Fișă de lucru – Nichita Stănescu, A cincea elegie

Nume și prenume…………………………………………………………clasa………

Citiți următorul text și răspundeți la cerințele formulate în continuare:

N-am fost supărat niciodată pe mere Acte de acuzare parafate

că sunt mere, pe frunze că sunt frunze, cu măruntaie de pasăre,
pe umbră că e umbră, pe păsări că sunt păsări. răcoroase penitențe gri, hotarâte mie.
Dar merele, frunzele, umbrele, păsările Stau în picioare, cu capul descoperit,
s-au supărat deodată pe mine. încerc să descifrez ceea ce mi se cuvine
Iată-mă dus la tribunalul frunzelor, pentru ignoranță...
la tribunalul umbrelor, merelor, păsărilor,
tribunale rotunde, tribunale aeriene, și nu pot, nu pot să descifrez nimic,
tribunale subțiri, răcoroase. și-această stare de spirit, ea însăși,
Iată-mă condamnat pentru neștiință se supară pe mine,
pentru plictiseală, pentru neliniște, și mă condamnă, indescifrabil,
pentru nemișcare. la o perpetuă așteptare,
Sentințe scrise în limba sâmburilor. la o încordare a înțelesurilor în ele însele
până iau forma merelor, frunzelor,
umbrelor,
păsărilor.
(Nichita Stănescu, A cincea elegie)

Poezia A cincea elegie de

Nichita Stănescu face parte din volumul 11 elegii apărut în 1966

1.Aspectele dificile ale liricii lui Nichita Stănescu, dar şi aspectele interesante, provin din modul în care ea surprinde aşteptările cititorului. Pentru
a înţelege cum funcţionează această strategie poetică, interpretaţi A cincea elegie „linear" sau „pas cu pas". Vă puteţi orienta după sugestiile de
mai jos pe care le asociați cu exemple din textul poeziei.

a.Titlul anticipează: o atmosferă melancolică • o atitudine pesimistă • o temă cu caracter personal, subiectiv • o poezie sentimentală: : alegeți
răspunsul/răspunsurile potrivite, exemplificați și comentați

..............................................................................................

b.Subtitlul duce cu gândul la: idei vagi, abstracte • o temă reportericească: alegeți răspunsul/răspunsurile potrivite, exemplificați și comentați,
exemplificați și comentați

...............................................................................................

c.Prima frază pare: banală • spune ceva ce nu poate fi altfel • surprinzătoare prin banalitate • un nonsens, o absurditate: alegeți
răspunsul/răspunsurile potrivite, exemplificați și comentați

..................................................................................................

d.Prima frază se referă la: o experienţă personală, deosebită • o experienţă comună, încercată de oricine: alegeți răspunsul/răspunsurile potrivite,
exemplificați și comentați

.................................................................................................
e.Enumerarea din prima frază mi se pare:
 arbitrară (elementele sunt alese la întâmplare)

.......................................................................................

 motivată simbolic sau metaforic (fiecare dintre elementele care o compun trebuie să aibă o semnificaţie simbolică sau metaforică, chiar
dacă aceasta nu poate fi încă desluşită)

.................................................................................................

 motivată metonimic (elementele enumerării compun, împreună, o „parte din realitate" care sugerează întreaga lume naturală) • obţinută
prin derivare asociativă a termenilor, sugerând astfel un „întreg" (imaginea unui măr cu fructe şi frunze, care lasă umbră şi în care se
află păsări).

.................................................................................................

f.Cea de a doua frază este surprinzătoare pentru că:

 atribuie lucrurilor şi animalelor însuşiri umane; exemplificați și comentați

.........................................................................................

 relatează un eveniment surprinzător; exemplificați și comentați

.............................................................................................

 nu oferă nicio explicaţie pentru ce afirmă; exemplificați și comentați

...................................................................................................

g.Cea de a doua frază se referă la:

 lumea naturală exterioară; exemplificați și comentați

..................................................................................................

 lumea lăuntrică a poetului; exemplificați și comentați

..................................................................................................

 relaţia dintre cele două lumi; exemplificați și comentați

2.Ce cîmpuri lexicale apar în poezie? Ilustrați fiecare câmp lexical cu exemple din text. Cu ce idei exprimate în comentariile de la punctul (1) le
asociați pe fiecare dintre ele?

...................................................................

...................................................................

...................................................................

…………………………………………..

3.Numiți și ilustrați cinci imagini poetice din text. Cu ce idei exprimate în comentariile de la punctul (1) le asociați pe fiecare dintre ele?

................................................................................................................................................................................................................................

4.Numiți și ilustrați cinci motive literare din textul poeziei. Considerați că aceste motive literare sunt termeni generici sau termeni specifici? Dacă
sunt termeni generici arătați ce termeni specifici înglobează fiecare. Dacă sunt termeni specifici arătați în ce termen generic se încadrează fiecare.

...................................................................................................................................................................................................................................

5.Numiți ilustrați și comentați (în cate 20 de cuvinte pentru fiecare figură de stil) cinci figuri de stil folosite de autor în textul poeziei. Cu ce idei
exprimate în comentariile de la punctul (1) le asociați pe fiecare dintre ele?

..........................................................................................................................................................
6.Analizaţi frazele care încep cu „lată-mă dus..." şi „lată- mă condamnat" printr-o procedură similară celei folosite la punctul (1).

..........................................................................................................................................................................................................................................

7. Alex. Ştefănescu arată că: “Nichita Stănescu este, mai mult decât alţi poeţi ai noştri, un iubitor de abstracţii. O simplă operaţie statistică
demonstrează că în versurile sale abstracţiile apar cu frecvenţa cu care apar în versurile lui Vasile Alecsandri diminutivele. Cifre şi litere,
infinitive lungi, figuri geometrice, noţiuni din diferite ştiinţe intră în mod curent, ca nişte fire transparente, în ţesătura poeziei sale şi lor li se
adaugă numeroase cuvinte obişnuite, golite de orice concreteţe — pasăre, frunză, cal, capră, nor, floare — de parcă, înainte de utilizare, ar fi fost
ţinute în spirt." (Alex. Ştefănescu, Introducere in opera lui Nichita Stănescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1986). Identificaţi în text pasajele în
care se conferă unor abstracţii o identitate concretă şi comentaţi-le. Ce efect are această metamorfoză asupra imaginaţiei cititorului?

.............................................................................................................................................................

8.Citiţi comentariul de mai jos, al criticului Ion Pop, la A cincea elegie şi comparaţi-l cu interpretările la care aţi ajuns pe parcursul studierii
poeziei.
„Convocat la «tribunalul frunzelor, merelor, păsărilor», poetul se vede condamnat «pentru neştiinţă,/ pentru plictiseală, pentru nelinişte,/
pentru nemişcare» — culpe însumabile în inerţia ce interzisese contactul fertil cu realul. Acesta se refuză «lecturii», rămâne indescifrabil altfel
decât în substanţa sa palpabilă, imediată («sentinţele» sunt «scrise în limba sâmburilor» şi «parafate cu măruntaie de pasăre»), iar înţelesurile nu
se pot transmite decât obiectual, ca trăire directă, întrupare în elementele ce populează lumea: «încordare a înţelesurilor în ele însele/ până iau
forma merelor, frunzelor,/ umbrelor,/ păsărilor». în faţa universului multiplu, eul apare însă deconcertat. înţelegerea precum şi expresia în cuvinte
a lumii devin ca şi imposibile." (Ion Pop, Nichita Stănescu — spaţiul şi măştile poeziei, Bucureşti, Editura Albatros, 1980)

..........................................................................................................................................................................................................................................

9.Comentaţi, aducând argumente pro sau contra, opiniile critice formulate mai jos cu privire la inteligibilitatea versurilor lui Nichita Stănescu.
Pentru o mai bună definire a argumentelor, puteţi citi şi capitolul introductiv, Câteva dificultăţi, din lucrarea aceluiaşi critic, Alex. Ştefănescu,
Introducere în opera lui Nichita Stănescu
„Poezia lui Nichita Stănescu este, în primul rând, de o mare simplitate. Afirmaţia pare greu de susţinut deoarece timp de câţiva ani de la
apariţia autorului Necuvintelor pe scena vieţii noastre literare s-a vorbit cu stupefacţie despre caracterul ei cu desăvârşire inaccesibil. Chiar şi azi,
la diferite întâlniri între scriitori şi public, se găseşte aproape întotdeauna câte un cititor nedumerit care întreabă, spre satisfacţia vizibilă a întregii
asistenţe, «ce a vrut să spună Nichita Stănescu în ...» şi citează cu o dicţie persiflantă cine ştie ce vers." (Alex. Ştefănescu, între da şi nu,
Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1982)

......................................................................................................................................................................................................................................