LUCRAREA 1

UTILIZAREA MEDIULUI MATLAB ÎN

IDENTIFICAREA ŞI ESTIMAREA
PARAMATRILOR SISTEMELOR

1. Consideraţii privind identificarea sistemelor

Problema identificării poate fi privită ca problemă inversă analizei

sistemelor, şi anume, fiind cunoscute semnalele de intrare şi ieşire trebuie
determinat modelul matematic(MM) care descrie comportarea sistemului(Figura
1). Modelul matematic obţinut poate fi ecuaţia diferenţială/ecuaţia recursivă,
funcţia pondere/secvenţă de pondere, funcţia de transfer/funcţia de transfer discretă
ş.a.m.d.

z(t)

u(t) y(t)
Sistem

Bloc calcul

MM

Figura 1. Schema bloc după care se desfăşoară un proces de indentificare

Identificarea poate fi definită [Zad62] ca: determinarea, pe baza intrării şi

ieşirii, a unui sistem dintr-o clasă determinată de sisteme, faţă de care sistemul
care se încearcă este echivalent.
În această definiţie elementele clasei de sisteme sunt modelele.
În cele mai multe din cazurile practice, din cunoaşterea parţială a
funcţionării unui proces se poate dispune de o anumită cantitate de cunoştinţe
apriotice care să faciliteze fixarea structurii modelului, ceea ce mai rămâne de făcut
este determinarea valoriilor numerice ale parametrilor, deci practic problema
identificării se reduce la
problema estimării parametrilor.
Identificarea trebuie abordată întodeauna în corelaţie cu scopul final, care ar
putea fi de exemplu: analiza comportării dinamice a sistemului sau proiectarea
unui sistem de reglare convenţional sau sinteza unei strategii de conducere
adaptivă ş.a.m.d.
Este evident că modelul necesar este altul pentru fiecare dintre cazuri(şi alta
poate fi şi precizia cerută modelului).
Procesul de determinare a modelului poate fi surprins algoritmci conform
Figurii 2.

Proiectare Informaţie apriorică

experiment +
Scopt final

Date Determinarea
Intrare/Ieşire structurii
modelului

Determinarea
structurii
modelului

Verificare NU
model

DA

Model
final

Figura 2. Algoritm general de identificare

 Prin proiectarea experimentului se urmăreşte alegerea celui mai „optim”
semnal de testare.
Pentru verificarea modelului se pot efectua mai multe tipuri de teste în cazul
celui mai frecvent comparându-se ieşirea modelului cu ieşirea sistemului de
identificat, pentru aceleaşi tip de semnal aplicat în intrare.
În principal, porcedeurile de identificare se împart în metode active, şi
respectiv metode pasive de identificare.
• Metodele active de identificare presupun aplicarea unor semnale de test,
urmărindu-se obţinerea unor informaţii care, fără un efort de calcul deosebit,
să furnizeze modelul căutat. În general, printr-o metodă activă se determină
un model neparametric(funcţia pondere, răspunsul indicial, caracteristici de
frecvenţă) punându-se problema, dacă este nevoie, de transformare într-un
model parametric(ecuaţia diferenţială, funcţia de transfer etc.) necesare în
general în probleme de sinteză.

Generator de u y
semnal Proces

Bloc prelucrare
date

Model neparametric
-funcţie pondere.
-funcţie indicială,
-caracteristici de frecvenţă
Procedeu de
transformare model

Model parametric(f.d.t. de exemplu)

Figura 3. Identificare utilizând metode active

• Modelele pasive utilizează variaţiile aleatoare ale mărimilor procesului în

funcţionarea lui normală. Ele conduc aproape întotdeauna la obţinerea de
modele parametrice(Figura 4)
Pentru a putea aborda şi rezolva probleme specifice indentificării şi estimării
parametrilor sistemelor, mediul Matlab dispune de un toolbox specializat, numit
System Identification Toolbox.
u y
Proces

Prelucrare complexă
de date

Model parametric
-funcţia de transfer,
-ecuaţii diferenţiale,
-ş.a.m.d.

Figura 4. Identificare utilizând metode pasive