcut opt ani de închisoare pentru tentativă de
omor, fiindcă a încercat să-i taie capul lui Marian Muntean. Minerul, la fel ca și Miron
Cozma, a declarat că a fost manipulat, iar principalul vinovat în această „afacere” este Ion
Iliescu. În pofida faptului că aproape l-a ucis, liderul studenților a susținut că nu a depus
plângere împotriva lui Domokoș deoarece era manipulat de către mass-media.13
În ceea ce privește victimele violențelor, sursele oficiale spun că au existat 6 morți și
277 de răniți. Totuși, surse neoficiale au susținut că aceste numere, raportate de stat, erau
false, iar numărul morților și răniților era în realitate mult mai mare. Pentru a ascunde
numărul real de victime, forțele de ordine au îngropat mai mulți morți în cimitirul Străulești. 14
Civili mânați de curiozitate s-au aventurat în zonele în care s-au folosit arme cu foc și au fost
împușcați mortal.
Așa cum au menționat și articolele străine, întâmplările petrecute între 13-15 iunie
1990 au fost corespunzătoare unui regim autoritar. Însă, acest moment marcant pentru istoria
națională postcomunistă a României a reprezentant un punct cheie în procesul de
democratizare a statului. În anii ce au urmat s-a produs o schimbare a structurilor politice,
economice și administrative. Mai multe partide politice istorice au redevenit active, România
a îmbrățișat o economie de piață și a aderat la N.A.T.O. și la Uniunea Europeană.

13 Ibidem
14 Rădulescu, L. M., Mineriada din 13-15 iunie 1990 în viziunea presei românești și internaționale, 2010,
BIBLIOREV - BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA
(bcucluj.ro), accesat la 8 Mai 2022, 11:22.
 Bibliografie

- Berindei, M., Combes, A., & Planche, A., Mineriada. 13-15 iunie 1990. Realitatea
unei puteri neocomuniste, ed. Humanitas, București, 2010.
- Clej, P., Zilele de 13 – 15 iunie 1990 mi-au schimbat viața - mărturie de ziarist, în
„Vocile Lumii România”, 13 iunie 2017, Zilele de 13 – 15 iunie 1990 mi-au schimbat
viața - mărturie de ziarist | RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct, accesat
la 8 mai 2022, 12:44.
- Cristea, R., Fenomenul Piaţa Universităţii. Mineriada din 13-15 iunie 1990
=terorism de stat, în „România Liberă”, 15 iunie 2007, Mineriada din 13-15 iunie
1990 = terorism de stat | ROMULUS CRISTEA (wordpres s.com), accesat la 8 Mai
2022, 11:35.
- Idem, 13-15 iunie 1990, mineriada care a adus România în pragul unui război civil,
în „LiveJournal”, 15 iunie 2019, ROMULUS CRISTEA — LiveJournal, accesat la 8
Mai 2022, 11:51.
- Djuvara, N., Șocul întoarcerii în țară, ed. Humanitas Multimedia, 2011.
- Hurezanu, E., Orescu, Ș., & Muntean, N. C., 21.06.1990 - „Actualitatea
românească”: reacții internaționale la mineriada din 14-15 iunie 1990, în „Europa
Liberă România”, 29 aprilie 2020, 21.06.1990 - „Actualitatea românească”: reacții
internaționale la mineriada din 14-15 iunie 1990 (europalibera.org), accesat la 8 mai
2022, 12:20.
- Rădulescu, L. M., Mineriada din 13-15 iunie 1990 în viziunea presei românești și
internaționale, 2010, BIBLIOREV - BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "LUCIAN
BLAGA" CLUJ-NAPOCA (bcucluj.ro), accesat la 8 Mai 2022, 11:22.