DUMINICA A V-A DE PESTE AN

Lăudat să fie Isus Cristos!

Într-o zi un preot se afla într-un restaurant, în care chelnerul era din
India. Preotul l-a întrebat din ce parte a Indiei este iar el a răspuns că din
Goa. Goa? A replicat preotul, și a continuat: înseamnă că ești catolic.
Chelnerul a spus că desigur că sunt.
Iubiți credincioși, cred că cu toți ați realizat că noi toți avem ceva
minunat în comun: credința noastră. Noi nu suntem doar membri ai
vrunui club sau al vrunei asociații ci suntem parți speciale ale planului lui
Dumnezeu pentru lume. Noi suntem Creștini. Noi suntem Catolici.
Existăm pentru a aduce Lumina lui Dumnezeu în lume. Credința noastră
nu privește doar ceea ce credem. Credința noastră nu e doar o chestiune
asupra modului în care ne trăim viețile. Credința noastră este motivul
existenței noastre. Noi existăm pentru ca lumea să-și poată găsi mântuirea
în Isus Cristos, Domnul Nostru.
Credința ține în special de ceea ce noi suntem și de cine suntem noi. Ce
suntem? Suntem copii ai lui Dumnezeu, fii și fiice ale lui Dumnezeu.
Dumnezeu, creatorul Universului, Cel care știe ce se întâmplă pe planetele
îndepărtate din sisteme solare de la milioane de ani lumină depărtare, se
uită la noi și spune: Aceștia sunt copii mei. Ei au intrat în familia mea
când au fost botezați. Eu nu le-am dat doar viață ci le-am dat viața mea.
Mulți dintre noi au fost Miruiți. Domnul se uită la cei Miruiți și spune:
aceștia sunt conducători poporului meu. Ei sunt înaintași mei. Iar eu le
dau lor Puterea mea, Duhul meu Sfânt astfel încât ei să îi poată aduce pe
alți la mine. Ei sunt ai mei și eu sunt al lor.
Ce suntem noi? Noi suntem aici fiindcă suntem copii ai lui Dumnezeu.
Și totuși, suntem mai mult decât membri ai familiei sale. Noi suntem
indivizi unici. Cine suntem noi? Fiecare dintre noi este o persoană, o
reflexie unică a lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi aduce prezența sa în
lume într-un mod pe care lumea nu la experimentat niciodată până acum și
nici nu îl va experimenta vreodată. Îți dai seama că Dumnezeu știe cine
 2

ești? Sunt sigur că sunt momente în care simți că nimeni nu te cunoaște cu

adevărat. Că nimeni nu te înțelege cu adevărat. Si eu simt uneori același
lucru. Avem dreptate însă ne și înșelăm. Chiar dacă ești căsătorit sau
căsătorită, soțul sau soția ta într-adevăr nu te cunosc, nu știe cum este să
fii tu. Mulți dintre noi, prieteni apropiați, persoane cu care am fost prieteni
încă de la grădiniță. Cel mai bun prieten al nostru nu ne cunoaște cu
adevărat. Însă Dumnezeu ne cunoaște. Dumnezeu ne înțelege. De fapt,
Dumnezeu ne cunoaște chiar mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. El
cunoaște rolul pe care îl are fiecare dintre noi în planul său pentru
mântuirea universului.
Să încercăm să îi înțelegem și pe cei de neînțeles. Viețile noastre
înseamnă mai mult pentru Dumnezeu decât înseamnă pentru toți ceilalți
din lume, inclusiv părinți noștri, soțul tău sau soția ta, prietenul tău cel mai
bun. De ce? De ce Dumnezeu se mai preocupă de noi? De ce ne iubește
atât de mult? Fiindcă el se vede pe sine însuși în fiecare dintre noi. Îl vede
pe fiul său. El ne iubește precum un părinte bun își iubește copilul sau
copii, în mod necondiționat.
El își vede Lumina. Dumnezeu vede lumina lui Cristos în fiecare dintre
noi. Luați această lumină, ne spune textul evanghelic de astăzi, și
luminați lumea. Lumina care ne-a fost oferită este destinată pentru alți,
pentru a-i scăpa de întunericul acestei lumi. Am auzit în prima lectură din
această duminică, luată din cartea profetului Isaia, Împarte pâinea ta cu
cel flămând, adu-i în casa ta pe săracii fără adăpost, când vezi un om gol,
îmbracă-l şi nu-i lăsa deoparte pe cei din neamul tău! Atunci, lumina ta
va răsări ca zorile. Isus spune Voi sunteţi lumina lumii. Aşa să lumineze
lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre bune
şi să-l glorifice pe Tatăl vostru cel din ceruri!.
Așa că ce suntem noi? Suntem copii ai lui Dumnezeu. Cine suntem noi?
Suntem fiecare reflexii unice al lui Dumnezeu pe pământ. Și de ce facem
ceea ce facem ca și Creștini, ca și Catolici? Acțiunile și faptele noastre în
 3

lume, viețile noastre caritative și viețile noastre de rugăciune, sunt căii

prin care îi conducem pe ceilalți spre glorificarea Tatălui nostru ceresc.
Aș dori să închei cu cuvintele Sfântului Ignațiu de Antiohia care spunea
într-o scrisoare de a sa că „Așa cum un arbor se cunoaște după fructele
sale, tot la fel cel care se numește creștin se cunoaște după faptele sale.
Deoarece creștinismul nu este doar o profesiune externă ci una care se
manifestă prin puterea credinței dacă persoana rămână fidelă până la
final. Este mai bine pentru o persoană să se agațe de credință și să fie
(creștin) decât să se numească creștin și să nu fie”. Amin