Cucerirea Ierusalimului

Ierusalimul sau „oraşul păcii” este capitala Palestinei si centrul politico-

religios al iudeilor. După unii istorici ,Ierusalimul ar fi fost clădit iniţial de
Melhisedec.După ce regele David în secolul al X-lea înainte de Hristos
cucereşte cetatea ,acesta devine centrul unităţii naţionale iudaice. Din tradiţia
biblică recunoştem in el cetatea lui Melhisedec şi-i identificăm poziţia cu
muntele Moria unde Avraam a adus jertfa sa.
După ce regele David a cucerit cetatea a îmbunătaţit fortificaţiile şi a
construit un palat şi a adus chivotul legământului în noua sa capitală.
Profetul Ieremia a avut o activitate desfăşuratpă pe parcursul a 40 de
ani adică până la căderea Ierusalimului şi plecarea în robie.El a profeţit între
anii 625-587 în regatul Iuda , unde regatul a fost sub mari frământări puse de
imperiul aserian.
Dar imperiul aserian s-a prăbuşit şi locul lui s-a ridicar imperiul
Babilonean , cu regele Nabucodonosor.Activitatea sa este marcată de doua
mari evenimente:înfrângerea egiptenilor în anul 605 iar al doilea eveniment
este distrugerea cetăţii Ierusalimului în 587 ,despre care voi vorbi în
continuare.
Într-una din cronici , care conţine informaţii despre moartea lui
Nabopolassar şi primii ani de domnie ai fiului său , Nabucodonosor al doilea ,
se spune pe revers , rândurile 11-13 că “în anul al şaptelea , regele
Nabucodonosor şi-a adunat trupele şi a marşăluit în Siro-Palestina şi şi-a
aşezat trupele în faţa oraşului lui Iehud.În luna a doua a luat oraşul şi l-a prins
pe rege . Şi-a pus un rege după inima sa. A adunat tribut substanţial şi s-a
întors în Babilon.”
În alte scrieri ni se spune de rezistenţa Ierusalimului în faţa asediului
asirian chiar condus de regele Senaherib fusese interpretată ca o garanţie a
ajutorului lui Dumneyeu, în baza prezenţei Templului între zidurile cetăţii. Se
ajunsese la concluzia exagerată că Dumneyeu Îşi va păzi templul Său
indiferent de oştirile care vor încercui Ierusalimul şi, mai ales, indiferent de
starea morală a poporului.
Profetul Ieremia va combate această mentalitate . În 609 , chiar la
începutul domniei lui Ioiachim, profetul Ieremia anunţase într-o predică
extraordinară ţinută chiar în curtea templului , că Dumnezeu Îşi poate părăsi
chiar proptiu templu , ajuns o peşteră pe tâlhari din cauza nedreptăţilor .
Profetul chiar oferă exemplul sanctuarului din Şilo distrus probabil de filisteni.
 În cartea profetului Ieremia este profeţită căderea Ierusalimului în timpul
regelui Sedechia.Ieremia a locuit în Anatot dar după un timp locuitorii
cetăţii s-au ridicat împotriva lui. În capitolul 33 acesta proroceşte despre
luare Ierusalimului si despre Odrasla dreaptă care va ieşi din casa lui
David .Dreptatea lui Dumnezeu este in viziunea prorocului , izbăvirea
poporului.
Cu mult înaite de distrugerea Ierusalimului , profetul Ieremia a oferit un
indiciu importnat pentru a întelege cronologia biblică . El i-a avertizat pe toţi
locutorii Ieresalimului zicând „ Toată ţara aceasta va fi pustiită şi
jefuită:popoarele acestea vor sluji regelui Babilonului şaptezeci de ani””Mai
târziu ,profetul a adăugat “Iată ce a spus Iehova : Când se vor împlini cei
şaptezeci de ani , îmi voi adduce aminte de voi şi voi împlini cuvântul meu
bun pentru voi, aducându-vă înapoi în locul acesta.”
Istoricul Ezra, care a scris sub inspiraţie divină , a trăit după ce s-au
împlinit cei 70 de ani profeţiţi de Ieremia . Iată ce a consemnat Ezra despre
regele Nabucodonosor: Pe cei ce au scăpat de sabie , i-a dus în Babilon . Ei
au fost supuşi lui şi fiilor lui până la stăpânirea împărăţei Persieica să fie
împlinit cuvântul Dpmnului rostit prin gura lui Ieremia , pâmă ce ţara s-a
bucurat de sabatele ei şi s-a odihnit tot timpul cât a fost devastată până la
împlinirea celor şaptezci de ani.
În continuare , Nabucodonosor nu putea pleca cu o armată puternică
împotriva Iudeii fiind ocupat cu asediul oaşului Tyr.În această situaţie ,
determină pe vechii duşmani ai lui Israel sa atace graniţele statului.În urma lor
apare Nabucodonosor la porţile Ierusalimului în fruntea unei armate puternice,
provocând panică în popor, iar pe tron ajunge Iehonia.
Politica antibabiloniană a noului rege i-a oferit prilejul potrivit lui
Nabucodonosor pentru cucerirea ţării.Iehonia se duce în tabăra lui
Nabucodonosor şi işi cere iertare ,iar suveranul fiind generos îl iartă şi nu
distruge Ierusalimul
Regele Babilonului îl aşează pe Sedechia pe tronul lui Iuda . Sedechia
avea caracter nehotărât , oscilând între politica de supunere şi rezistenţă.
Atras de alianţa cu egipenii ,împotriva sfaturilor pacifiste ale profetului Ieremia,
Sedechia proclamă independenţa ţării.Nabucodonosor aude ce se întâmplă şi
decide atacarea Ierusalimului.
Ieremia a dorit să plece in ţinutul lui Veniamin dar nu a fost lăsat si l-au
capturat şi alungat in temniţă.În continuare prorocul este aruncat în groapa cu
noroi dar este salvat de Ebed-Melec ,Etiopianul .Ieremia este chemat la rege
,iar acesta îi spune ca dacă va ieşi înaintea căpeteniilor regelui Babilonului va
scăpa cu viaţă iar cetatea nu va fi arsă de foc, iar de nu va face asta cetatea
va fi arsă iar el nu va scăpa din mâinile Caldeilor.Regele îi interzice lui Ieremia
să mai spună cuiva ceea ce au vorbit ei.
În capitolul 39-lea regele lui Iuda , Sedechia nu ţine cont de vorbele
prorocului .În iarna anului 587 î.d. Hr. armata babiloneană a încercuit
Ierusalimul , care era plin de refugiaţi şi i-a înconjurat cu şanţuri de asediu,
Sedechia aşteaptă ajutor din partea egiptenilor dar aceştia sunt învinşi şi toate
oştirile se îndreaptă spre Ierusalim. După un asediu de opt luni
Nabucodonosor recucereşte cetatea Ierusalimului, iar in 586 î.d.Hr. au reuşit
să facă o spartură în zidurile cetăţii şi să năvălească în oraş producând un
măcel îngrozitor.Răzbunarea lui Nabucodonosor a fost fără margini.
În trei zile , cetatea a fost transformată în ruine. Regele Sedechia şi
oştirea lui fug “pe calea grădinii”, dar este prea târziu ,sunt prinşi si puşi in
lanţuri. Sunt duşi înaintea împăratului Babilonului. Cu unsprezece ani în urmă
, însuşi regele îl pusese pe Sedechia pe tronul lui Iuda ,facându-l să jure pe
numele Domnului. Cerând sprijin Egiptului Sedechia se revolt şi îşi încalcă
cuvântul , arătând cât de puţin consta numele Domnului pentru el.
În continuare regale Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia în Ribla
înaintea ochilor acestuia si pe toţi dregătorii acestuia.După regele l-a pedepsit
pe Sedechia prin scoaterea ochiilor , l-a pus în cătuşe şi l-a dus în
Babilon.Casa regelui şi casele poporului le-au ars Caldeii cu foc , iar zidurile
Ierusalimului au fost dărâmate.
După luarea Ierusalimului, Ieremia a fost eliberat din temniţă şi a fost
pus să aleagă între a rămâne în ţară sau să meargă în Babilon.Guvernator al
Iudeii este pus numit Godolia care sfătuieşte poporul să accepte robia
babilonică ca pe o fatalitate de neînlăturat.
Alături de întreaga ţară ,Ierusalimul începe să-şi revină după loviturile
suferite intrând într-o etapă de reconstrucţie.

Timofti Gheorghe – Gabriel

Anul I pastorală
Facultatea de Teologie “Dumitru Staniloae” , U.A.I.C