Suport Aplicații Seminar CM Student

CONTABILITATE MANAGERIALĂ
SUPORT APLICAȚII SEMINAR
SERIA C_2023
Motto: „In practice, management accounting provides the

foundation for all other accounting systems.” (Herzig ș.a., 2012)
Contabilitate Managerială Prof. univ.dr. Cleopatra Șendroiu
SEMINAR 2023
CERINȚE SEMINAR
Evaluare seminar – 30% din nota finală
1. Prezență și activitate – 30% (se vor raporta punctele obținute de fiecare dintre voi la numărul maxim
de puncte obținute de un student). Pentru secțiunea de activitate veți putea primi întrebări la sfârșitul
orelor strict din ceea ce s-a discutat la ora respectivă;
2. Teme – 10% (se va raporta numărul de teme rezolvate la numărul total de teme ce ar fi trebuit rezolvat).
Temele se vor rezolva pe caiet (format A4).
3. Test anunțat – 30%;
4. Teme în echipă – 30%.
Pentru echipe:
a) Îmi trimiteți mesaj cu membrii echipei – patru studenți. Desemnați un reprezentant al echipei care va
încărca materialele pe platforma online.ase.ro.
b) Alegeți un domeniu de activitate din lista de mai jos. Nu se va repeta domeniul de activitate, deci va
trebui să răspundeți cât mai repede, să nu aleagă altcineva înainte.
c) Veți avea următoarele cerințe:
a. Quiz-uri create de membrii echipei – din capitolele 1 și 2. Se vor încărca pe platformă la
secțiunea de seminar la sfârșitul săptămânii 4; (33%)
b. Studiu de caz 1, pe obiectul vostru de activitate. Se va încărca pe platformă la secțiunea de
seminar la sfârșitul săptămânii 9; (33%)
c. Studiu de caz 2 adaptat după Kovar și Evans (2001). Se va încărca pe platformă la secțiunea de
seminar la sfârșitul săptămânii 13. Enunțul va fi disponibil în fișierul încărcat pe platforma
online.ase.ro. (34%).
d) Originalitatea și creativitatea în dezvoltarea temelor sunt foarte importante! O mare parte din nota temei
este alocată calității alternativelor dezvoltate de student, inclusiv explicarea acestora. Notele vor fi
alocate pentru integrarea conceptelor din cel puțin două subiecte de curs separate în fiecare exemplu
construit. Greșelile de exprimare, scriere sau formatarea defectuoasă conduc la scăderea notei.
e) Quiz-urile vor conține patru întrebări tip grilă cu câte patru variante de răspuns (Chu și Libby, 2010).
Atenție! Toate exemplele vor fi create în contextul domeniului de activitate ales de echipă! Veți prezenta
un mic scenariu (introducere – contextul, intriga, ca la română) și veți descrie rezolvarea, argumentând
de ce trei variante sunt greșite și o variantă este corectă. Enunțul va avea aproximativ o jumătate de
pagină pentru fiecare exemplu.
f) Studiile de caz vor fi construite în context, pe domeniul de activitate ales de echipă. Se va prezenta și
soluția completă, fișiere excel suport etc.
g) Studiul ce caz 1 va avea între două și șase pagini (incluzând rezolvarea și bibliografia). Va trebui să
prezentați:
a. Descrierea firmei;
b. Descrierea activității;
c. Minim două tipuri de produse/servicii;
d. Minim o secție auxiliară, o secție de producție, un departament administrativ sau de desfacere;
e. Calculele adecvate și veți prezenta toate etapele, până la obținerea rezultatului pentru perioada
luată în calcul;
f. O discuție cu privire la studiul de caz.
Un model puteți studia aici: Dragomir, V.D., Dumitru, M., Păunescu, M., 2023. Ghid pentru redactarea
lucrărilor științifice în domeniul contabilitate. Modele aplicative pentru tezele de licență și disertație,
1
SEMINAR 2023
București: Editura Universitară, capitolul 5 „Metode alternative de calculație a costurilor”. Cartea este
disponibilă la sala de lectură.
Domenii de activitate pentru echipe
Nr. crt. Profil
1. Cabinet cosmetic
2. Centru de fitness
3. Centru de pregătire limbi străine
4. Club de cursuri pentru copii
5. Cofetărie
6. Confecții – croitorie
7. Fabrică de telecomenzi
8. Fabrică de sucuri naturale
9. Fabricarea hârtiei
10. Fabricarea produselor lactate
11. Firmă de contabilitate
12. Mobilier lemn
13. Prelucrare mase plastice
14. Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor
15. Realizare de soft-uri la comandă (software orientat client)
Extrase Fișa disciplinei:

https://fisadisciplina.ase.ro/Default.aspx?IDD=79288&IDF=7&IDL=RO
2
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL AL CONTABILITĂȚII MANAGERIALE
Grila 1. Selectați din cele de mai jos care sunt principalele obiective ale contabilității manageriale:
a) Auditarea situațiilor financiare anuale
b) Calculul costurilor
c) Gestiunea bugetară a organizației
d) Elaborarea declarațiilor fiscale
e) Evaluarea și controlul performanței organizației.
Grila 2. Care dintre următoarele sunt asociate cu Planificarea?
a) Specificarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor companiei
b) Comunicarea obiectivelor companiei către angajați
c) Evaluarea managerilor pentru a determina modul în care performanța lor trebuie recompensată sau
penalizată
d) Evaluarea activităților pentru a furniza informații cu privire la schimbarea sau nu a acestora.
Grila 3. Care dintre următoarele sunt asociate cu Controlul?
a) Specificarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor companiei.
b) Comunicarea obiectivelor companiei către angajați
c) Evaluarea managerilor pentru a determina modul în care performanța lor trebuie recompensată sau pedepsită
d) Evaluarea activităților pentru a furniza informații cu privire la schimbarea sau nu a acestora.
Grila 4. Care afirmații sunt adevărate în ceea ce privește organizarea contabilității manageriale:
a) Nu este obligatorie decât pentru organizațiile cotate la bursă.
b) Nu este obligatorie pentru organizațiile din sectorul public.
c) Este obligatorie pentru toate organizațiile publice și private.
d) Este obligatorie doar pentru organizațiile producătoare de bunuri.
Grila 5. Modul de organizare a contabilității manageriale este:
a) Impus de reglementările contabile naționale în vigoare.
b) Impus de reglementările contabile internaționale.
c) La latitudinea fiecărei organizații în funcție de specificul acesteia.
d) Impus de creditorii organizației.
Grila 6. Informațiile furnizate de contabilitatea manageriale sunt utilizate de către manageri pentru:
a) Planificare
b) Control
c) Luarea deciziilor,
d) Revizuirea situațiilor financiare.
Grila 7. Contabilitatea managerială este proiectată pentru a fi utilizată de:
a) Utilizatori interni,
b) Inspectorii fiscali,
c) Utilizatori externi,
d) Clienți și furnizori
Grila 8. Care sunt afirmații adevărate despre contabilitatea managerială?
a) Se adresează utilizatorilor interni
b) Trebuie să respecte standardele de contabilitate
c) Prezintă informații foarte detaliate
d) Prezintă doar informații monetare
e) Pune accent pe viitor.
Grila 9. Costurile pot fi definite din perspectiva contabilității manageriale:
a) Expresia unui consum de resurse: costul se identifică cu ansamblul resurselor consumate pentru a obține ceva.
3
SEMINAR 2023
b) O suma de bani cheltuită pentru cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări sau prestarea unui serviciu
c) Un sacrificiu de resurse sau de valoare pentru a obține un bun, lucrare, serviciu.
d) Diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi
ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Grila 10. Care este o asemănare între Contabilitatea managerială și Contabilitatea financiară?
a) Ambele raportează aceluiași grup de utilizatori de informații contabile.
b) Ambele raportează evenimente financiare anterioare.
c) Ambele furnizează informații în scopul luării deciziilor.
d) Ambele utilizând aceleași standarde de contabilitate.
Grila 11. Când este necesar să se întocmească raportări în contabilitatea managerială?
a) Odată pe an.
b) în fiecare lună.
c) Ori de câte ori contabilul de gestiune are timp liber.
d) Ori de câte ori este solicitat de manager.
6. Care sunt caracteristicile informațiilor contabile manageriale?
a) Precizie
b) Promptitudine
c) Relevanță
d) Toate cele de mai sus.
Aplicația S1.1. VEGAN SRL produce conserve cu pastă de tomate și realizează următoarele tranzacții:
1. Achiziționarea de roșii de la o seră de legume.
2. Darea în consum a roșiilor pentru obținerea pastei de tomate.
3. Materiale utilizate în testarea unui nou tip de recipient pentru prelungirea termenului de valabilitate a produsului.
4. Contractarea și plata serviciilor de publicitate pentru conservele cu pastă de tomate.
5. Salariile tehnologilor care cercetează îmbunătățirea structurii calorice a produsului.
6. Costul unei linii telefonice gratuite utilizată pentru întrebările clienților despre produs.
7. Costul cu energia electrică consumată pentru funcționarea liniei tehnologice pe linia de producție a conservelor.
8. Costul combustibilului utilizat de camioanele companiei pentru livrarea conservelor la supermarketuri.
Clasificați fiecare element de cost în una dintre funcțiile de afaceri din lanțul valoric.
Aplicația S1.2. Stocul unei firme la 1 decembrie era de 30 bucăți la 3,00 um fiecare. Au avut loc următoarele mișcări:
1) 3 decembrie 202N: 10 bucăți vândute cu 4,30 um fiecare
2) 8 decembrie 202N: 20 bucăți cumpărate cu 3,50 um fiecare
3) 12 decembrie 202N: 16 bucăți vândute cu 4,00 um fiecare.
La 31 decembrie 202N se estimează că bucățile din stoc vor putea fi vândute cu 4,2 lei fiecare și cheltuielile necesare în
vederea vânzării vor fi 0,45 lei/bucată.
Să se calculeze valoarea costului stocului final la 31 decembrie 20N2 în condițiile:
• aplicării metodei FIFO și
• valoarea realizabilă netă.
Aplicația S1.3. Completați tabelul:

Elemente Ce cont se debitează? Ce cont se creditează?
Materiale date în consum.
Achiziția de noi materiale pe credit.
Materiale returnate din secția de
producție în depozit.
Perisabilități (în limitele legale).
4
SEMINAR 2023
Aplicația S1.4. O societate comercială ține evidența stocurilor la cost prestabilit. Situația inițială a stocurilor de produse
finite este: produs finit A 50 buc * 1.000 lei, diferențe de preț favorabile 5.000 lei. În cursul lunii se obțin 200 buc. produse
finite * 900 lei cost de producție efectiv. Să se înregistreze descărcarea gestiunii de produse finite, în condițiile vânzării
întregii cantități de produse obținute în cursul lunii.
Aplicația S1.5. Se cunosc următoarele informații privind veniturile și cheltuielile unei întreprinderi clasificate
după natura lor:
Cheltuieli și venituri după natură Valori (um)
Cheltuieli cu dobânda 13.500
Cheltuieli privind cedarea activelor 4.000
Cheltuieli cu salariile 125.000
Cheltuieli cu materiile prime 85.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 20.000
Producţia stocată (ct. 711) 10.000
Venituri din cedarea activelor 3.000
Alte venituri din exploatare 1.000
Venituri din dividende 7.500
Venituri din vânzarea produselor finite 252.000
Informații complementare privind clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinație în cadrul

întreprinderii:
Cheltuieli Producţie Distribuţie Administraţie TOTAL
Cheltuieli cu materiile prime 85.000 - - 85.000
Cheltuieli cu salariile 95.000 10.000 20.000 125.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 15.000 3.000 2.000 20.000
TOTAL 195.000 13.000 22.000 230.000
Informații privind evoluția stocurilor:

Stocuri produse finite TOTAL
Stocuri iniţiale 130.000
Stocuri finale 140.000
Se cere: Întocmiți contul de profit şi pierdere, utilizând clasificarea cheltuielilor după natură și după destinație
(funcții).
Rezolvare:
Contul de profit cu clasificarea cheltuielilor după natură

Formularul propus de ANAF:
5
SEMINAR 2023
NC Elemente Sume
1
2
3
4
5
6
7
8
Contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după funcțiile întreprinderii (după destinații)
Categorii de cheltuieli:
- De producție
- De administrație
- De distribuție (desfacere)
NC Elemente Sume
1
2
3
4
6
SEMINAR 2023
5
6
7
8
9
10
Aplicația S1.6. O societate comercială achiziționează materii prime în următoarele condiții:

- Preț de achiziție 15.000 kg*1 leu/kg
- Cheltuieli de transport 15.000 kg*0,2 lei/kg
- Cheltuieli de încărcare-descărcare 100 lei
- Rabat 1%
- Reducere financiară 150 lei.
Să se calculeze costul de achiziție total și unitar și să se înregistreze achiziția.
NC Elemente Calcule Sume
1 Preț de achiziție 3.000*1 3.000
2 Cheltuieli de transport 3.000*0,2 600
3 Cheltuieli de încărcare-descărcare 120
4 Total (1 + 2 + 3) 3.000 + 600 + 120 3.720
5 Rabat (rd. 4*1%) 3.720*1% 37,2
6 Cost de achiziție 3.720 – 37,2 3.682,8
Aplicația S1.7. O societate comercială se înființează pe 01.06.202N. În cursul lunii iunie 202N se realizează următoarele
cheltuieli: consumuri de materii prime 5.000 lei, consumuri de materiale auxiliare (rechizite administrație) 750 lei, energie
electrică 3.000 lei (pentru secția de producție 2.000 lei, pentru magazinul de desfacere 500 lei, pentru clădirea
administrației 500 lei), amortizare 2.500 lei (utilaje 1.500 lei, secția de producție 500 lei, instalații frigorifice magazin 50
lei, clădire administrație 450 lei). S-au obținut 1.000 produse finite. Capacitatea de producție normală este de 1.600
produse. Valoarea producției în curs de execuție la sfârșitul lunii este 500 lei.
În luna iulie societatea mai înregistrează următoarele cheltuieli: consumuri de materii prime 10.000 lei, consumuri de
materiale auxiliare (rechizite administrație) 500 lei, energie electrică 5.000 lei (pentru secția de producție 60%, pentru
magazinul de desfacere 20%, pentru clădirea administrației 20%), amortizare 2.500 lei (pentru secția de producție 70%,
pentru magazinul de desfacere 10%, pentru clădirea administrației 20%).
Să se efectueze înregistrările contabile în contabilitatea financiară.
7
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 2. CHELTUIELILE – ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE COSTURILOR. TIPURI DE

COSTURI
Grila 1. Care afirmații nu sunt adevărate privind Obiectul de cost/purtătorul de costuri:

a) Este acel ”ceva” pentru care se urmărește calcularea costului.
b) Poate fi reprezentat și de o activitate, în funcție de specificul sistemului de contabilitate al organizației.
c) Nu este niciodată reprezentat de un serviciu furnizat de întreprindere pentru că acesta nu poate fi stocat.
d) Nu este utilizat decât în determinarea efectivă a costurilor, niciodată în etapa de determinare cu anticipație a
costului în raport cu începerea activității de producție.
ANSWER:C, D
Grila 2. Locurile de cheltuieli/costuri la nivelul unei organizații reprezintă:
a) Zonele/centrele unde se efectuează cheltuieli ocazionate de realizarea, administrarea şi desfacerea producției.
b) Zonele unde se fac încasări și plăți în organizație.
c) Numai centrele în care se obțin produse finite.
d) Acele centre în care se realizează activitățile de bază ale organizație.
Grila 3. Costurile indirecte de producție reprezintă:

a) Costul activităților de fabricație care vizează în comun obținerea mai multor tipuri de produse, lucrări sau
servicii.
b) Costul aferent capacității de producție neutilizate.
c) Numai costul altor servicii de la terți pentru activitatea de bază.
d) Numai costurile aferente personalului indirect productiv.
Grila 4. Care sunt costurile non-producție?
a) Costuri de vânzare și marketing.
b) Costuri generale și administrative
c) Costurile produsului,
d) Costurile perioadei.
Grila 5. Asociați la noțiunile din coloana stângă a tabelului, explicația corectă din coloana dreaptă a tabelului (ex: 6F)
A. Costuri care sunt tratate drept cheltuieli în perioada în care au apărut

și care nu reprezintă componente ale producției întrucât nu au
legătură directă cu activitatea principală a firmei.
1. Costuri de vânzare
B. Costuri asociate cu managementul general al firmei ex. resurse
umane, contabilitate, alte costuri ale activităților suport.
2. Costuri de producție
C. Costuri aferente produselor fabricate, ex: materiale directe, forță de
muncă directă și costuri indirecte de producție.
3. Costuri generale de
administrație
D. Costuri asociate cu asigurarea și gestionarea comenzilor clienților ex.
publicitate, salariile personalului de vânzare, deprecierea mijloacelor
de transport pentru produsele care vor fi vândute..
Grila 6. Care dintre următoarele elemente este considerat cel mai probabil un cost material indirect pentru FRIGO SA
companie care produce frigidere?
a) Consumabile utilizate pentru curățenia în fabrică
b) Costurile cu benzina pentru camioanele utilizate pentru livrarea produselor către clienți
c) Rafturi de sticlă pentru frigidere
8
SEMINAR 2023
d) Motoarele frigorifice.
Grila 7 . Costurile directe sunt:
a) Acele costuri direct identificate în momentul efectuării consumului, pentru un produs, activitate sau
departament.
b) Acele costuri care sunt adăugate costurilor obiectelor de cost prin absorbție.
c) Costurile aferente activității de bază a organizației.
d) Costurile pentru achiziția de bunuri.
Grila 8. Cum este definit costul variabil?
a) Se modifică odată cu modificările de volum al producției sau ale activității (fără modificări pe unitate).
b) Se modifică pe unitate (fără modificări pe total determinate de modificările de volum al producției sau ale
activității).
c) Nu se modifică odată cu modificările de volum al producției sau ale activității.
d) Nu se modifică pe unitate.
Grila 9. Cum este definit costul fix?
a) Se modifică odată cu modificările de volum al producției sau ale activității (fără modificări pe unitate).
b) Se modifică pe unitate (fără modificări pe total determinate de modificările de volum al producției sau ale
activității).
c) Nu se modifică odată cu modificările de volum al producției sau ale activității.
d) Nu se modifică pe unitate.
Grila 10. Care dintre următoarele este cel mai probabil să fie un cost variabil?
a) Amortizarea activelor imobilizate corporale
b) Costul materialelor utilizate în producție.
c) Chiria clădirii fabricii,
d) Servicii de publicitate.
Grila 11. Care dintre următoarele este cel mai probabil să fie un cost fix?
a) Costul materialelor consumabile în producție.
b) Chiria birourilor fabricii
c) Costul forței de muncă direct productive
d) Cheltuieli din diferențele de curs valutar.
Grila 12. Asociați literelor din tabel, elementele de costuri din cele enumerate mai jos, astfel încât să se respecte încadrarea
lor în matrice:
Cost direct Cost indirect
Cost variabil A B
Cost fix C D
a. Costul energiei electrice din secția principală de producție pentru iluminat
b. Costul cu materiile prime
c. Costul energiei electrice pentru un utilaj dedicat unui singur tip de produs și care dispune de contor propriu individual
d. Costul salarial al șefului de secție de producție.
Grila 13. Care afirmație este adevărată:
a) Se aplică concepte de cost diferite pentru scopuri diferite.
b) Un cost este util numai în relație cu obiectivele specifice pentru care este realizată calculația lui.
c) Costurile sunt determinate doar din nevoia de analiză a rentabilității analitice.
d) Un obiect de cost poate avea un singur nivel de cost, indiferent de metoda de calculație utilizată de organizație.
Grila 14. Care dintre următoarele exemple de baze de repartizare poate fi adecvat pentru alocarea costurilor cu chiria,
încălzirea și iluminatul unui sector asupra produselor realizate în cadrul acestuia?
a) Suprafața sectorului
b) Numărul de produse realizate
c) Numărul angajaților care lucrează în acest sector.
d) Orele de manoperă indirectă
e) Orele de manoperă directă.
9
SEMINAR 2023
Grila 15. Cum se reflectă costurile activităților auxiliare în costul unui obiect de cost?
a) Nu sunt cuprinse în costul obiectelor de cost această categorie de costuri.
b) Costurile auxiliare sunt repartizate asupra centrelor care beneficiază de servicii auxiliare și se cumulează cu
costurile indirecte ale acestora.
c) Sunt repartizare direct asupra obiectelor de cost utilizând baze de repartizare adecvate.
d) Sunt transferate integral asupra costurilor perioadei.
Aplicația S2.1. Se consideră o întreprindere care produce un singur fel de produs în cadrul unui singur atelier de fabricație.
Evidența stocului de produse finite se face la cost efectiv. Se prezintă la sfârșitul exercițiului financiar următoarele date:
➢ Cheltuieli înregistrate:
Cheltuieli cu materiile prime = Cheltuieli cu amortizarea = 400 um Cheltuieli salariale = 4.000 um
2.500 um
Cheltuieli cu materialele Cheltuieli cu impozitul pe clădire = Cheltuieli cu diferențe de curs
consumabile = 600 um 300 um valutar = 200 um
Cheltuieli cu energia și apa = 800 Cheltuieli cu amenzi și penalități la Cheltuieli de poștă și
um bugetul de stat = 376 um telecomunicații = 200 um
Cheltuieli cu alte servicii de la terți Cheltuieli cu reparațiile = 400 um Cheltuieli cu dobânzi la credite pe
= 500 um termen scurt = 200 um
➢ Cantitate fabricată 1.000 bucăți.
➢ Adaos comercial = 10% aplicat la costul produsului
➢ Cantitate vândută = 800 bucăți.
Se cere:
1. Elaborați un cont de profit si pierdere după natură și după destinații.
2. În condițiile în care la începutul exercițiului financiar exista în stoc o cantitate de 200 bucăți produs finit evaluată
la costul de producție unitar de 10 um/buc, elaborați contul de profit și pierdere după natură și după destinații.
Aplicația S2.2. Clasificați următoarele costuri: (CD- cheltuieli directe, CI- cheltuieli indirecte, CIP – cheltuieli indirecte
de producție, CAdm-cheltuieli de administrație, CDesf-cheltuieli de desfacere).
Element de cost CD CI
CIP CAdm CDesf
-cheltuieli cu materia primă
-cheltuieli cu reclama
-cheltuieli aferente clădirii administrative
-cheltuieli cu salarii pentru muncitorii direct productivi
-cheltuieli cu chiria clădirii în care se desfășoară producția
-cheltuieli cu amortizarea utilajelor de producție
-cheltuieli cu materiale consumabile utilizate în producție
-cheltuieli aferente procesului de distribuție
-cheltuieli cu salariile personalului administrativ
-cheltuieli cu amortizarea mașinilor personalului administrativ
-cheltuieli cu energia aferentă producției
-cheltuieli aferente clădirii unde se desfășoară producția
-cheltuieli cu contribuțiile pentru muncitorii direct productivi
-cheltuieli cu energia pentru sediul administrativ
cheltuieli privind comisioanele vânzătorilor
-cheltuieli cu amortizarea mașinilor utilizate în livrarea
produselor
-cheltuieli cu asigurarea sediului administrativ
10
SEMINAR 2023
Aplicația S2.3. DORIA SRL prezintă următoarele date pentru exercițiul financiar încheiat:
➢ Stoc inițial produse finite: 1.000 buc.*62 um/buc. (cost de producție)
➢ Cantitate vândută = 8.000 bucăți
➢ Cantitate produsă = 10.000 bucăți
➢ Materiale directe pe bucată: 24 um
➢ Manoperă directă pe bucată: 28 um
➢ Cheltuieli variabile indirecte de fabricație, pe bucată = 10 um
➢ Cheltuieli fixe indirecte de fabricație = 12.000 um
➢ Cheltuieli de vânzare = 30.000 um
➢ Cheltuieli de administrație generală= 50.000 um.
Se cere: Folosind datele de mai sus, calculați:
a. costul de producție total și unitar.
b. costul de producție al producției vândute.
c. costul producției vândute.
Aplicația S2.4. Se cunosc următoarele informații pentru luna ianuarie:

o Cantitatea de produs finit realizată: 40.000 eugenii, de 50 grame/buc;
o Consumul de făină pentru o eugenie este de 25 grame;
o Costul unitar pentru un kg de făină este 6 lei/kg.
Care este valoarea cheltuielilor variabile cu materia primă?
Aplicația S2.5. Clasificați următoarele cheltuieli în cheltuieli variabile și fixe:
Element de cost CV CF
cheltuieli cu materia primă (materiale directe)
cheltuieli cu salarii pentru muncitorii direct productivi
cheltuieli cu chiria clădirii în care se desfășoară producția
cheltuieli cu amortizarea utilajelor de producție
cheltuieli cu materiale consumabile utilizate în producție
cheltuieli cu salariile personalului administrativ
cheltuieli cu amortizarea mașinilor personalului administrativ
cheltuieli cu energia aferentă producției
cheltuieli cu contribuțiile pentru muncitorii direct productivi
cheltuieli cu comisioanele vânzătorilor
cheltuieli cu amortizarea mașinilor utilizate în livrarea produselor
cheltuieli cu asigurarea sediului administrativ
Aplicația S2.6. O societate economică realizează două produse: mese și tabureți pentru bucătărie, pentru care se
înregistrează în contabilitatea financiară următoarele cheltuieli încorporabile:
- cheltuieli cu materia primă (granule de plastic) 6.000 lei;
- cheltuieli cu salarii pentru muncitorii direct productivi 8.000 lei;
- cheltuieli cu materiale consumabile aferente producției 1.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea utilajelor de producție 3.000 lei;
- cheltuieli cu energia aferenta activității de producție 2.000 lei;
- veniturile din vânzarea celor două produse este de 30.000 lei.
Se cunosc următoarele informații privind repartizarea cheltuielilor pe cele două produse:
- pentru produsul masă, costul cu materia prima este de 4.000 lei;
- salariile aferente muncitorilor direct productivi pentru produsul taburet sunt în suma de 3.000 lei;
11
SEMINAR 2023
- materialele consumabile, amortizarea și energia se împart între cele doua produse astfel: 60% pentru produsul
masă și restul pentru produsul taburet;
- societatea fabrică și vinde aceeași cantitate de produse;
- se vând produse masă în valoare de 25.000 lei.
Se cere:
a) Determinați rezultatul înregistrat în contabilitatea financiară și rezultatul din contabilitatea managerială pe produse și
pe total.
b) Știind că, societatea fabrică 200 bucăți produs masă și 100 bucăți produs taburet, determinați costul unitar pentru cele
două produse.
c) Știind că, costul standard pentru produsul masă este 13.000 lei și pentru produsul taburet 7.000 lei, discutați rezultatele
obținute.
Aplicația S2.7. Fabrica de plăci ceramice Adra a furnizat următoarele informații pentru ultimul an:
Sold inițial:
• Materiale directe 49.300 um
• Producție în curs 55.400 um
Sold final:
• Materiale directe 20.000 um
• Producție in curs 20.400 um
Pe parcursul anului, achizițiile de materiale directe au avut o valoare de 150.000 um, costul manoperei directe a fost de
200.000 um, iar costurile indirecte de producție au fost de 324.700 um. Au fost produse 100.000 de unități.
Cerințe:
1. Calculați costul total al materialelor directe utilizate în producție.
2. Calculați costul produselor fabricate. Calculați costul unitar de producție.
Aplicația S2.8. Pentru fiecare dintre următoarele situații independente, calculați valorile lipsă:
1. ALFA SRL a achiziționat 275.000 um materiale directe în cursul lunii mai. Soldul inițial de materiale directe a fost de
16.000 um, iar materialele directe utilizate în producție au fost de 200.000 um. Care este stocul final luna mai pentru
materialele directe?
2. BETA SA a produs 10.000 de unități la un cost mediu de 6 um fiecare. Soldul inițial de produse finite a fost de 3.510
um. (Costul mediu unitar a fost de 5,85 um.) BETA a vândut 8.900 de unități. Câte unități au rămas în stocul de produse
finite? Dacă costurile totale de producție au fost de 93.000 um, care a fost costul produselor fabricate?
3. PCE0 a fost de 50.000 UM, iar PCE1 a fost de 18.750 um. Dacă costurile totale de producție au fost de 93.000 um, care
a fost costul produselor fabricate?
4. Dacă costul de conversie este de 32 um pe unitate, costul primar este de 19,50 um, iar costul de producție pe unitate
este de 39,50 um, care este costul materialelor directe pe unitate?
5. Costurile totale de producție pentru aprilie au fost de 156.900 um. Costul primr a fost de 90.000 um, iar PCE0 a fost de
60.000 um. Costul produselor fabricate a fost de 125.000 um. Calculați valoare cheltuielilor indirecte de producție pentru
aprilie și costul aferent PCE1.
Aplicația S2.9. Compania LUCES a produs 150.000 veioze de birou în 202N. Aceste veioze se vând cu 50 um fiecare.
LUCES avea 2.500 de veioze în stocul de produse finite la începutul anului. La sfârșitul anului, în stocul de produse finite
erau 11.500 veioze. Înregistrările contabile ale lui LUCES oferă următoarele informații:
• Achiziții de materiale directe 1.550.000 um
• Sold inițial materiale directe, 1 ianuarie 290.000 um
• Sold final materiale directe, 31 decembrie 112.000 um
• Manopera directă 2.000.000 um
• Manoperă indirectă 790.000 um
• Amortizare, clădire fabrică 1.100.000 um
• Amortizare, utilaje fabrică 630.000 um
12
SEMINAR 2023
• Impozit pe proprietate fabrică 65.000 um
• Utilități în fabrică 150.000 um
• Asigurarea fabricii 200.000 um
• Salariu, supraveghetor vânzări 85.000 um
• Comisioane, vânzători 490.000 um
• Administrație generală 390.000 um
• PCE0, 1 ianuarie 450.000 um
• PCE1, 31 decembrie 750.000
• Sold produse finite, 1 ianuarie 107.500 um
• Sold produse finite, 31 decembrie 489.000 um
Cerințe:
1. Elaborați tabloul costului produselor vândute.
2. Calculați costul de producție pentru 1 veioză produsă în 202N.
3. Elaborați un de profit și pierdere.
Aplicația S2.10. Un atelier de producție fabrică un singur tip de produs. Se cunosc următoarele informații privind
activitatea sa:
Cheltuieli Activitate
4.000 5.000 6.000 7.000
Materii prime 32.000 40.000 48.000 56.000
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000
Se cere: Justificați caracteristicile celor două tipuri de cheltuieli prin:

1. Reprezentarea grafică a cheltuielilor fixe și variabile;
2. Calculul cheltuielilor variabile unitare și al cheltuielilor fixe unitare pentru fiecare volum de activitate
și reprezentarea lor grafică.
Aplicația S2.11. Un atelier de producție fabrică un singur tip de produs. Se cunosc următoarele informații privind
cheltuielile aferente diverselor niveluri de activitate:
Cheltuieli Activitate
4.000 5.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000
Materii prime 32.000 40.000 48.000 64.000 80.000 96.000 112.000
Salarii directe 40.000 50.000 60.000 80.000 100.000 120.000 140.000
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000 70.000 90.000 90.000
Alte cheltuieli 16.000 17.000 18.000 20.000 22.000 24.000 26.000
Se cere:
1. Reprezentați grafic cheltuielile efectuate în atelierul de producție;
2. Separați cheltuielile semi variabile în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile;
3. Reprezentați grafic cheltuielile după separarea acestora în fixe şi variabile.
Aplicația S2.12. Se consideră următoarele date:

Luna (i) Cantitate Cheltuieli indirecte de producție (um)
(buc)
Ian 100 130
Febr 110 135
Mar 115 137,5
Apr 112 136
13
SEMINAR 2023
Mai 120 140
Iun 118 139
Să se realizeze separarea cheltuielilor indirecte de producție prin procedeul celor mai mici pătrate.
Aplicația S2.13. Un hotel plătește companiei de telefonie un abonament de 100 um pe lună (care nu include convorbiri)
plus 0,25 um pentru fiecare apel efectuat. Pe parcursul lunii ianuarie au fost efectuate 6.000 de apeluri. În februarie au
fost efectuate 5.000 de apeluri.
Cerințe:
1. Calculați facturile de telefon ale hotelului pentru ianuarie și februarie.
2. Calculați costul per apel telefonic în ianuarie și în februarie.
3. Separați factura de telefon din ianuarie în componentele sale fixe și variabile.
4. Care este costul marginal al unui apel telefonic suplimentar în ianuarie?
Aplicația S2.14. Managerul VINĂRIA SA a estimat următoarele costuri la diferite niveluri de producție de vin.
Producție de vin (sticle de 0,75 litri) 10.000 de sticle 15.000 de sticle 20.000 de sticle
Costuri variabile de producție 37.000 um 55.500 um 74.000 um
Costuri fixe de producție 100.000 um 100.000 um 100.000 um
Costuri fixe de vânzare și administrație 40.000 um 40.000 um 40.000 um
Total 177.000 um 195.500 um 214.000 um
Managerul de marketing al companiei a stabilit următoarele prețuri pentru vinurile companiei la diferite niveluri de
vânzări, astfel:
Vânzări de vin 10.000 de sticle 15.000 de sticle 20.000 de sticle
Preț de vânzare per sticlă de 0,75 litri 18,00 u m 15,00 um 12,00 um
Cerință:
1. Calculați costurile unitare ale producției și vânzărilor de vin la fiecare nivel de producție. La ce nivel de producție este
minimizat costul unitar?
2. Calculați profitul companiei la fiecare nivel de producție. Să presupunem că firma își va vinde toată producția. La ce
nivel de producție este maximizat profitul?
3. Care dintre cele trei niveluri de producție este cel mai bun pentru companie?
4. De ce scade costul unitar pe măsură ce crește nivelul producției? De ce ar putea scădea prețul de vânzare pe sticlă pe
măsură ce volumul vânzărilor crește?
Aplicația S2.15. GAMA SA prezintă următoarea evoluție a costurilor în funcție de volumul activității desfășurate în
primele 6 luni ale anului 202N.
Cantitate fabricată, bucăți, Q Cost total, um

250 7.700
300 8.800
350 9.900
400 11.000
450 12.100
500 13.200
Estimați un total al costurilor pentru o cantitate fabricată de 600 bucăți.
Aplicația S2.16. Pentru MEGATON se cunosc pentru luna martie N:

Preț de vânzare unitar 100 um/buc
Costuri fixe, din care:
14
SEMINAR 2023
Costuri de vânzare și marketing 12.000 um/lună
Costuri indirecte de producție 20.000 um/lună
Costuri de vânzare și marketing variabile 5 um/buc
Materiale directe 30 um/buc.
Manoperă directă 15 um/buc.
Costuri indirecte de producție variabile 10 um/buc.
Cantitate fabricată și vândută 1.000 bucăți/lună
Completați valorile care lipsesc din schema de mai jos.

Costuri administrative și de vânzare variabile
=?
Costuri administrative și de vânzare fixe

=?
Cost complet Costuri indirecte de producție fixe

pentru producție și =?
vânzare
Costuri indirecte de producție variabile
=?
Cost de =?
producție Cost variabil Manoperă directă
=? de producție = ?
=?
Materiale directe
=?
Aplicația S2.17. DELTA SA prezintă următoarea evoluție a costurilor indirecte de producție în funcție de cantitățile de
produs finit realizate.
Cantitate fabricată, Cost indirect de
bucăți, Q producție, um
0 2.200
50 3.300
100 4.400
150 5.500
200 6.600
250 7.700
300 8.800
350 9.900
400 11.000
450 12.100
500 13.200
Estimați costurile indirecte de producție pentru o cantitate de 620 buc.
15
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 3. TRATAMENTE SPECIFICE CHELTUIELILOR INDIRECTE (DE REGIE)
Aplicația S3.1. Societatea PRO SRL produce uși de lemn pentru interior. În luna martie primește o comandă de la un
magazin să producă un singur model de usa. Pro SRL are activitatea organizată în următoarele centre: Sector de bază:
Producție (SP), Sector auxiliar de reparații utilaje (AR), Sector administrativ (SA), Magazin de desfacere (MD), Sector
de desfacere (SD).
Total
/lei/lun
Denumirea cheltuielilor Precizări
a
martie
Lemn și alte materiale directe utilizate pentru uși
601 Cheltuieli cu materiile prime 6.000
602 Cheltuieli cu materialele Materiale tehnologice: adezivi, vopsele, rășini, șuruburi etc.
consumabile 2.000
Imprimantă achiziționată pentru contabilitate.
603 Cheltuieli privind materialele de
natura obiectelor de inventar' 800
Din totalul cheltuielilor cu energia, 5 părți se consumă în secția
de producție, 2 părți de AR, și câte 1 parte de către celelalte
6051 Cheltuieli privind energia 760 sectoare.
Din totalul cheltuielilor cu apa, 60 % se consuma în secția de
6052 Cheltuieli privind apa 1.200 producție, 30% în AR, și 10% în SA.
Societatea are ca obiect de activitate secundar comercializarea prin
607 Cheltuieli cu mărfurile 15.300 magazinul propriu a unor piese de mobilier de birou.
Dintre acestea, 80% reprezintă ambalaje de protecție a ușilor
608. Cheltuieli privind ambalajele 6.200 livrate.
623. Cheltuieli de reclamă și Corespund publicării unui catalog cu produsele fabricate din oferta
publicitate 800 societății.
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari Reprezintă cheltuieli de deplasare ale directorului general.
si transferari 1.200
626 Cheltuieli poștale si taxe de Corespund activității administrative.
telecomunicatii 440
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe Reprezintă impozit pe dividende.
si varsaminte asimilate' 220
Personalul direct productiv are o pondere de 60% în totalul resursei
umane. Restul de 40% este personalul indirect. Salariul brut al
641 Cheltuieli cu salariile directorului general este de 4.000 lei, al contabilului sef este de
personalului 82.000 3.000 lei. Restul se repartizează în mod egal între cele 5 centre.
• 646. Cheltuieli privind contributia
asiguratorie pentru munca=2,25%. 1.845
• 654. Pierderi din creante si debitori Reprezintă o creanță neîncasată de la un client care a fost lichidat.
diversi 400
• 6581. Despagubiri, amenzi si Reprezintă o amendă de circulație pentru parcare ilegală.
penalitati 200
• 665. Cheltuieli din diferente de curs Diferență de curs euro la achiziția unor materiale din UE.
valutar 40
6811 ,,Cheltuieli de exploatare Corespund amortizării utilajelor din secția de producție.
privind amortizarea imobilizarilor' 1.100
16
SEMINAR 2023
TOTAL = 120.505
Cerințe:
a) Stabiliți totalul cheltuielilor pe destinații în contabilitatea managerială (după repartizarea primară).
b) Precizați care sunt cheltuielile neîncorporabile.
c) Stabiliți care sunt costurile produsului și care sunt costurile perioadei.
d) Dacă Sectorul auxiliar, conform situațiilor de lucrări din luna martie, raportează:
➢ 50 ore reparații către secția principală de producție
➢ 40 ore reparații către sectorul administrativ
➢ 60 ore reparații către sectorul desfacere
➢ 50 ore reparații Magazin de desfacere
Total ore reparați și întreținere = 200 ore
Stabiliți totalul cheltuielilor după repartzarea secundară.
NOTĂ: Destinațiile cheltuielilor Pro SRL:
➢ ACTIVITATE DE PRODUCȚIE (obiect principal de activitate)
• obiectul de cost = ușa de lemn = costuri directe
• locuri de cheltuieli:
o Sector de bază: Producție (SP): cheltuieli indirecte de producție
o Sector auxiliar de reparații utilaje (AR): cheltuieli indirecte auxiliare
o Sector administrativ (SA): cheltuieli indirecte generale de administrație
o Sector de desfacere (SD): cheltuieli indirecte de desfacere
➢ Magazin de desfacere (MD): obiect de activitate secundar (ACTIVITATE DE COMERCIALIZARE).
Aplicația S3.2. GAMA SRL are un grad ridicat de automatizare. În secția de producție dispune de o linie tehnologică
complet automatizată care prăjește, condimentează, porționează, ambalează și etichetează alune în pungi de câte 400 g.
În luna iunie N produce două sortimente: alune cu sare (A) și alune cu paprika (B). În luna iunie înregistrează următoarele
costuri:
Bază de repartizare Sortiment A Sortiment B
Materii prime consumate (alune, condimente, 2.500 um 3.800 um
conservanți etc)
Ore de funcționare linie (12 h/zi, 22 zile) 162 h 102 h
Manoperă indirectă (supraveghere linie, control de Ore de funcționare linie 6.000 um
calitate, încărcare/descărcare linie. etc)
Amortizare linie producție Ore de funcționare linie 5.000 um
Energie electrică linie tehnologică Ore de funcționare linie 5.368 um
Alte costuri indirecte de producție (iluminat, materiale Materii prime 9.450 um
consumabile, asigurări etc) consumate
Calculați costurile de producție totale pentru cele două sortimente de produs.
Aplicația S3.3. O entitate economică efectuează pentru obținerea a 9.000 bucăți pâine (3.000 bucăți pâine albă
și 6.000 bucăți pâine neagră), următoarele cheltuieli:
- cheltuieli cu materiile prime (făină, ouă, drojdie etc) 6.000 um din care 2.000 um utilizați pentru pâine albă
și 4.000 um utilizați pentru pâine neagră;
- cheltuieli cu materialele consumabile (detergent, cârpe etc.) 700 um, din care:
✓ utilizate în secția de producție 600 um;
✓ utilizate la sediul administrativ 100 um;
 cheltuieli cu energia electrică și apa 2.000 um, din care:
✓ energia electrică și apa consumate în secția de producție 800 um;
✓ energia electrică și apa consumate în clădirea administrativă 1.200 um;
 cheltuieli cu salariile 17.000 um, din care:
17
SEMINAR 2023
✓ salariile personalului care lucrează în secția de producție 5.000 um:
 brutari pâine albă 1.500 um;
 brutari pâine neagră 2.500 um;
 șef producție 1.000 um;
✓ salariile personalului administrativ 10.000 um;
✓ salariul șoferului care livrează pâinea la clienți 2.000 um;
 contribuțiile entității economice legate de salarii 40%;
 cheltuieli cu amortizarea:
✓ utilajelor de producție 1.000 um;
✓ mijlocului de transport utilizat la livrarea pâinii la clienți 2.000 um;
✓ clădirilor 5.000 um, din care:
 amortizarea clădirii în care se desfășoară procesul de producție 2.000 um;
 amortizarea clădirii unde se află sediul administrativ al societății 3.000 um;
 cheltuieli cu publicitatea 4.000 um;
 costul neamortizat al unui utilaj casat 2.000 um;
 costul mărfurilor vândute 200 um;
 cheltuieli cu dobânzile aferente unui credit pentru achiziționarea de utilaje 600 um.
Costul standard pentru pâine albă este de 2,5 um și pentru pâine neagră de 3 um.
Prețul de vânzare este de 6 um pentru pâine albă și 8 um pentru pâine neagră.
Baza de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar pentru restul
cheltuielilor costul de producție. La sfârșitul perioadei producția în curs de execuție de pâine albă era de 500
um.
Se cere:
a. Care este suma cheltuielilor totale în contabilitatea financiară, a cheltuielilor directe, indirecte de producție,
generale de administrație și de desfacere?
b. Să se determine costul de producție total și unitar;
c. Să se calculeze costul complet și rezultatele analitice pentru cele două produse știind că se vând 2.800 bucăți
pâine albă și 5.900 bucăți pâine neagră;
d. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială (Capitolul 4).
Tabloul costului
Elemente PA PN
1 Cheltuieli directe de productie 4.100 7.500
2 Cheltuieli inrecte de productie 2.175 3.625
3 Producția în curs de execuție de la sfârșitul lunii 500 0
4 Costul de producție (1+2-3) 5.775 11.125
5 Cantitatea fabricată 3.000 6.000
6 Costul de producție unitar (4/5) 1,92 1,85
c.7 Costul de producție pentru produsele finite vândute (costul de 5.376 10.915
producție unitar*cantitatea vândută) (1,92*2.800) (1,85*5.900)
8 Cheltuieli generale de administrație 6.038,96 12.262,04
9 Cheltuieli de desfacere 2.903,98 5.896,02
10 Costul complet total (7+8+9) 14.318,94 29.073,06
11 Costul complet unitar (costul complet total/cantitatea vândută) 5,11 4,92
(14.318,94/2.800) (29.073,06/5.900)
12 Prețul de vânzare (din enunț) 6 8
18
SEMINAR 2023
13 Rezultatul analitic (12 – 11) 0,89 3,08
(6-5,11)
Aplicația S3.4. NEMORED realizează jucării turnate din cauciuc. În luna martie se produc două sortimente: A și B.
Ambele produse sunt realizate pe aceeași linie de producție în cadrul secției principale. Compania dorește să cunoască
modul de alocare al cheltuielilor comune ale secție asupra celor două sortimente A și B. Se cunosc:
Posibile baze de repartizare: A B
1.Materiale directe utilizate 10.000 um 5.000 um
2.Ore manoperă directă 5.000 h 7.500 h
3.Cost manoperă directă 25.000 um 35.000 um
4.Ore de funcționare utilaje 1.500 h 1.000 h
(ore-mașină)
Cantitate produs finit A = 10.000 buc. B = 15.000 buc.
Costurile indirecte de producție în luna martie sunt de 15.000 um.

Calculați costurile de producție totale și unitare pentru produsele A și B, utilizând fiecare din cele patru baze de
repartizare. Are vreo influență alegerea criteriului de repartizare asupra costurilor celor 2 produse?
Aplicația S3.5. Se consideră următoarele informații pentru o secție de producție:

• Costuri generale ale secției (CGS)= 25.840 um și
• Cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajelor (CIFU)= 36.000 um
(unde CIP =CGS+CIFU) . În cadrul secției se produc trei sortimente de produs: P1, P2 și P3, pentru care se
cunosc:
P1 P2 P3
Valoarea contabilă de intrare a utilajelor pe care se 6.000 um 8.000 um 4.000 um
prelucrează produsul
Valoarea manoperei directe 4.000 um 6.500 um 4.700 um
Calculați cotele de cheltuieli indirecte de producție (CIP) aferente fiecărui produs, utilizând bazele adecvate de repartizare.
Considerați RAI cu 2 zecimale.
Aplicația S3.6. GAMA SRL are un grad ridicat de automatizare. În secția de producție dispune de o linie tehnologică
complet automatizată care prăjește, condimentează, porționează, ambalează și etichetează alune în pungi de câte 400 g.
În luna iunie N produce două sortimente: alune cu sare (A) și alune cu paprika (B). În luna iunie înregistrează următoarele
costuri:
Bază de repartizare Sortiment A Sortiment B
Materii prime consumate (alune, 2.500 um 3.800 um
condimente, conservanți etc)
Ore de funcționare linie (12 h/zi, 22 zile) 162 h 102 h
Manoperă indirectă (supraveghere linie, Ore de funcționare linie 6.000 um
control de calitate, încărcare/descărcare
linie. etc)
Amortizare linie producție Ore de funcționare linie 5.000 um
Energie electrică linie tehnologică Ore de funcționare linie 5.368 um
Alte costuri indirecte de producție Materii prime consumate 9.450 um
(iluminat, materiale consumabile,
asigurări etc)
Calculați costurile de producție totale pentru cele două sortimente de produs.
19
SEMINAR 2023
Aplicația S3.7. Serviciile auxiliare. Arkos SA este o tipografie care dispune de două sectoare principale de activitate:
Tipărire și Legătorie și de două sectoare auxiliare: Resurse umane și Mentenanță.
Scenariul 1. Dispuneți de informațiile aferente lunii decembrie N. Realizați repartizarea secundară utilizând ca bază de
alocare, numărul de angajați pentru repartizarea costurilor indirecte ale sectorului Resurse umane, respectiv, suprafața
ocupată pentru repartizarea costurilor indirecte ale sectorul Mentenanță.
Situația costurilor indirecte luna decembrie N

Resurse
Explicații Mentenanță Tipărire Legătorie
umane
Costuri indirecte după repartizarea primară, um 6.000 4.200 12.000 8.000
Număr de angajați - - 14 10
Suprafață ocupată, m2 - - 200 120
Scenariul 2. Realizați repartizarea secundară pe baza datelor din tabelul de mai jos.
Resurse
umane
Număr de angajați - 6 14 10
Suprafață ocupată, m2 - - 200 120
Scenariul 3. Realizați repartizarea secundară în condițiile în care cele două sectoare auxiliare își furnizează reciproc
servicii conform datelor de mai jos:
Resurse
umane
Număr de angajați - 6 14 10
Suprafață ocupată, m2 80 - 200 120
Aplicația S3.8. Calcul cost complet. Calculați costul complet al producției realizate pentru produselor X, Y și Z. Se
consideră următoarele informații :
Explicații Produs X Produs Y Produs Z
Cheltuieli cu materii prime- um 120 180 160
Ore manopera directă producție 640 900 880
Tarif manoperă directă fabricație– um/h 5 4 6
Alte cheltuieli directe- um 50 80 60
Cheltuieli indirecte de producție 760 um; se repartizează pe produse în funcție de orele de manoperă directă
20
SEMINAR 2023
Cheltuielile generale de administrație de 600 um ; se repartizează în funcţie de costul de producţie al producției
vândute
Cantitate obținută-buc. 1.000 1.200 1.000
Aplicația S3.9. Se fabrică 2 produse A și B, pornind de la o materie primă M. Pentru luna aprilie anul N se consideră
următoarele date:
a) situația stocurilor la începutul lunii
o M: 20.000 kg * 4,85 um/kg (cost de achiziție)
o A: 600 buc* 324 um/buc (cost de producție)
o B: 100 buc* 432 um/buc (cost de producție)
b) achiziții în cursul aprilie N: M: 100.000 kg*4,5 um/kg (preț de cumpărare)
c) consumuri materiale în cursul lunii aprilie N : din M se consumă 50.000 kg pt. fabricarea lui A, 60.000 kg
pentru fabricarea lui B.
d) manoperă directă:
o A: 24.350 um ( = 2.170 h manoperă directă)
o B: 30.800 um ( = 1.550 h manoperă directă)
e) cheltuieli indirecte:
Explicatii APROVIZIONARE PRODUCȚIE DESFACERE
Total cheltuieli 50.000 um 186.000 30.000
indirecte, um Pentru Cantitatea de materii
prime achiziționate (kg)
Din care pentru: 108.500 um 19.200 um
A
B 77.500 um 10.800 um
f) producția obținută în cursul lunii:

o A: 1.200 buc.
o B: 900 buc
g) vânzări:
o A:1.500 buc *370 um/buc (preț de vânzare)
o B: 600 buc*450 um/buc (preț de vânzare).
Cerință: Calculați rezultatele analitice obținute la sfârșitul lunii aprilie în urma vânzării produselor A și B.
Aplicația S3.10. Calcul cost complet. Calculați costul complet al producției vândute pentru produsele A, B și C. Se
consideră următoarele informații :
Explicații Produs A Produs B Produs C
Cheltuieli cu materii prime- um 100 200 300
Cheltuieli directe cu servicii de la terți- 150 200 100
um
Ore manopera directă producție 60 100 80
Tarif manoperă directă fabricație– um/h 5 4 6
Alte cheltuieli directe- um 50 80 60
Cantitate obținută-buc. 1.000 1.200 1.000
Cantitate vândută-buc. 1.000 1.000 900
Costuri indirecte de producție la nivelul secției de bază: 800 um. Repartizarea lor se face ăn funcție de
manopera directă.
Cheltuielile generale de administrație de 600 um ; se repartizează în funcţie de costul de producţie al
producției vândute
21
SEMINAR 2023
Aplicația S3.11. O întreprindere are în structura organizatorică 3 departamente de producție (S1, S2, S3) și 2 departamente
de servicii auxiliare (SAX1 și SAX2). Cele cinci sectoare de activitate funcționează într-o clădire monobloc (hală
industrială) și sunt monitorizate de un inginer supraveghetor. Următoarele cheltuieli și alte informații sunt extrase din
registrele de contabilitate în luna ianuarie 2021.
Completare: Dacă: SAX1= Instalația eoliană IE; SAX2 = Atelier reparații - AR

Sectoarele auxiliare:
Centrul IE AR S1 S2 S3 Total
Instalația eoliană - IE (KW) - 4.000 2.000 10.000 4.000 20.000
Atelier reparații - AR (ore) 30 - 30 210 30 300
Realizați repartizarea secundară.
Aplicația S3.14. Compania Dinamic SRL produce cutii pentru ambalare, din lemn și din carton. Se cunosc următoarele
informații pentru perioada de gestiune = trimestru 4 al anului N. Compania dispune de două secții principale de producție,
astfel:
• Secția 1 care produce cutii de lemn.
• Secția 2 care produce cutii de carton.
Pentru desfășurarea activității de producție, întreprinderea mai dispune de două sectoare auxiliare: Atelier de reparații -
AR și Contabilitate. Întreprinderea este condusă de un Consiliu de Directori pentru care cheltuielile cu salariile lunare
sunt în sumă de 3.800 lei.
Cheltuielile indirecte preluate din Balanța de verificare trim 4/anul N, sunt după cum urmează:
Valoare, Precizări/Baze de repartizare
Cont um
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 400 Sunt alocate numai Atelierului de reparații
22
SEMINAR 2023
6028 Cheltuieli privind alte materiale Sunt repartizate pe sectoare în funcție de
consumabile 800 valoarea manoperei indirecte
½ din această valoare corespunde Atelierului
de reparații.
603 Cheltuieli privind obiectele de inventar
Restul se alocă în mod egal pentru celelalte
360 trei sectoare.
605.01 Cheltuieli privind energia electrică 800 Consumul de energie electrică în Kwh
605.02 Cheltuieli privind apa 600 Consumul de apă în m3
612 Cheltuieli cu chiriile 1.100 Suprafața ocupată
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 460 Valoarea manoperei indirecte
626 Cheltuieli poștale si taxe de telecomunicații 200 Numai pentru Contabilitate
635 Cheltuieli cu alte impozite și taxe: impozite Suprafața ocupată
clădiri și terenuri 160
641.05 Cheltuieli cu remunerațiile personalului: Număr de angajați
Consiliu de directori 3.800
6811 Cheltuieli cu amortizarea utilajelor 1.200 Valoarea activelor imobilizate
La nivelul sectoarelor de activitate, se cunosc:
TOTAL Sect. Principale Sect. auxiliar
S1 S2 Atelier Contabilitate
Reparații
Valoarea manoperei 5.400 um 2.400 1.200 800 1.000
indirecte, um
Valoarea manoperei 4.000 um 4.200 3.800
directe, um
Valoarea materialelor 3.800 3.200
directe consumate, um
Număr angajați 45 22 14 6 3
Consum energie electrică, 6.600 kw 3.000 2.200 800 600
Kw
(măsurat la contorul
individual pe sector)
Consumul de apă rece, m3 188 m3 30 128 18 12
(măsurat la contorul
individual pe sector)
Valoarea activelor 52.600 um 20.000 16.000 8.400 8.200
imobilizate, um
Suprafața ocupată, m2 436 m2 180 160 50 46
Volum activitate 1.000 bucăți 2.000 46 ore Activități de
desfăsurată cutii lemn bucăți intervenții evidență
Cutii carton reparații. contabilă și
administrative
a. Efectuați repartizarea primară a cheltuielilor indirecte.
b. Efectuați repartizarea secundară, știind că:
a. Din cele 46 intervenții reparații ale atelierului: 20 ore sunt aferente S1, 26 ore sunt aferente S2.
b. Cheltuielile totale ale compartimentului Contabilitate sunt alocate celorlalte sectoare în funcție de
manopera indirectă la nivelul acestora.
23
SEMINAR 2023
Aplicația S3.15. Calcul cost complet. O întreprindere industrială, care produce 2 produse X și Y, prezintă următoarele
informații aferente perioadei de gestiune încheiate (luna martie N):
• Cantități fabricate: Produs XP1 = 1.000 bucăți, produs XP2 = 2.000 bucați.
• Consumuri directe în producție:
1 bucata XP1 1 bucata XP2 Cost unitar
Materie prima 1 2 kg 3 kg 10 um/kg
Materie prima 2 3 kg 2 kg 12 um/kg
Manopera directa operație prelucrare Etapa 1 0,125 h 0,25 h 21 um/h
Manopera directă operație prelucrare Etapa 2 0,12 h 0,125 h 24 um/h
• Cheltuielile indirecte pentru producția celor două produse XP1 și XP2 pentru luna martie N sunt:
o Amortizarea utilajelor de producție: 60.000 um
o Amortizarea clădirii fabricii: 30.000 um
o Cheltuieli cu personalul: 50 000 um
o Alte cheltuieli: 10 000 um.
Până în prezent, compania a utilizat orele de manoperă directă pentru repartizarea cheltuielilor indirecte în condițiile în
care procesul de producție a fost puțin automatizat.
Având în vedere evoluția procesului de producție, noul manager se întreabă dacă nu ar trebui să aloce în mod diferențiat
diferitele elemente de costuri indirecte.
Pe de altă parte, consideră că ar trebui să se formeze două centre de cost care să corespundă celor două etape ale procesului
de prelucrare.
• Un prim centru, numit Secția 1, ar fi legat de prima etapă a producției și ar include în costurile indirecte de
producție: 1/3 din cheltuielile cu amortizarea utilajelor de producție, jumătate din cheltuielile cu amortizarea
clădirii fabricii, trei sferturi din costurile indirecte de personal și jumătate din valoarea altor cheltuieli indirecte .
• Al doilea centru de analiză, numit Secția 2, ar cuprinde etapa a doua de prelucrare a producției și ar include toate
costurile indirecte care nu au fost afectate Secției 1.
• Baza de repartizare a costurile indirecte pentru Secția 1 este dată de orele manoperă directă, iar pentru Secția 2,
de orele- mașină.
Motivul schimbării sistemului de calcul al costului total constă în stabilirea rentabilității produsele vândute. Pentru a fi
păstrat în producție, produsele trebuie să genereze prin vânzare cel puțin o marjă de 5%.
Prețul unitar al produsului P1 este de 125 um. Prețul unitar al Produsul P2 este de 130 um.
• Calculați costul total și unitar de producție pentru P1 și P2 cu metoda curentă de determinare a costurilor (o
singură bază de repartizare pentru toate costurile indirecte).
• Calculați costurile totale și unitare ale producției pentru P1 și P2 prin metoda propusă. Utilizarea capacităților de
producție a utilajelor în luna martie N: 200 de ore pentru produsul P1 și 300 de ore pentru produsul P2.
• Ce credeți despre ideea managerului companiei de a schimba sistemul de calculație a costului?
Aplicația S3.15. Calcul cost complet (cu secții auxiliare). Să se calculeze costurile complete efective pentru
produsele A și B, pe baza următoarelor date:
Atelier Centrală Adminis
Secția 1 Secția 2 Secția 1 Secția 2
Specificație reparații electrică trație
A B A B
Materii prime 222 345 124 138
Salarii directe 1200 1300 1100 1400
Cheltuieli indirecte de
688 1240
producție
Cheltuieli ale sectoarelor
1400 1000
auxiliare
Cheltuieli generale de
1800
administrație
24
SEMINAR 2023
Destinația producţie auxiliare:

Sectoare auxiliare Sectoare beneficiare (%)
Sectia 1 Sectia 2 Atelier reparaţii Centrală electrică Administraţie TOTAL
Atelier reparaţii 25 30 - 25 20 100
Centrală electrică 35 25 17 - 23 100
Baze de repartizare:
- Salarii directe, inclusiv CAS şi protecție socială pentru repartizarea Cheltuielilor indirecte de producție
- costul de producție pentru repartizarea CGA.
Aplicația S3.16. Compania SOLA prezintă următoarele date pentru luna decembrie 202N:
Stoc inițial de materiale directe: 1.100 kg 6.820 um
Achiziții de materiale directe: 6.000 kg * 6,00 um/kg (preț de cumpărare)
Costuri de aprovizionare materiale directe: 1.800 um
Manoperă directă 2 angajați* 3.200 um/lună
Alte cheltuieli directe de producție 1.000 um
Costuri indirecte de producție 8.200 um
Costuri de administrație și conducere 4.800 um
Costuri de vânzare 3.600 um
Stoc final de materiale directe 629 um
Calculați:
a. Costul primar
b. Costul de producție (pentru produse finite obținute)
c. Costul perioadei
d. Costul complet
Aplicație S3.17. Compania DELTA are trei centre de costuri: Cc1, Cc2, Cc3 si fabrica 3 produse P1, P2, P3. - in Cc1 se
prelucrează toate cele trei produse - in Cc2 se prelucrează produsele P1 si P3 - in Cc3 se prelucrează produsele P1 si P2.
25
SEMINAR 2023
Aplicația S3.18. O întreprindere fabrică în cursul lunii martie anul N două tipuri de produse P1 și P2.
Tehnologia de fabricație presupune prelucrarea succesivă în cadrul a două ateliere de producție, astfel:
PRODUCȚIE P1,P2
P1,P2 Administratie Desfacere
ATELIER 2
ATELIER 1
Vopsire
Decupare, montaj
Sector auxiliar
Pentru anul N se cunosc:

P1 P2
Cantitate fabricată 300 bucăți/luna 300 bucăți/luna
Pret de vanzare unitar 1.000 um/buc 1.700 um/buc
Materiale directe (um/buc.) consumate în A1 și în A2 400 180
Manoperă directă în A1 2 h/buc 4,5 h/buc
Ore masină în A2 1.200 ore mașină 800 ore mașină
Tarif mediu manopera directă (um/h) 130 200
Costuri indirecte:
• De producție = 162.000 um, din care A1 = 76.000 um și A2 = 86.000 um
26
SEMINAR 2023
• Auxiliare = 30.000 um (repartizate : 40% pentru A1, 20% pentru A2, 30% pentru administrație și restul pentru
desfacere)
• Administrative = 60.000 um
• Desfacere = 52.200 um
Total cheltuieli indirecte întreprindere = 304.200 um
SE CERE:
1. Întreaga cantitate fabricată în cursul lunii a fost vândută. Calculați rezultatele analitice obținute din vânzare, în
condițiile în care managerul hotărăște să repartizeze totalitatea costurilor indirecte ale întreprinderii în funcție de orele
de manoperă directă.
2. Directorul economic consideră că repartizarea globală a cheltuielilor indirecte nu furnizează informații corecte despre
costul și rentabilitatea produselor. Deși această abordare este simplă și mai puțin costisitoare, este mai puțin exactă.
Astfel, propune, ca după repartizarea secundară, să se utilizeze criterii de repartizare diferite pentru fiecare categorie
de cheltuielile indirecte.
Identificați baze de repartizare adecvate și stabiliți care este rentabilitatea analitică a produselor vândute?
Aplicația S.3.19. O întreprindere fabrică 2 produse (A şi B) în 3 sectoare de producție (S1, S2 și S3). Produsul A trece
prin toate cele 3 sectoare, iar produsul B trece doar prin sectoarele S1 şi S3.
Cheltuielile directe de producţie sunt:
✓ materii prime:
 pentru A 25.000 um detaliate astfel: S1 10.000 um, S2 9.000 um, S3 6.000 um;
 pentru B 19.000 um detaliate astfel: S1 9.000 um, S3 10.000um;
✓ salarii directe:
 pentru A 18.000 um detaliate astfel: S1 7.000 um, S2 5.000 um, S3 6.000 um;
 pentru B 21.000 um detaliate astfel: S1 12.000 um, S3 9.000 um;
✓ contribuţii sociale: 40% din valoarea salariilor;
✓ alte cheltuieli directe:
 pentru A 3.000 um detaliate astfel: S1 900 um, S2 1.000 um, S3 1.100 um;
 pentru B 2.800 um detaliate astfel: S1 1.500 um, S3 1.300 um.
Cheltuielile indirecte ale sectoarelor sunt:
✓ amortizarea clădirii în care se desfășoară activitatea celor trei sectoare este de 18.000 um. Suprafețele ocupate de
fiecare sector sunt: S1 300 m2; S2 220 m2; S3: 320 m2;
✓ amortizarea utilajelor: S1 7.100 um; S2 3.500 um; S3 4.000 um;
✓ alte cheltuieli indirecte privind reparațiile: S1 1.500 um; S2 1.150 um; S3 2.000 um;
✓ salariile indirecte: S1 6.000 um; S2 5.200 um; S3 4.000 um;
✓ cheltuielile sociale 40% din salarii;
✓ cheltuielile cu întreținerea secțiilor: S1 250 um; S2 300 um; S3 230 um.
Cheltuieli generale de administrație sunt 19.800 um.
Se cunosc următoarele baze de repartizare:
✓ pentru cheltuielile indirecte, mai puțin cheltuielile cu întreținerea secțiilor: consumul de materii prime;
✓ pentru cheltuielile cu întreținerea secțiilor: cheltuielile cu manopera;
✓ pentru cheltuielile generale de administrație: costul de producție.
Se cere: Calculați costul complet pentru cele două produse şi efectuați înregistrările în contabilitatea managerială
(Capitolul 4).
27
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 4
SISTEME CONTABILE DE ÎNREGISTRARE A COSTURILOR
Aplicația S4.1. O întreprindere obține două produse A și B efectuând următoarele cheltuieli directe:
-um-
Cheltuieli A B
Cheltuieli cu materiile prime 5.000 3.500
Cheltuieli salariale (inclusiv CAM) 7.000 12.500
TOTAL 12.000 16.500
Situația cheltuielilor indirecte după repartizarea primară este următoarea:

-um-
Secțiile auxiliare
Secția Sector
Cheltuieli Centrala electrică Centrala de apă Total
principală administrativ
(CE) (CA)
Cheltuieli cu serviciile 1.500 500 1.000 1.000 4.000
prestate de terți
Cheltuieli salariale (inclusiv 3.500 1.500 2.000 3.000 10.000
CAM)
Cheltuieli cu amortizarea 3.200 1.600 1.200 2.000 8.000
TOTAL 8.200 3.600 4.200 6.000 22.000
Producția în curs de execuție înregistrată a fost de:

✓ 1 ianuarie 202N: A: 1.000 um; B: 8.000 um;
✓ 31 ianuarie 202N: A: 2.000 um; B: 400,48 um.
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție aferente secțiilor auxiliare se realizează în funcție de livrările către
celelalte sectoare, astfel:
Secțiile auxiliare Sector

Cheltuieli Secția principală Total
Centrala electrică Centrala de apă administrativ
Centrală electrică repartizează 60% - 20% 20% 100%
Centrală apă repartizează 70% 10% - 20% 100%
Cheltuielile indirecte de producție se repartizează în funcție de cheltuielile cu manopera, iar cele administrative în funcție
de costul de producție. În cursul lunii se vând 80% din produsele finite obținute. Adaosul comercial practicat este de
15%. Costul standard pentru A a fost de 16.000 um și pentru B de 20.000 um.
Se cere: Să se calculeze costul complet și să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Înregistrări în contabilitatea managerială:
Aplicația S4.2. O întreprindere obține două produse X și Y efectuând următoarele cheltuieli directe:
Cheltuieli X Y
Cheltuieli cu materiile prime, -um- 4.000 2.500
Cheltuieli salariale (inclusiv CAM), -um- 8.000 10.500
Situația cheltuielilor indirecte după repartizarea primară este următoarea:

-um-
Cheltuieli Secția principală Secțiile auxiliare Sector Total
28
SEMINAR 2023
Centrala Centrala de
administrativ
electrică (CE) apă (CA)
Cheltuieli cu serviciile
750 250 500 500 2.000
prestate de terți
Cheltuieli salariale
1.700 1.200 1.000 1.500 5.400
(inclusiv CAM)
Cheltuieli cu amortizarea 1.200 800 860 1.600 4.460
TOTAL 3.650 2.250 2.360 3.600 11.860
Producția în curs de execuție înregistrată a fost de:

X Y
PCE0, um 1.000 800
PCE1, um 120 679,19
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție aferente secțiilor auxiliare se realizează în funcție de livrările către
celelalte sectoare, astfel:
Secțiile auxiliare Sector

Cheltuieli Secția principală Total
Centrala electrică Centrala de apă administrativ
Centrală electrică repartizează 60% - 20% 20% 100%
Centrală apă repartizează 70% 10% - 20% 100%
Cheltuielile indirecte de producție se repartizează în funcție de cheltuielile cu manopera, iar cele administrative în funcție
de costul de producție. În cursul lunii se vând 60% din produsele finite obținute. Adaosul comercial practicat practicat
este de 20%. Costul standard pentru X a fost de 16.100 um și pentru Y de 11.000 um.
Se cere: Să se calculeze costul complet și să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Aplicația S4.3. O societate comercială are o secție de bază (de producție), două secții auxiliare CE și CA și un sector
administrativ. În secția principală se realizează două produse A și B. Realizați înregistrările în clasa 9 de conturi pornind
de la următoarele informații:
a) costurile de producție standard
Produs A: 1.000 bucăți la un cost unitar standard = 1.000 lei/bucată
Produs B: 2.000 bucăți la un cost unitar standard = 510 lei/bucată
b) producția în curs de execuție la începutul exercițiului: 10.000 lei pentru produsul A și 5.000 lei pentru produsul B
c) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
- materii prime: produs A 340.000 lei și produs B 395.000 lei
- materiale consumabile: secția de producție 45.000 lei, CE 15.000 lei, CA 10.000 lei și secția administrativă 30.000 lei
d) cheltuieli cu salarii și contribuții
- salarii directe: produs A 160.000 lei și produs B 140.000 lei
- salarii secții auxiliare: CE 200.000 lei și CA 100.000 lei
- salarii muncitori auxiliari din secția principală: 100.000 lei
- salarii personal administrativ: 300.000 lei
- contribuții salariale: produs A 48.000 lei, produs B 42.000 lei, CE= 60.000 lei, CA=30.000 lei, pentru muncitorii auxiliari
30.000, iar pentru secția administrativă 90.000 lei
29
SEMINAR 2023
e) cheltuieli cu amortizarea: pentru secția de producție 35.000 lei, pentru CE 10.000 lei, pentru CA 5.000 lei, iar
pentru secția de administrație 10.000 lei
f) consumuri reciproce secții auxiliare: CE îi dă lui CA 35.000 lei, iar CA îi dă lui CE 50.000 lei
g) repartizare cheltuieli secții auxiliare: CE și CA repartizează 80% secției de producție și 20% secției de
administrație
h) repartizarea cheltuielilor indirecte: Se realizează în funcție de valoarea salariilor și contribuțiilor directe.
i) producția în curs de execuție de la sfârșitul exercițiului este de: 40.000 lei pentru produsul A și 30.000 lei pentru
produsul B
j) repartizarea cheltuielilor generale de administrație: Se realizează în funcție de costul de producție total.
30
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 5. COSTURILE PE COMENZI
Aplicația S5.1. Următoarele date sunt disponibile din evidența costurilor unei companii pentru luna martie 202N:
(1) Valoare stocul inițial comenzi la 01.03.202N:
➢ Comanda A 99:
• materiale directe: 80 um,
• manoperă directă: 150 um
• cheltuieli indirecte de producție: 200 um.
➢ Comanda nr. A 77:
• materiale directe: 420 um,
• manoperă directă : 450 um
• cheltuieli indirecte de producție : 400 um.
(2) Materiale directe date în consum în luna martie 202N:
• Comanda A 99 = 120 um
• Comanda A 55 = 300 um.
(3) Manopera directă aferentă lunii martie 202N au fost:
• Comanda A 99: 400 ore, 600 um
• Comanda A 55: 100 ore, 225 um.
(4) Cheltuielile indirecte de producție se aplică comenzilor în producție în funcție de orele de manoperă directă.
(5) Cheltuielile indirecte de producție suportate în martie 2022 au fost de 2.100 um.
(6) Comenzile A99 și A77 au fost finalizate în cursul lunii. Acestea au fost facturate clienților la un preț care include un
procent de 15% din prețul comenzii pentru cheltuieli de Vânzare & Distribuție și un procent de 10% din preț reprezintă
marja de profit.
Se cere:
(a) Fișa comenzilor pentru A77 și A99.
(b) Determinați prețul de vânzare pentru comenzi.
(c) Calculați valoarea comenzilor în curs.
Aplicația S5.2. O agenție de publicitate a primit o solicitare pentru realizarea unei comenzi pentru care ar trebui să
prezinte o ofertă de preț. Lista de materiale pregătită de departamentul de producție pentru această comandă prevede
următoarele cerințe de materiale:
- Hârtie: 10 role * 1.800 um/rolă
- Cerneală și alte materiale de imprimare: 5.000 um
- Material de legare și alte consumabile: 3.000 um.
Este nevoie și de servicii fotografice pentru această comandă. Agenția nu are angajat un fotograf profesionist. Se decide
contractarea unui fotograf colaborator pentru un onorariu de 10.000 um.
Fișa de manoperă estimată întocmită de departamentul de producție precizează că pentru această comandă vor fi
necesari următorii angajați:
- Artist designer: (12.000 um pe lună); timp de lucru necesar= 80 de ore
- Copywriter: (10.000 um pe lună); timp de lucru necesar= 75 de ore
- Asistent clienți: (9.000 um pe lună); timp de lucru necesar= 30 de ore.
31
SEMINAR 2023
Materialul de ambalare necesar este în valoare de 4.000 um. Cheltuielile indirecte de producție reprezintă 40% din
costul primar, în timp ce cheltuielile de vânzare și distribuție vor reprezenta probabil 25% din costul de producție.
Agenția se așteaptă la o rată de profit de 20% din prețul comenzii.
Agenția lucrează 25 de zile într-o lună și 6 ore pe zi.
Aplicația S5.3. În calitate de nou numit Contabil de Costuri, constatați că prețul de vânzare al Comenzii nr. 9669 a fost
calculat pe următoarea bază:
Explicații Valoare, um
Materiale 12,08
Manoperă directă – 22 h *0,25 um/h 5,50
Costuri indirecte de producție, provenind din:
Secția A (10 ore manoperă directă)
Secția B (4 ore manoperă directă)
Secția C (8 ore manoperă directă)
Plus 33% din Costul primar
Cost de producție
O analiză a costurilor anului precedent arată următoarele:
Explicații um Explicații um
Materiale consumate 77.500 Costuri indirecte de producție:
Manoperă directă: Secția A 2.500
Secția A 5.000 Secția B 4.000
Secția B 6.000 Secția C 1.000
Secția C 4.000 Costuri de desfacere 30.000
Vi se cere să:
(a) Întocmiți Fișa comenzii;
(b) Calculați prețul comenzii cu o marjă de profit de 10%.
32
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 6
PROCEDEE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA COSTURILOR PE PRODUS
Aplicație S6.1. În urma unui proces chimic se obțin 3 produse principale: leșie de sodă caustică, hidrogen, clor.
Cheltuielile totale ale procesului chimic = 12.144 um. Rezulta:
Produs Cantitatea teoretică Pierderi tehnologice la captare

obținută din reacție
qt
Leșie de soda caustica 10 t 5%
Hidrogen 2.000 t 4%
Clor 14 t 1%
Se cere: Costul unitar pentru fiecare produs (um/t)
Aplicație S6.2. Se fabrică trei produse A, B, C care se diferențiază între ele prin următoarele caracteristici:
Produs Cantitate în unități Greutate, kg Lungime, cm P1*P2
fizice (buc), q i Parametrul 1 (P1) Parametru 2 (P2)
A 2.600 0,300 40 0,300*40 = 12
B 1.800 0,600 50 0,600*50 = 30
C 4.000 0,200 30 0,200*30 = 6
Cheltuieli totale proces de producție = 35.520 um.
Se cere: Costurile unitare pentru A, B, C (um/buc). în următoarele scenarii.
SITUAȚIA 1. Indici de echivalență simpli calculați ca raport direct
➢ Un singur parametru: Greutate, kg Parametrul 1 (P1)
➢ Produsul etalon = PRODUS A
SITUAȚIA 2. Indici de echivalență complecsi calculați ca raport direct

• Se considera cei doi parametrii
• Produsul etalon: produsul A
SITUAȚIA 3. Indicii de echivalență inversați

Din totalul de 35.520 um:
o Cost total materiale= 13.344 um;
o Cost total de prelucrare = 22.176 um
Produsul etalon: C
Aplicația S6.3. PRODIS SRL înregistrează costuri aferente procesului de producție în valoare de 141.960 u.m. pentru
obținerea unui produs principal, A, și a două produse secundare, B și C. Se cunosc:
➢ Cantitățile obținute:
• 6.180 bucăți produs principal A;
• 200 kg produs secundar B;
• 260 bucăți produs secundar C.
➢ Destinația producției secundare este următoarea:
• 180 kg produs secundar B se consumă în întreprindere;
• restul de produse secundare se vând terților.
➢ Alte informații:
33
SEMINAR 2023
• total costuri pentru vânzare = 1.600 um.;
• preț de vânzare B – 12 um./kg.;
• preț de vânzare C – 20 um./buc.
Care este costul unitar al produsului principal.
Aplicația S6.4. In urma unui proces chimic se obtin trei produse colaterale A, B, C. Cu valori de întrebuințare
similare. Cheltuielile totale de productie sunt de 50.000 um. Cantitățile rezultate din reacția chimică și
pierderile tehnologice la captarea substanțor se prezintă astfel :
A B C
Cantitate rezultată din 120 200 280
reacție, tone
Pierderi la captare 10% 18% 22%
Calculați costurile unitare pentru cantitățile efectiv obținute din producție.
Aplicația S6.5. Cheltuielile totale generate de procesul de fabricație sunt de 80.000 um, din care 60% reprezintă
costuri de prelucrare.. Se fabrica 3 produse P1, P2, P3 diferențiate între ele prin două caracteristici : greutate
(g), respectiv lungimea produsului (cm).
Cantitățile fabricate și mărimea parametrilor se prezinta astfel:
Cantitați Parametru 1 Parametru 2

fabricate, buc. Greutatate (g) Lungime (cm)
P1 800 0,450 10
P2 400 0,600 14
P3 200 0,800 18
Calculați costurile unitare pentru cele trei produse în următoarele ipoteze:

1. Se aplică indicii de echivalență calculați ca raport direct. Produsul etalon este produsul P2.
2. Se aplică procedeul cifrelor de echivalență în mărime absolută.
3. Se aplică indicii inversați pentru calculul costurilor, iar produsul etalon este P1.
Aplicația S6.6. La o sondă de țiței, cheltuielile totale generate de procesul de extracție sunt de 18.000 um. Se
obtin:
- produsul principal petrol 500 t
- produsul secundar gaz de sonda 100.000 m3
Echivalentul 1 tona petrol = 1000 m3 gaz sonda.
Calculați costurile unitare pentru 1 tonă petrol și 1 m3 gaz de sondă.
Aplicația S6.7, Din procesul de fabricație se obțin :

- un produs principal PP = 100 bucăți
- un produsul rezidual PS, care are următoarele utilizări :
- vânzare către terți pentru o valoare totală de 200 um.
- reutilizare în procesul de producție 100 um .
Cheltuielile totale ale procesului de fabricație sunt de 18.000 um.
Calculați costul unitar al produsului principal.
34
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 7
METODA PE FAZE
Exercițiu S7.1. Pierdere anormală. În Faza A:

• Unități (Materiale) intrate 400 kg
• Unități (materiale) ieșite 300 kg
• Pierdere normală 10%.
Care este pierderea anormală în kg?
Exercițiu S7.2. Câștig anormal. În Faza B:

• Unități (Materiale) intrate 1.700 kg
• Unități (materiale) ieșite 1.650 kg
• Pierdere normală 4 %.
Care este câștigul anormal în kg în cadrul procesului B?
Aplicația S7.3. Pierderi normale

Un produs trece prin 2 faze de producție: Faza 1 și Faza 2. Pierderile normale în fiecare fază sunt de:
Faza 1 = 10%, Faza 2 = 5%.
Pierderile normale din Faza 1 sunt valorificate (vândute) cu 10 um/unitate, iar pierderile normale din Faza 2
sunt valorificate cu 30 um/unitate.
În faza 1 au fost date în consum materii prime = 2.000 unități *20 um/unitate. Alte costuri:
Costuri Faza 1 Faza 2
Cheltuieli diverse 20.000 um 30.000 um
Manoperă directă 50.000 um 60.000 um
Cheltuieli directe 29.000 um 28.000 um
Unități rezultate (ieșiri din fază) 18.000 17.100
Costurile indirecte de producție totale pentru cele două faze au fost de 55.000 um, care au ca bază de
absorbție, valoarea manoperei directe. Nu există producție în curs și nici stocuri la începutul și la sfârșitul
perioadei.
Stabiliți, la sfârșitul fiecărei faze, costul unității rezultate.
Aplicație S7.4. În procesul de rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr, zahărul brut trece prin trei faze distincte
până la obținerea zahărului rafinat ca produs finit. În producție, inițial, au fost date în consum 500 kg zahăr brut din
trestie de zahăr. La finalizare, s-au obținut 500 unități produs finit. Se cunosc următoarele informații:
Faza 1 Faza 2 Faza 3

Materii prime 500 Kg = 35.000 um
Alte materiale directe, um 16.000 15.000
Manoperă directă, um 25.000 20.000 25.000
Alte costuri directe, um 10.000 8.000 6.930
Pierderi normale 1% 1,01%
nevalorificabile
Unități transferate în faza 500 495 495
următoare
Costurile indirecte de producție totale pentru cele trei faze au fost de 14.000 um, care au ca bază de absorbție, valoarea
manoperei directe. Nu există producție în curs și nici stocuri la începutul și la sfârșitul perioadei.
35
SEMINAR 2023
Stabiliți, la sfârșitul fiecărei faze, costul unității rezultate.
Aplicația S7.6. Pierderi anormale. Următoarele informații au fost preluate din datele companiei SARA
SRL:
➢ Intrări din penultima fază de prelucrare ( Faza n-1): 1.000 unități*50 um/unitate.
➢ Costuri aferente ultimei faze de prelucrare (Fn):
Unități ieșite Faza n-1 850 unități CIP 10.000 um
Manoperă directă 20.000 um Pierderi normale 10% din intrări
Materiale directe 20 um/unitate Preț de valorificare 10 um/unitate

deșeuri
Stabiliți, la sfârșitul fazei, costul unității rezultate.
Aplicația S7.7. Câștiguri anormale. Următoarele informații au fost preluate din datele companiei LARA
SRL:
➢ Intrări din penultima fază de prelucrare (Faza n-1): 5.000 unități*40 um/unitate.
➢ Costuri aferente ultimei faze de prelucrare (Fn):
Unități ieșite Faza n-1 4.800 unități CIP 50% din valoarea
manoperei directe
Manoperă directă 60.000 um Pierderi normale 8% din intrări
Alte costuri directe 40.000 um Preț de valorificare 20 um/unitate

deșeuri
Prezentați contul fazei n.
Aplicația S7.8. Echivalență.: Din datele prezentate mai jos stabiliți: a. Producția echivalentă; b. Costul pe unitate
echivalentă. Nu există producție în curs de execuție la începutul perioadei.
Producție realizată în cursul 1.900 unități
perioadei
Producție finită 1.500 unități
Producție în curs de execuție la 400 unități
sfârșitul perioadei
Costuri Grad de finisare Valoare costuri efectuate în cursul perioadei, um
Materiale 80% 3.640
Manoperă 70% 5.340
Costuri indirecte de producție 70% 3.560
Aplicația S7.9. La 30.09. 202N, pentru ultima faza N în obținerea produsului finit se cunosc:
• Producția realizată în perioadă = 1.800 unități
• Producția finită = 1.400 unități
36
SEMINAR 2023
• Producție în curs la sfârșitul perioadei (PCE1)= 400 unități
• Costuri, grad de finisare:
Costuri Grad de finisare Total costuri în cursul perioadei
Producție în curs la sfârșitul
perioadei (PCE1)
Materiale 100% 4.500 um
Manoperă 70% 5.376 um
Costuri indirecte de 70% 4.704 um
producție
TOTAL 14.580 um
Producția realizată în perioadă (1.800 unități) cuprinde producția finită (1.400 unități) dar și unitățile aflate în curs de
execuție la sfârșitul perioadei (400 unități). Cele 1.400 unități finalizate au încorporate toate costurile fazei în proporție
de 100%, dar cele 400 unități nefinalizate la sfârșitul perioadei au încorporat cheltuieli cu materialele în proporție de
100% și numai 70% din costurile de conversie (manoperă și costuri indirecte de producție).
Determinați costul aferent producției finite și al producției în curs de execuție la sfârșitul perioadei.
Aplicația S7.10. Echivalarea producției în curs la începutul perioadei. Date:

Producție in curs la începutul 300 unități Grad de finisare:
perioadei Materii prime = 30%
Manopera= 40%
CIP = 50%
Producția in cursul perioadei 10.000 unități
Producție in curs la sf perioadei 700 unități Grad de finisare:
Materii prime = 80%
Manoperă = 75%
CIP = 60%
Producție transferată in faza 9.600 unități
următoare.
Explicații:
• Cele 300 unități incomplete la începutul perioadei, pentru a ajunge la stadiul de finalizare, mai
au nevoie în plus de : 70% materii prime, 60% manopera, 50% CIP.
• Cele 700 unitati in curs la sf perioadei, echivalarea se face la gradul de finisare constatat.
• Unitățile finalizate in cursul procesului = 9.600 unități (transferate in procesul următor). Din
aceste 9.600 unități, 300 unități vin din procesul precedent. Rezultă că unitățile realizate
(finalizate) in cursul procesului = 9.300 unități.
Date aplicație: costuri materie primă = 15.105 um, costuri manoperă = 20.010 um, CIP = 7.402,5 um.
Determinați costul unității echivalente.
37
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 8.
METODA COSTURILOR VARIABILE: DETERMINAREA INDICATORILOR DE BAZĂ
Aplicația S8.1 Compania Light SRL fabrică un singur produs: corp de iluminat VV100. Acest produs are
un preț de vânzare de Pvu = 160 um/buc. Cheltuielile fixe totale aferente producției sunt de CF = 25.000
um pe lună, iar cheltuielile variabile implicate în fabricarea acestui produs sunt de Cvu = 110 um/buc.
Vânzările lunare sunt de 1.000 bucăți.
Calculați:
a. Pragul de rentabilitate al companiei, în unități fizice și valoric.
b. Calculați numărul de produse care vor fi vândute pentru a obține un profit operațional de 30.000 um pe
lună.
c. Care este intervalul de securitate?
d. Conform unei cercetări realizate de departamentul de vânzări, o reducere de 10% a prețului de vânzare
va duce la o creștere cu 10% a cantității vândute. Recomandați companiei reducerea prețului de vânzare
pentru creșterea cantității vândute?
Rezolvare:
Aplicația S8.2. Lux SRL vinde rochii de ocazie. Se cunosc următoarele pentru 1 rochie (în medie): preț de
vânzare = 1.000 um, costuri variabile = 400 um. Costurile totale fixe (legate de capacitate pentru 6 luni)
pentru LUX SRL sunt de 90.000 um.
A. Care este marja de contribuție pe rochie?
B. Care este profitul total al Lux SRL atunci când sunt vândute 200 de rochii?
C. Câte rochii trebuie să vândă Lux SRL pentru a ajunge la pragul de rentabilitate?
D. Câte rochii trebuie să vândă Lux SRL pentru a obține un profit de 60.000 um?
Aplicația S8.2. Se consideră următoarele date:
Preț de vânzare unitar 250 um/buc

Cost variabil unitar 150 um/buc
Costuri fixe, lunaar 50.000 um
38
SEMINAR 2023
Cantitate vândută, medie lunar, buc 700
Profit țintă 30.000 um
➢ Cum se va schimba profitul dacă prețul de vânzare crește cu 25 um pe unitate (10 la sută)?
➢ Cum se va schimba profitul dacă volumul vânzărilor scade cu 70 de unități (10 la sută)?
➢ Cum se va schimba profitul dacă costurile fixe scad cu 15.000 um (30 la sută) și costul variabil crește
cu 15 um pe unitate (10 la sută)?
➢ Să presupunem că compania poate percepe un preț de vânzare de 275 um pe unitate, în loc de 250 um
pe unitate. Câte unități trebuie să vândă compania pentru a ajunge la pragul de rentabilitate?
➢ Cum ar schimba aceeași creștere a prețului de vânzare numărul necesar de unități vândute pentru a obține
un profit țintă de 30.000 um?
Aplicația S8.3. Ana G. este proprietara unei cafenele și pentru produsul său reprezentativ, cafea espresso,
prezintă următoarele date:
Situația inițială Valori, um
Preț de vânzare unitar, um/buc 3,75
Cost variabil unitar, um/buc 1,50
Costuri fixe, lunar, um 2.475
Unități produs vândute, medie, lunar 1.500 unități
Analizați punctele a., b., c,. pornind, de fiecare dată, de la situația inițială.
a. Ana G. îl pune pe unul dintre angajații săi să efectueze un sondaj asupra celorlalte cafenele din zonă și
constată că acestea percep un preț cu 0,75 um în plus pentru băuturile espresso. Drept urmare, Ana G.
dorește să determine ce s-ar întâmpla cu profitul din exploatare dacă ar crește prețul produsului său cu
doar 0,50 um și vânzările cantitative ar rămâne constante.
b. Ana G. primește o scrisoare de la furnizorul ei de pahare de carton prin care o informează că va crește
prețul acestora cu 0,05 um/buc. din cauza prețurilor mai mari ale materiilor prime. Ana vrea să știe ce
s-ar întâmpla cu profitul din exploatare dacă va trebui să suporte creșterea costurilor variabile.
c. Contractul de închiriere al cafenelei se apropie de final. Ana G. îl sună pe proprietar pentru a-l anunța
că dorește să-și reînnoiască contractul de închiriere pentru încă 5 ani. Proprietarul este de acord să
închirieze spațiul în continuare dar o informează pe Ana că valoarea chiriei va crește cu 225 um pe lună.
Ana G. nu este sigură că își poate permite o creștere de costuri de 225 um pe lună și îi spune că trebuie
să verifice acest lucru. Care va fi impactul creșterii chiriei asupra profitului brut anual?
39
SEMINAR 2023
d. Să presupunem că afacerea (cafeneaua) are posibilitatea de a cumpăra un nou espressor care va reduce
cantitatea de boabe de cafea necesară pentru un pahar de espresso. Noua mașină va costa 15.000 um,
dar va reduce costul variabil per pahar cu 0,05 um. Ana G. dorește să vadă care va fi efectul asupra
profitului din exploatare și asupra pragului de rentabilitate dacă achiziționează noua mașină de cafea.
Ea a găsit finanțare pentru noul aparat, iar plata lunară a costului aferent finanțării îi va crește costurile
fixe cu 400 um pe lună. Dacă noul prag de rentabilitate în unități este un număr realist (în intervalul
relevant), atunci ea ar decide să achiziționeze noua mașină. Ce sugestie faceți Anei G.? Să cumpere sau
nu mașina de cafea?
e. Ana G. ia în considerare și creșterea prețului de vânzare când ia decizia cu privire la achiziția acestei
noi mașini de cafea. Ce s-ar întâmpla cu profitul și cu indicatorii de prag de rentabilitate și de securitate
dacă ar cumpăra noua mașină și ar crește prețul cu doar 0,20 um/buc.? Ea are încredere că o creștere
atât de mică a prețului va trece practic neobservată de clienții ei, dar o poate ajuta să compenseze
creșterea costurilor fixe.
Aplicația S8.4. B.H. are o mică afacere de panificație numită PANINI. Datele privind veniturile și
costurile PANINI pentru anul 2021 sunt următoarele:
• Venituri din vânzări = 475.000 um
• Costul bunurilor vândute (40% din cifra de afaceri) = 190.000 um
• Costuri:
o Salarii (fix)= 175.000 um
o Comisioane vânzători (15% din cifra de afaceri) = 71.250 um
o Amortizarea echipamentelor = 22.000 um
o Asigurări anuale = 5.000 um
o Chiria spațiului, 5.000 um/lună = 60.000 um
o Alte costuri de exploatare = 50.0 00 um
O analiză a altor costuri de exploatare arată că 80% din acestea variază în funcție de volumul vânzărilor,
iar restul de 20% nu variază în funcție de volumul vânzărilor, mai degrabă rămân constante, indiferent de
volumul vânzărilor.
Cerințe:
1. Calculați marja de contribuție a companiei.
2. Calculați procentul marjei de contribuție (rata marjei).
40
SEMINAR 2023
3. B.H. estimează că, dacă poate cheltui 15.000 um în plus pentru promovarea vânzărilor, veniturile din
vânzări pot crește cu 30%. Care ar trebui să fie decizia domnului B.H. în acest sens?
4. Ce alte acțiuni poate întreprinde B.H. pentru a îmbunătăți rezultatul din exploatare?
Aplicația S8.5. Medical Services oferă pachete medicale de control preventiv a sănătății pentru bărbați și
femei cu vârsta peste 40 de ani. Un pachet anual are un preț de 12.500 um, în medie. Costurile medii variabile
pe pachet sunt următoarele:
• Cheltuieli salariale medici 1.000 um
• Teste patologice și examene clinice 3.500 um
• Medicamente 2.800 um
• Băuturi răcoritoare organice 300 um
• Costurile serviciilor diverse acordate 800 um
Costurile fixe anuale totalizează 900.000 um.
Cerințe:
1. Calculați numărul de pachete medicale care trebuie vândute pentru a ajunge la pragul de rentabilitate.
2. Calculați cifra de afaceri necesară pentru a obține un profit operațional țintă de 270.000 um.
3. Dacă costurile fixe cresc cu 19.000 um, ce scădere a costului variabil pe pachet trebuie să fie realizat pentru
a menține pragul de rentabilitate calculat în cerința 1?
4. Directorul general al Medical Services propune majorarea prețului mediu al pachetelor cu 900 um pentru a
reduce pragul de rentabilitate în unități (nr. pachete medicale). Folosind informațiile din situația inițială,
calculați noul prag de rentabilitate în unități.
Aplicația S8.6. Alfa Consult oferă servicii de consultanță pentru noi proiecte de afaceri. Pentru anul 2023, are
un venit total bugetat de 480.000 um, pe baza unui preț mediu de 240 um per proiect de afaceri finalizat. Alfa
Consult ar dori să obțină cel puțin 50% pentru coeficientul de securitate. Costurile fixe actuale ale companiei
sunt de 241.956 um și costurile variabile sunt în medie de 42 um per proiect. (Luați în considerare fiecare dintre
următoarele separat.)
Cerințe:
1. Calculați pragul de rentabilitate al Alfa Consult și coeficientul de siguranță în unități (nr. de proiecte).
2. Care dintre următoarele modificări ar ajuta Alfa Consult să-și atingă marja de siguranță dorită?
a. Prețul mediu per proiect de afaceri crește la 276 um.
b. Numărul planificat de proiecte de afaceri finalizate crește cu 25%.
41
SEMINAR 2023
c. Alfa Consult achiziționează un nou software fiscal care are ca rezultat o creștere cu 7,5% a
costurilor fixe, dar facilitează elaborarea proiectelor. Software-ul reduce costurile variabile cu o medie
de 2 um per proiect.
Aplicația S8.7.DORA produce o vopsea cu o caracteristică lucioasă unică și o vinde cu 25 um pe unitate.

Rezultatul din exploatare pentru anul 202N este următorul:
• Venituri din vânzări 25 um/buc = 750.000 Uum
• Materii prime 5 um/buc = 150.000 um
• Costuri variabile indirecte de producție 4 um/buc = 120.000 um
• Alte costuri variabile 6 um/buc = 180.000 um
• Cost fix = 174.000 um
• Profit din exploatare = 126.000 um.
DORA ar dori să-și crească profitabilitatea în 202N+1 cu cel puțin 25%. În acest sens, compania are în vedere
următoarele opțiuni:
1. Înlocuirea unei părți din manopera sa variabilă cu un proces de prelucrare automată. Aceasta ar duce la o
scădere cu 25% a costurilor variabile indirecte de producție pe unitate, dar o creștere cu 20% a costurilor fixe.
Vânzările ar rămâne aceleași.
2. Realizarea unei noi campanii publicitare în valoare de 30.000 um, care ar crește vânzările (cantitatea) cu
20%.
3. Creșterea prețului de vânzare cu 5 um pe unitate și creșterea costurilor cu materiilor prime cu 3 um pe unitate
pentru materii prime de calitate superioară. Creșterea prețului de vânzare ar determina o scădere a cererii cu
aproximativ 20%.
4. Adăugarea unei a doua unități de producție care ar dubla costurile fixe ale companiei DORA, dar ar crește
vânzările cu 60%.
Evaluați fiecare dintre alternativele luate în considerare de DORA. Vreuna dintre opțiuni îndeplinește sau
depășește creșterea vizată a profitului de 25%? Ce ar trebui să facă compania?
42
SEMINAR 2023
CAPITOLUL 9
INTRODUCERE ÎN METODA COSTULUI STANDARD (STANDARD COST)
Aplicația S9.1. Fișa costului standard

Utilizați informațiile furnizate pentru a elabora Fișa costului standard pentru producția unui produs.
Pentru a face o unitate produs este nevoie de patru kilograme de material. Materialul poate fi achiziționat de
obicei pentru 5,25 um/kg. Manopera necesară pentru a construi o unitate de produs este formată din două tipuri
de operații. Prima operație este asamblarea, care durează 2,75 ore. Angajații care realizează asamblarea sunt
plătiți cu 11,00 um/h. A doua operație este finisarea, care durează 4 ore. Angajații care realizează finisarea sunt
plătiți cu 15,00 um/h. Costul indirect de producție este absorbit în funcție de orele de manoperă directă.
Se cunosc:
Explicații Valoare
Producție standard 1.500 buc
Capacitate normală/Activitate normală 10.125 ore
Costuri indirecte variabile 50.625 um
Costuri indirecte fixe 30.375 um
Aplicația S9.2. Fișa costului standard

Se consideră o companie care dispune de două secții principale de producție, prin care unul din produsele
realizate, produsul P, trece succesiv în prelucrare.
Se cunosc următoarele informații privind cheltuielile indirecte de producție:
Explicații Secția 1 Secția 2
Variabil Fix Variabil Fix
Materiale consumabile, um 24.000 96.000
Alte servicii de la terți, um 92.000 129.000 49.000
Cheltuieli de personal, um 8.000 120.000 300.000 440.000
Amortizări, um 300.000 540.000
Baza de absorbție (măsura Ore mașină Ore manoperă directă
volumului de activitate)
Volum de activitate, ore 20.000 105.000
Consumurile directe standard pentru produsul P se prezintă mai jos:
Materii prime 1,5 kg*36 um/kg
Manoperă directă 3 h *10 um/h
Elaborați Fișa costului standard pentru produsul P.
43
SEMINAR 2023
Aplicația S9.3. ABC SRL folosește metoda costului standard pentru calculația costului singurului său produs.
Este nevoie de 2 ore de muncă pentru a produce 1 unitate de produs final. În februarie, ABC SRL a produs
14.000 de unități produs finit. Costul standard al manoperei directe pentru producția obținută în luna februarie
a fost de 89.880 um. Utilizați aproximarea la 2 zecimale.
Care a fost costul standard cu manopera directă pentru 1 unitate produs finit?
Aplicația S9.4. ADENA măsoară volumul activității desfășurate în ore- mașină. Folosește informațiile de mai
jos pentru a răspunde cerințelor.
Bugetul costurilor indirecte
Grad de utilizare a capacității 75% 100% 125%

Cantitate fabricată (buc) 7.500 10.000 12.500
Ore mașină 3.750 5.000 6.250
(0,5 h/buc)
Costuri indirecte (um):
• Variabile, din care:
Manoperă indirectă 7.500
Materiale indirecte 5.250
Utilități 6.750
• Fixe, din care:
Salarii personal TESA 18.200
Amortizare 12.500
a. Completați datele care lipsesc din buget.
b. Determinați Costul variabil unitar bugetat (rata costurilor variabile indirecte, pe ora
manoperă directă).
c. Determinați Costul fix unitar bugetat (rata costurilor fixe indirecte, pe ora manoperă directă).
Aplicația S9.5. Elaborați Fișa costului standard pentru cutia de ciocolată de 300 g produsă de DOLCETA SRL O cutie
de 300 g conține 30 bomboane de ciocolată ambalate individual. Sunt disponibile următoarele informații furnizate de
departamentul de achiziții și de managerul de personal:
o Ciocolata brută costă 1,50 um/100 g.
o Hârtia de împachetat costă 0,10 um/ 1 m2
o Forța de muncă directă costă 6,00 um/oră manoperă directă.
Din experiența trecută, o treime din cantitatea de ciocolată introdusă în procesul de producție este pierdută în
timpul producției. Din 1 m2 hârtie de ambalat se pot obține șase ambalaje (pentru ciocolată). Există 30 de
44
SEMINAR 2023
bomboane, respectiv 30 de ambalaje într-o cutie de ciocolată. Timpul de muncă direct productivă este de 18
min, necesare pentru a produce o cutie de bomboane. Angajații lucrează opt ore pe zi și li se permite două pauze
de 15 minute plus 18 minute pentru curățenie în fiecare zi. Volumul total al producției este de 17.833 cutii pe
an.
Orele-mașină sunt baza de absorbție pentru costurile indirecte. 45 minute – mașină sunt prevăzute pentru a
produce o cutie de bomboane. O analiză istorică a costurilor indirecte se prezintă astfel:
Costuri indirecte de producție

An Ore mașină
um
202N-6 8,000 54,000
202N-5 7,500 61,000
202N-4 7,500 60,500
202N-3 10,000 61,750
202N-2 7,000 60,500
202N-1 11,000 67,000
202N 12,000 65,500
Cerință:
A. Elaborați fisa costului standard pentru o cutie de ciocolată.
B. Prezentați ecuația costului de producție.
45

Suport Aplicații Seminar CM Student

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Aplicații Seminar CM Student

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE MANAGERIALĂ

SUPORT APLICAȚII SEMINAR

Motto: „In practice, management accounting provides the

Extrase Fișa disciplinei:

CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL AL CONTABILITĂȚII MANAGERIALE

Aplicația S1.3. Completați tabelul:

Informații complementare privind clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinație în cadrul

Informații privind evoluția stocurilor:

Contul de profit cu clasificarea cheltuielilor după natură

Aplicația S1.6. O societate comercială achiziționează materii prime în următoarele condiții:

CAPITOLUL 2. CHELTUIELILE – ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE COSTURILOR. TIPURI DE

Grila 1. Care afirmații nu sunt adevărate privind Obiectul de cost/purtătorul de costuri:

Grila 3. Costurile indirecte de producție reprezintă:

A. Costuri care sunt tratate drept cheltuieli în perioada în care au apărut

Aplicația S2.4. Se cunosc următoarele informații pentru luna ianuarie:

Aplicația S2.5. Clasificați următoarele cheltuieli în cheltuieli variabile și fixe:

Se cere: Justificați caracteristicile celor două tipuri de cheltuieli prin:

Aplicația S2.12. Se consideră următoarele date:

Cantitate fabricată, bucăți, Q Cost total, um

Estimați un total al costurilor pentru o cantitate fabricată de 600 bucăți.

Aplicația S2.16. Pentru MEGATON se cunosc pentru luna martie N:

Completați valorile care lipsesc din schema de mai jos.

Costuri administrative și de vânzare fixe

Cost complet Costuri indirecte de producție fixe

CAPITOLUL 3. TRATAMENTE SPECIFICE CHELTUIELILOR INDIRECTE (DE REGIE)

Costurile indirecte de producție în luna martie sunt de 15.000 um.

Aplicația S3.5. Se consideră următoarele informații pentru o secție de producție:

Calculați costurile de producție totale pentru cele două sortimente de produs.

Situația costurilor indirecte luna decembrie N

Costuri indirecte după repartizarea primară, um 6.000 4.200 12.000 8.000

Suprafață ocupată, m2 - - 200 120

Costuri indirecte după repartizarea primară, um 6.000 4.200 12.000 8.000

Suprafață ocupată, m2 - - 200 120

Costuri indirecte după repartizarea primară, um 6.000 4.200 12.000 8.000

Suprafață ocupată, m2 80 - 200 120

f) producția obținută în cursul lunii:

Completare: Dacă: SAX1= Instalația eoliană IE; SAX2 = Atelier reparații - AR

Realizați repartizarea secundară.

Destinația producţie auxiliare:

Pentru anul N se cunosc:

Situația cheltuielilor indirecte după repartizarea primară este următoarea:

Producția în curs de execuție înregistrată a fost de:

Secțiile auxiliare Sector

Situația cheltuielilor indirecte după repartizarea primară este următoarea:

Cheltuieli cu amortizarea 1.200 800 860 1.600 4.460

TOTAL 3.650 2.250 2.360 3.600 11.860

Producția în curs de execuție înregistrată a fost de:

Secțiile auxiliare Sector

CAPITOLUL 5. COSTURILE PE COMENZI

Produs Cantitatea teoretică Pierderi tehnologice la captare

Se cere: Costul unitar pentru fiecare produs (um/t)

SITUAȚIA 2. Indici de echivalență complecsi calculați ca raport direct

SITUAȚIA 3. Indicii de echivalență inversați

Calculați costurile unitare pentru cantitățile efectiv obținute din producție.

Cantitați Parametru 1 Parametru 2

Calculați costurile unitare pentru cele trei produse în următoarele ipoteze:

Aplicația S6.7, Din procesul de fabricație se obțin :

Exercițiu S7.1. Pierdere anormală. În Faza A:

Care este pierderea anormală în kg?

Exercițiu S7.2. Câștig anormal. În Faza B:

Care este câștigul anormal în kg în cadrul procesului B?

Aplicația S7.3. Pierderi normale

Faza 1 Faza 2 Faza 3