Clasa a VIII-a
Obiectivele de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
1. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, a terminologiei și a procedurilor de calcul specifice matematicii
PROGRAMA ÎN VIGOARE
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de
învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a Pe parcursul clasei a VIII-a, se
elevul va fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
1.1 să înţeleagă noţiunea de număr - exerciţii de comparare şi de - să scrie, să citească, să - Exerciţii de recunoaştere dintr-o
real şi relaţiile dintre mulţimile ordonare a numerelor reale,
de numere studiate folosind axa numerelor,
valoarea absolută a unui număr
real, sau utilizând alte metode;
- exerciţii de poziţionare a unor
numere din R\Z între doi
întregi consecutivi;
- exerciţii de recunoaştere a
numerelor naturale, întregi sau
raţionale, dintr-o mulţime de
numere dată;
- exerciţii de determinare a
naturii unui număr zecimal
(raţional sau iraţional), fiind
dată o regulă de succesiune a
zecimalelor (ex.:
0,101001000100001...);
- exerciţii de recunoaştere a unor
numere iraţionale dintr-o
mulţime de numere date;
- exerciţii de folosire a
PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
va fi capabil: următoarele activităţi:
compare şi să reprezinte mulţime dată a numerelor întregi, raţionale,
numere reale pe axă; să descrie iraţionale scrise în diferite forme
relaţii dintre mulţimile de - Exemple de determinare a naturii
numere studiate unui număr zecimal (raţional sau iraţional)
fiind dată o regulă de succesiune a
zecimalelor (ex. 0,1010010001…..)
- Exerciţii de comparare şi de ordonare
a numerelor reale
- Exerciţii de poziţionare a unor
numere din \ \ ] între doi întregi
consecutivi
- Exerciţii de reprezentare pe axa
numerelor a intervalelor de numere reale
- Exerciţii de reprezentare a unor
intervale de numere reale folosind
proprietăţile modulului
- Reprezentarea pe axa numerelor a
mulţimii soluţiilor unei inecuaţii de forma
ax+b>0, (≥,<, ≤) unde a şi b sunt numere
reale

1.2 să înţeleagă semnificaţia şi
proprietăţile operaţiilor cu
numere reale şi să le aplice
în calcule variate
terminologiei aferente noţiunii
de număr real (semn, modul,
opus, invers, parte întreagă,
parte zecimală), pe cât mai
multe exemple, punând în
evidenţă: (1) faptul că: modulul
unui număr real este
întotdeauna un număr pozitiv;
numerele opuse au semne
contrare; (2) ce fel de numere
sunt partea întreagă, respectiv
partea zecimală a unui număr
real; (3) scrierea unui număr
real ca sumă dintre partea sa
întreagă şi cea zecimală;
- exerciţii de calcul (adunări, să efectueze calcule cu numere Exerciţii de utilizare a proprietăţilor
scăderi, înmulţiri şi împărţiri, reale utilizând proprietăţi ale modulului unui număr real
ridicări la putere cu exponent operaţiilor în contexte variate
număr întreg) cu numere reale; Calcule (adunări, scăderi, înmulţiri,
exerciţii de anticipare a naturii împărţiri, ridicări la putere cu exponent
unui număr rezultat dintr-un şir număr întreg) cu numere reale, ordinea
de operaţii;
efectuării operaţiilor
- exerciţii de extragere a
rădăcinii pătrate din numere
Exerciţii de extragere a rădăcinii pătrate
raţionale pozitive;
- exerciţii semnificative, care să dintr-un număr raţional mai mare sau egal
scoată în evidenţă avantajele cu 0
folosirii proprietăţilor
operaţiilor cu numere reale; Exerciţii care să pună în evidenţă avantajele
- exerciţii de calcul cu radicali folosirii unor proprietăţi ale operaţiilor cu
(introducerea factorilor sub numere reale
radical, scoaterea factorilor de
sub radical, înmulţire, ridicare - Calcule cu radicali (introducerea
la putere, împărţire, adunare, factorilor sub radical, scoaterea factorilor
scădere); amplificare (pentru de sub radical, înmulţirea, ridicarea la
 raţionalizarea numitorului) şi putere, împărţirea)
simplificare de rapoarte de - Calcule urmărind respectarea
numere reale; semnificaţiei parantezelor şi a ordinii
- exerciţii de calcul, urmărind efectuării operaţiilor în \
respectarea semnificaţiei - Calculul valorii unei expresii algebrice
parantezelor şi a ordinii prin atribuirea de valori numerice literelor
efectuării operaţiilor în (variabilelor)
mulţimea numerelor reale; - Aplicarea unor formule (calculul
exerciţii de aşezare a mediilor: aritmetică, aritmetică ponderată,
parantezelor pentru a obţine un geometrică) în contexte practice
rezultat dat; - Exerciţii de calcul a pătratului sumei de
- exerciţii de descompunere a doi sau de trei termeni
unui număr real în: sumă, - Exerciţii de calcul a produsului dintre
produs, diferenţă, cât, putere de suma şi diferenţa a două numere
două sau mai multe numere - Corelarea modului de efectuare a
reale; operaţiilor cu rapoarte de numere reale
- creare, analiză, rezolvare de reprezentate prin litere cu operaţiile cu
probleme cu text care conduc fracţii ordinare
la formule de tipul a±b=x;
a±b±c=x; a·b=x; a:b=x (x • Identificarea ecuaţiilor de forma
necunoscut), în mulţimea ax2+bx+c=0, unde a,b,c∈ \ , a≠0, care
numerelor raţionale; admit soluţii reale prin calcularea expresiei
- compararea unor modalităţi ∆ = b 2 − 4ac
diferite de a organiza
efectuarea unui calcul;
folosirea formulelor de calcul
prescurtat, inclusiv pentru
calcule numerice;
1.3. să aproximeze numere reale şi
soluţii ale unor ecuaţii sau
sisteme de ecuaţii, pentru a
verifica validitatea unor calcule
1.4. să aplice în rezolvarea
problemelor elemente de logică,
precum şi elemente
de teoria mulţimilor
- utilizarea aproximărilor prin să aproximeze numere reale şi Rotunjirea unui număr real până la cea mai
lipsă sau adaos pentru a soluţii ale unor ecuaţii sau sisteme apropiată zece, sută ... sau zecime,
compara numere întregi, de ecuaţii, pentru a verifica sutime,…
raţionale sau reale;
validitatea unor calcule
- rotunjirea până la cea mai Exerciţii de reprezentare a numerelor reale
apropiată zece, sută etc., sau pe axă recurgând, acolo unde este cazul, la
zecime, sutime, miime;
aproximări sau folosind relaţii metrice în
- exerciţii de evaluare a
rezultatelor unor adunări, triunghiul dreptunghic
scăderi, înmulţiri, ridicări la
putere, împărţiri, extrageri de
rădăcină pătrată, înainte de
efectuarea calculului;
- calcule folosind atât
calculatorul (de buzunar, PC
etc.), cât şi algoritmii învăţaţi,
pentru a obţine aproximări
diferite ale rezultatului unui
calcul; evidenţierea erorii
datorate rotunjirilor;
- exerciţii de aproximare a soluţiei
unui sistem de două ecuaţii de
forma ax+by+c=0, a,b,c ∈ R,
folosind reprezentarea grafică;
- exerciţii de identificare a să aplice în rezolvarea problemelor Exerciţii de verificare a apartenenţei unui
ipotezei şi a concluziei într-un elemente de logică, precum şi punct la graficul unei funcţii
enunţ matematic; elemente de teoria mulţimilor
- exerciţii ce vizează punerea în Exerciţii de stabilire a apartenenţei unui
evidenţă a rolului diferit al număr real la o mulţime de numere reale
ipotezei şi al concluziei într-un
enunţ matematic;
- analiza unor enunţuri ce
folosesc operatorii logici: "şi",
"sau", "nu", "implică",
"echivalent" şi a termenilor
 "toţi", "cel mult", "cel puţin",
"oricare", "există"; formularea
unor astfel de enunţuri;
- exerciţii de folosire a
terminologiei aferente logicii
matematice (ipoteză, concluzie,
demonstraţie, teoremă, axiomă,
definiţie, teoremă directă,
teoremă reciprocă, implicaţie,
exemplu, contraexemplu), în
contexte variate
(algebră/geometrie, scris/ oral,
context cotidian/matematic
etc.);
- exerciţii de folosire a
terminologiei aferente teoriei
mulţimilor (mulţime, element,
diagramă etc.), în contexte
uzuale şi matematice;
- construirea unor exemple de
mulţimi finite şi de mulţimi
infinite (de exemplu: mulţimea
divizorilor naturali ai unui
număr natural; mulţimea
multiplilor naturali ai unui
număr natural); analiza unor
exemple de mulţimi întâlnite în
studiul altor discipline;
- exersarea operaţiilor cu
mulţimi (intersecţie, reuniune,
diferenţă, produs cartezian) în
forme variate de reprezentare,
în contexte uzuale şi
matematice;
- analiza unor exemple de

1.5 să identifice funcţii de tipul f:
R→R, f(x) = ax+b (a, b ∈ R) şi să
le reprezinte grafic
mulţimi care să ilustreze relaţia
de egalitate, respectiv de
incluziune între mulţimi;
- scrierea mulţimii divizorilor
întregi ai unui număr întreg;
compararea cu mulţimea
divizorilor naturali;
- scrierea mulţimii multiplilor
întregi ai unui număr întreg;
compararea cu mulţimea
multiplilor naturali;
- analiza unor exemple de să identifice funcţii de tipul Exerciţii de reprezentare grafică a funcţiei
dependenţe funcţionale f : A → \ , unde A este o mulţime
întâlnite în studiul altor f : \ → \, f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \
discipline; construcţia unor discretă, finită sau
într-un sistem de axe perpendiculare
exemple de dependenţe infinită, f ( x) = ax + b , ( a, b ∈ \ ) şi
funcţionale; exerciţii de scriere să le reprezinte grafic Exerciţii de determinare a unei funcţii de
a formulei care defineşte o
f : \ → \,
dependenţă funcţională definită forma
pe o mulţime finită (în cazul
unor formule simple); f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \
în condiţii date
- analiza şi construcţia unor
exemple care să ilustreze Exerciţii de reprezentare grafică a funcţiilor
noţiunile de: funcţie, diagramă,
f : A → \,
funcţie definită pe o mulţime de forma:
finită, funcţie definită pe o f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \
mulţime infinită, grafic; , unde A este
- aflarea mulţimii valorilor unei interval mărginit, nemărginit sau o mulţime
funcţii pe o mulţime finită; finită
- analiza unor exemple de
funcţii întâlnite în ştiinţele Formularea şi rezolvarea unor probleme de
naturii etc.; determinare a unor funcţii de tipul
exerciţii de reprezentare a
f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \
-
graficului unor funcţii: f : A → \, ,
(1) definite pe mulţimi finite,

1.6 să utilizeze elemente de calcul
algebric pentru a rezolva ecuaţii
şi inecuaţii, precum şi pentru a
aplica formule de calcul
sau (2) definite pe R cu valori
în R, f(x)=ax+b, a,b ∈ R, într-
un sistem de axe ortogonale;
- exerciţii de determinare a unei
funcţii de forma: f:R→R,
f(x)=ax+b, al cărei grafic
conţine două puncte date;
exerciţii de investigare a
coliniarităţii a două sau mai
multe puncte, cunoscând
coordonatele acestora;
- exerciţii de transcriere a unor
situaţii problemă în limbaj
matematic, înlocuind numerele
necunoscute cu litere;
- exerciţii de aplicare a unor
formule (pentru calculul
mediilor aritmetică şi
geometrică, al ariilor, al
volumelor); interpretarea
geometrică a mediilor;
rezolvarea unor probleme în
care apar medii; exerciţii de
comparare a mediilor
aritmetică şi geometrică a două
numere;
- exersarea operaţiilor cu numere
reale reprezentate prin litere
(adunare, scădere, înmulţire,
împărţire, ridicare la putere cu
exponent întreg) utilizând
proprietăţile operaţiilor şi
formule de calcul prescurtat;
- să utilizeze elemente de calcul
algebric şi formule de calcul.
pentru a rezolva ecuaţii,
inecuaţii şi sisteme de ecuaţii
pornind de la reprezentarea grafică
Reprezentarea grafică a dreptei soluţiilor
ecuaţiei ax+by+c=0, unde a, b, c sunt
numere reale a ≠ 0 , b ≠ 0
Exerciţii care să realizeze legătura dintre
reprezentarea grafică a mulţimii soluţiilor
unei inecuaţii de formă dată şi
reprezentarea grafică a funcţiei
f : \ → \, f ( x ) = ax + b
- Exerciţii de calcul (adunări, scăderi,
înmulţiri, împărţiri, ridicări la putere cu
exponent număr întreg) cu numere reale
reprezentate prin litere
- Calcule urmărind respectarea
semnificaţiei parantezelor şi a ordinii
efectuării operaţiilor cu numere reale
reprezentate prin litere
- Exerciţii de calcul a unor expresii
algebrice; utilizarea unor convenţii de
notaţii (de exemplu
E ( a, b ) = a 2 − 3ab + b 2
)
- Exerciţii de amplificare şi de
simplificare a unui raport de numere reale
cu expresii nenule
- Exerciţii de calcul (adunări, scăderi,
înmulţiri, împărţiri) cu rapoarte de numere
reale reprezentate prin litere
- Exerciţii de utilizare a formulelor de
calcul prescurtat în aducerea unui raport la
forma cea mai simplă
 evidenţierea greşelilor tipice; - Rezolvarea ecuaţiei de forma ax+b=0,
aducerea la o formă mai simplă unde a şi b sunt numere reale
a unor numere (în a căror - Explicitarea mulţimii soluţiilor unei
scriere intervin fracţii, ecuaţii de forma ax+by+c=0, unde a, b, c
paranteze, radicali etc.); sunt numere reale
- exerciţii de descompunere a - Rezolvarea ecuaţiei
unor numere reale reprezentate ax 2 + bx + c = 0, a, b, c ∈ \, a ≠ 0
prin litere: (1) în sumă sau folosind formula de rezolvare
diferenţă; (2) în factori, - Rezolvări de ecuaţii reductibile la
folosind diferite metode; ecuaţii de forma
exerciţii cu restrângeri în
pătrate de sume; ax 2 + bx + c = 0, a, b, c ∈ \, a ≠ 0
- rezolvarea unor ecuaţii de - Rezolvarea inecuaţiilor de forma
forma ax+b=0, a,b ∈ R şi ax+b>0, (≥,<, ≤) în ` , ] sau \ , unde a şi
reductibile la acestea; b sunt numere reale
- rezolvarea unor ecuaţii de forma - Rezolvări de inecuaţii reductibile la
ax2+bx+c= 0, a,b,c ∈R, a ≠ 0, inecuaţii de forma ax+b>0, (≥,<, ≤) unde a
prin descompunere în factori şi b sunt numere reale
sau în sumă de pătrate; - Rezolvarea unor probleme cu ajutorul
- exerciţii de reprezentare ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii
grafică, prin puncte, a dreptei
soluţiilor unei ecuaţii de forma
ax+by+c=0, (cu a,b,c∈R, nu
toate nule): (1) identificarea a
două sau mai multe perechi de
numere care verifică ecuaţia;
(2) reprezentarea punctelor
corespunzătoare, într-un sistem
de axe ortogonale şi observarea
coliniarităţii acestor puncte; (3)
reprezentarea grafică a dreptei,
pornind de la două puncte ale
acesteia; (4) explicitarea
mulţimii soluţiilor;
- rezolvarea unor sisteme de
 două ecuaţii de forma
ax+by+c=0, a,b,c ∈ R,
folosind: metoda grafică;
metoda reducerii; metoda
substituţiei; rezolvarea unor
sisteme de două ecuaţii cu două
necunoscute, reductibile la
sisteme de forma precizată;
- rezolvarea unor inecuaţii de
forma ax+b<0, ax+b>0,
ax+b≥0, ax+b≤0, a,b∈R,
punând sistematic în evidenţă
legătura dintre inecuaţie,
soluţia sa şi reprezentarea pe
axă a acestei mulţimi de
numere (sub forma unei
semidrepte), ca şi legătura cu
interpretarea grafică a funcţiei
f(x)=ax+b; rezolvarea unor
inecuaţii simple, reductibile la
acestea;
- rezolvarea unor probleme cu
ajutorul ecuaţiilor sau al
sistemelor de ecuaţii studiate;
utilizarea metodelor aritmetică
şi algebrică pentru rezolvarea
aceleiaşi probleme; compararea
rezolvărilor;
1.7. să utilizeze proprietăţi ale - exerciţii de identificare,
figurilor şi corpurilor diferenţiere şi denumire a
geometrice în probleme de figurilor geometrice (triunghi,
demonstraţie şi de calcul patrulater, pătrat, dreptunghi,
paralelogram, trapez, romb –
cerc, linie curbă, dreaptă,
segment, semidreaptă, linie
frântă, unghi, poligon)
aparţinând unei mulţimi de
figuri; exemple de figuri
geometrice pentru fiecare
categorie, exerciţii de
identificare, diferenţiere şi
denumire a corpurilor
geometrice (cub, sferă,
paralelipiped, piramidă,
cilindru, con, trunchi de
piramidă, trunchi de con)
aparţinând unei mulţimi de
corpuri; analiza unor exemple
de corpuri geometrice pentru
fiecare categorie; exerciţii de
reprezentare în plan a concurente în corpurile geometrice studiate
corpurilor geometrice;
- exerciţii de identificare a
elementelor figurilor plane pe
corpuri geometrice (vârfuri,
unghiuri, muchii, feţe) sau pe
desfăşurări ale acestora;
- descrierea în cuvinte, verbal
sau în scris, a unei configuraţii
geometrice întâlnite într-o
problemă de geometrie;
formularea unei probleme,
pornind de la o configuraţie
Să recunoască şi să descrie
proprietăţi simple ale corpurilor
geometrice; să utilizeze localizări
şi poziţii spaţiale relative în
rezolvarea de probleme.
- Exerciţii de reprezentare grafică a unor
funcţii definite pe mulţimi finite, într-un
sistem de axe perpendiculare xOy
- Exerciţii de aproximare a soluţiei
unui sistem de ecuaţii de forma
a1 x + b1 y + c1 = 0
 , folosind
a 2 x + b2 y + c2 = 0
reprezentarea grafică
- Exerciţii de clasificare şi comparare a
piramidelor după: numărul de muchii, feţe,
vârfuri
- Exerciţii de clasificare şi comparare a
prismelor după: numărul de muchii, feţe,
vârfuri
- Exerciţii de identificare a corpurilor
geometrice studiate dintr-un set de corpuri
geometrice date
- Activităţi de recunoaştere a corpurilor
geometrice studiate în cotidian (în sala de
clasă, mediul înconjurător etc.)
- Exerciţii de identificare a unor drepte
(tetraedru, cub) sau în cotidian
- Exerciţii de identificare a unor drepte
paralele în corpurile geometrice studiate
(tetraedru, cub) sau în cotidian
- Exerciţii de identificare a unor drepte
necoplanare în corpurile geometrice
studiate (tetraedru, cub) sau în cotidian
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor
relative ale unei drepte faţă de un plan
în corpurile geometrice studiate şi în
cotidian: dreaptă inclusă în plan,
dreapta paralelă cu un plan, dreapta
 dată;
- exerciţii de clasificare şi
comparare a unor corpuri după
criterii ca: numărul de muchii,
feţe, vârfuri; forma feţelor;
- exerciţii de aplicare a metodei
triunghiurilor congruente şi a
metodei triunghiurilor
asemenea;
care „înţeapă” planul
- Exerciţii ce pun în evidenţă
perpendicularitatea unei drepte pe un
plan
- Exerciţii de identificare a distanţei de
la un punct la un plan în corpurile
geometrice studiate (tetraedru, cub)
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor
relative a două plane în corpurile
geometrice studiate şi în cotidian: plane
secante, plane paralele, plane care
coincid
- Exerciţii ce pun în evidenţă poziţiile
relative a două plane
- Exerciţii de identificare a proiecţiilor
pe un plan a punctelor, dreptelor şi
segmentelor în corpurile geometrice
studiate
- Evidenţierea unor asemănări şi a unor
deosebiri între unghiul a două drepte în
plan şi unghiul a două drepte în spaţiu
- Exerciţii de recunoaştere în configuraţii
spaţiale şi în corpurile geometrice
studiate a unghiului dintre o dreaptă şi
un plan
- Corelarea informaţiilor dobândite
referitoare la unghi şi unghi diedru în
diverse moduri
- Exerciţii de construire şi identificare a
unghiului plan corespunzător unghiului
diedru în diverse configuraţii spaţiale,
inclusiv în corpurile studiate
- Exerciţii de identificare, diferenţiere şi
de numire a corpurilor geometrice (cub,
paralelipiped dreptunghic, prisma dreaptă

1.8 să recunoască şi să utilizeze în
diverse contexte, inclusiv în
cotidian, proprietăţi simple ale
corpurilor geometrice; să
deseneze reprezentarea plană a
unor corpuri geometrice
cunoscute.
1.9 să utilizeze localizarea figurilor
geometrice în plan
şi în spaţiu, precum şi elemente
de transformări geometrice
cu baza: triunghi echilateral, pătrat)
- Exerciţii de identificare a elementelor
corpurilor geometrice pe configuraţia
spaţială şi pe desfăşurare (diagonale,
vârfuri, muchii, feţe)
- exerciţii de reprezentare a să utilizeze proprietăţi calitative şi - Exerciţii de desenare şi notare a două
figurilor geometrice prin desen, metrice ale corpurilor geometrice în unghiuri cu laturile respectiv paralele
utilizând instrumente rezolvarea unor probleme - Exerciţii de recunoaştere a două
geometrice; exerciţii de unghiuri cu laturile respectiv paralele
identificare a unor figuri plane (în prismă şi în mediul ambiant)
pe corpuri geometrice sau pe - Exerciţii de recunoaştere a două
desfăşurări ale acestora; unghiuri cu laturile respectiv paralele
- exerciţii de recunoaştere a unor dintr-un set de unghiuri date
proprietăţi ale figurilor plane - Rezolvarea de exerciţii cu conţinut
pe corpuri geometrice; practic legate de proiecţii de puncte, drepte,
- evidenţierea unor figuri segmente pe plan
geometrice cunoscute intr-o
- Exerciţii de determinare a unor elemente
configuraţie spaţială dată;
ale corpurilor geometrice când cunoaştem
- folosirea instrumentelor
aria laterală, aria totală, volumul sau alte
geometrice (riglă, compas,
elemente
echer, raportor) pentru a desena
diferite configuraţii;
- calculul unor lungimi de
segmente folosind relaţii
metrice în plan în rezolvarea
unor probleme cu conţinut
practic;
- exerciţii de identificare a să utilizeze localizarea figurilor - exerciţii de identificare a coordonatelor
coordonatelor unui punct într- geometrice în plan unui punct într-un sistem de axe
un sistem de axe ortogonale; şi în spaţiu, precum şi elemente de ortogonale; exerciţii de reprezentare a
exerciţii de reprezentare a unui transformări geometrice unui punct într-un sistem de axe
punct într-un sistem de axe ortogonale, cunoscând coordonatele;
ortogonale, cunoscând - construcţia imaginii unei figuri prin
coordonatele; translaţie, rotaţie, simetrie (intuitiv,

1.10 să utilizeze în situaţii practice
metode adecvate de calcul
pentru lungimi, unghiuri, arii şi
volume, precum şi transformări ale
unităţilor de măsură
- construcţia imaginii unei figuri
prin translaţie, rotaţie, simetrie
(intuitiv, fără a defini
transformările ca funcţii);
folosirea reţelelor de pătrate
pentru a recunoaşte imaginea
unei figuri printr-una dintre
transformările de mai sus;
justificarea proprietăţilor unor
configuraţii geometrice, pe
baza simetriei;
- analiza şi construcţia unor
figuri cu simetrie axială sau
centrală; identificarea axei
(centrului) de simetrie al unei
figuri;
- analiza unor configuraţii în
care intervin puncte, drepte,
cercuri etc.; construirea unei
figuri aflate într-o anumită
poziţie relativ la o altă figură
dată;
- analiza unor configuraţii
spaţiale, inclusiv a unor corpuri
geometrice înscrise sau
circumscrise;
- rezolvarea unor probleme în care
intervin operaţii cu măsuri,
utilizând multiplii şi submultiplii
unităţilor principale din sistemul
internaţional de măsuri (pentru
lungime, arie, volum, masă,
timp); utilizarea transformărilor;
- exerciţii de alegere a celei mai
potrivite unităţi de măsură,
să utilizeze în situaţii practice
metode adecvate de calcul pentru
lungimi, unghiuri, arii şi volume,
precum şi transformări ale unităţilor
de măsură
fără a defini transformările ca funcţii);
folosirea reţelelor de pătrate pentru a
recunoaşte imaginea unei figuri printr-
una dintre transformările de mai sus;
justificarea proprietăţilor unor
configuraţii geometrice, pe baza
simetriei;
- analiza şi construcţia unor figuri cu
simetrie axială sau centrală;
identificarea axei (centrului) de
simetrie al unei figuri;
- analiza unor configuraţii în care
intervin puncte, drepte, cercuri etc.;
construirea unei figuri aflate într-o
anumită poziţie relativ la o altă figură
dată;
- analiza unor configuraţii spaţiale,
inclusiv a unor corpuri geometrice
înscrise sau circumscrise;
- rezolvarea unor probleme în care intervin
operaţii cu măsuri, utilizând multiplii şi
submultiplii unităţilor principale din
sistemul internaţional de măsuri (pentru
lungime, arie, volum, masă, timp);
utilizarea transformărilor;
- exerciţii de alegere a celei mai potrivite
unităţi de măsură, pentru un anumit
context dat; exerciţii de estimare a unor
 pentru un anumit context dat;
exerciţii de estimare a unor
măsuri: dimensiuni direct
măsurabile; măsuri rezultate
din calcul sau din estimarea
măsurilor componente;
- măsurarea ariilor folosind reţele
de pătrate; exerciţii de măsurare
a unghiurilor cu ajutorul
raportorului; exerciţii de citire şi
interpretare a rezultatului
măsurării cu diverse aparate;
- calculul mediei aritmetice a
mai multor măsurători ale
aceleiaşi mărimi;
- exerciţii de calcul a
lungimilor unor segmente,
utilizând: teorema lui Thales,
asemănarea triunghiurilor şi
relaţiile metrice în triunghiul
dreptunghic; rezolvarea unor
probleme cu conţinut practic;
- exerciţii de calcul al lungimilor
unor arce de cerc, utilizând
formule sau regula de trei
simplă,
- exerciţii de calcul al unor
măsuri de unghiuri şi arce de
cerc, utilizând proprietăţile
figurilor şi sin, cos, tg, ctg;
- calculul ariilor şi volumelor,
folosind decupări, descompuneri,
pavaje, reţele, formule, raportul
ariilor, raportul volumelor;
- calculul măsurilor unor
măsuri: dimensiuni direct măsurabile;
măsuri rezultate din calcul sau din
estimarea măsurilor componente;
- măsurarea ariilor folosind reţele de
pătrate; exerciţii de măsurare a
unghiurilor cu ajutorul raportorului;
exerciţii de citire şi interpretare a
rezultatului măsurării cu diverse aparate;
- calculul mediei aritmetice a mai multor
măsurători ale aceleiaşi mărimi;
- exerciţii de calcul a lungimilor unor
segmente, utilizând: teorema lui
Thales, asemănarea triunghiurilor şi
relaţiile metrice în triunghiul
dreptunghic; rezolvarea unor probleme
cu conţinut practic;
- exerciţii de calcul al lungimilor unor
arce de cerc, utilizând formule sau
regula de trei simplă,
- exerciţii de calcul al unor măsuri de
unghiuri şi arce de cerc, utilizând
proprietăţile figurilor şi sin, cos, tg, ctg;
- calculul ariilor şi volumelor, folosind
decupări, descompuneri, pavaje, reţele,
formule, raportul ariilor, raportul
volumelor;
- calculul măsurilor unor elemente
(laturi, apoteme, arii) ale poligoanelor
regulate (triunghi, pătrat, hexagon);
evidenţierea legăturii cu raza cercului
circumscris,
- calculul ariilor laterale şi totale ale unor
poliedre (paralelipiped dreptunghic, cub,
prismă triunghiulară regulată, prismă
patrulateră regulată, piramidă

1.11 să utilizeze elemente de
organizare a datelor, de
statistică şi de probabilităţi în
modelarea unor fenomene
elemente (laturi, apoteme, arii)
ale poligoanelor regulate
(triunghi, pătrat, hexagon);
evidenţierea legăturii cu raza
cercului circumscris,
- calculul ariilor laterale şi totale ale
unor poliedre (paralelipiped
dreptunghic, cub, prismă
triunghiulară regulată, prismă
patrulateră regulată, piramidă
triunghiulară regulată, piramidă
patrulateră regulată), pe
desfăşurări date;
- exerciţii de clasificare a unor
obiecte concrete sau matematice
(de exemplu, într-o mulţime de
ecuaţii, de exerciţii de calcul cu
radicali sau de probleme de
divizibilitate), după criterii date;
formularea unor criterii de
realizare a unei clasificări;
- analiza şi rezolvarea unor
probleme de numărare cu
caracter combinatorial;
- exerciţii de înregistrare a
rezultatelor unor observaţii prin
desene şi tabele; extragerea unor
date din tabele, liste, diagrame
etc. şi interpretarea lor;
reprezentarea unor relaţii prin
diagrame;
- construirea unor diagrame
statistice (de tipul grafice cu
bare, grafice circulare etc.);
interpretarea unor diagrame;
să utilizeze elemente de organizare
a datelor, de statistică şi de
probabilităţi în modelarea unor
fenomene
triunghiulară regulată, piramidă
patrulateră regulată), pe desfăşurări
date;
- exerciţii de clasificare a unor obiecte
concrete sau matematice (de exemplu, într-o
mulţime de ecuaţii, de exerciţii de calcul cu
radicali sau de probleme de divizibilitate),
după criterii date; formularea unor criterii de
realizare a unei clasificări;
- analiza şi rezolvarea unor probleme de
numărare cu caracter combinatorial;
- exerciţii de înregistrare a rezultatelor unor
observaţii prin desene şi tabele; extragerea
unor date din tabele, liste, diagrame etc. şi
interpretarea lor; reprezentarea unor relaţii
prin diagrame;
- construirea unor diagrame statistice (de
tipul grafice cu bare, grafice circulare etc.);
interpretarea unor diagrame; analiza unor
seturi de date pentru a determina un mod
mai potrivit de reprezentare grafică;
- analiza unor exemple de evenimente
aleatoare legate de domenii diferite ale
matematicii (divizibilitate, geometrie etc.);
exerciţii de apreciere a şansei de producere a

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi de rezolvare a problemelor
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a VIII-a, Pe parcursul clasei aVIII-a, se La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei aVIII-a, se
elevul va fi capabil:
analiza unor seturi de date unor evenimente, în raport cu altele şi
pentru a determina un mod mai reprezentarea lor pe o scală (de exemplu:
potrivit de reprezentare grafică; eveniment sigur, foarte posibil, probabil,
- analiza unor exemple de imposibil); compararea şanselor de realizare a
evenimente aleatoare legate de două evenimente ale căror probabilităţi sunt
domenii diferite ale matematicii cunoscute;
(divizibilitate, geometrie etc.); - calculul probabilităţii unui eveniment
exerciţii de apreciere a şansei de ce constă din reuniunea unor evenimente
producere a unor evenimente, în elementare egal probabile, utilizând
raport cu altele şi reprezentarea lor raportul: nr. cazuri favorabile/ nr. cazuri
pe o scală (de exemplu: eveniment posibile.
sigur, foarte posibil, probabil,
imposibil); compararea şanselor
de realizare a două evenimente ale
căror probabilităţi sunt cunoscute;
- calculul probabilităţii unui
eveniment ce constă din
reuniunea unor evenimente
elementare egal probabile,
utilizând raportul: nr. cazuri
favorabile/ nr. cazuri posibile.
Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
recomandă următoarele activităţi va fi capabil: recomandă următoarele activităţi
2.1 să exploreze modalităţi de
variate de scriere a numerelor
reale şi să identifice modalităţi
eficiente de organizare a unui
calcul
2.2 să identifice situaţii-problemă, să
le transpună în limbaj matematic
şi să organizeze eficient modul
de rezolvare
a acestora
- exerciţii de recunoaştere a
numerelor întregi, raţionale,
iraţionale, scrise în forme
variate, dintr-o mulţime dată;
- scrierea unui număr raţional în
forme echivalente, prin:
amplificare şi simplificare;
transformarea din fracţie
ordinară în fracţie zecimală şi
invers; scrierea unui număr
pozitiv ca radical din pătratul
său;
- scrierea unor numere iraţionale
în forme echivalente, utilizând
introducerea şi scoaterea unor
factori de sub radical;
- exerciţii de reprezentare a
numerelor pe axă, recurgând,
acolo unde este cazul, la
aproximări sau folosind relaţii
metrice în triunghiul
dreptunghic;
- exerciţii de comparare a unor
modalităţi diferite de
organizare şi de efectuare a
unui calcul;
- culegerea şi organizarea unor să identifice reguli de formare a
date; unor şiruri şi formule de definire a
- identificarea unor consecinţe unor funcţii.
posibile ce decurg dintr-un set
de ipoteze;
să exploreze modalităţi de variate
de scriere a numerelor reale şi să
identifice modalităţi eficiente de
organizare a unui calcul.
- Scrierea unui număr raţional în forme
echivalente prin: amplificare şi
simplificare; transformare din fracţii
ordinare în fracţii zecimale şi invers;
scrierea unui număr pozitiv ca radical din
pătratul său;
- Scrierea unor numere iraţionale în
forme echivalente utilizând introducerea şi
scoaterea unor factori de sub radical
- Utilizarea aproximării prin lipsă sau
prin adaos pentru a compara două numere
reale;
- Exerciţii de scriere a unor inegalităţi
sub formă de intervale
- Exerciţii de amplificare a unor rapoarte
a b;
cu numitorul de forma
a ± b , a, b ∈ `∗ pentru raţionalizarea
numitorului;
- Exerciţii care să evidenţize avantajele
folosirii raţionalizării numitorilor unor
rapoarte;
- Exerciţii de descompunere a unui
număr real în sumă, produs, diferenţă, cât
sau puteri de numere reale;
- Exerciţii de decompunere a unor sume
în produs utilizând diferite metode;
- Corelarea formulelor de calcul
prescurtat cu modalităţile de descompunere
în factori;
- Exerciţii de completare a unor şiruri, de
identificare a regulii de formare a unui şir
de numere, alcătuirea unui şir pornind de la
o regulă dată, găsirea unor reguli de
alcătuire a şirurilor

2.3 să construiască generalizări şi să
investigheze valoarea de adevăr
a unor enunţuri
- identificarea unor situaţii- - Analiza şi construirea unor exemple de
problemă care pot fi transpuse dependenţă funcţională din viaţa cotidiană
în limbaj matematic adecvat; sau din alte discipline de studiu (de
- exerciţii de transcriere a unei exemplu din fizică)
situaţii-problemă în limbaj - Analiza şi construcţia unor exemple de
matematic, utilizând calcul funcţii definite prin: diagrame, tabele,
algebric sau metode formule
geometrice; - Exerciţii de identificare a
coordonatelor unui punct în sistemul de axe
perpendiculare xOy şi exerciţii de
reprezentare a unui punct într-un sistem de
axe perpendiculare, cunoscând
coordonatele punctului
- Exerciţii de determinare a
coordonatelor unui punct care aparţine
graficului unei funcţii
- Exerciţii de determinare a
coordonatelor punctelor de intersecţie ale
graficului unei funcţii de forma
f : \ → \, f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \ cu
axele de coordonate
- Exerciţii de determinare a
coordonatelor punctului de intersecţiei a
două grafice de funcţii
- exerciţii de verificare a să analizeze veridicitatea unor - Exerciţii de estimare a rezultatului unor
validităţii unor afirmaţii, pe rezultate obţinute prin procedee operaţii cu numere reale înainte de
cazuri particulare sau prin diverse (măsurare, calcul, efectuarea calculelor
construirea unor exemple şi raţionament9 - Exerciţii de determinare a minimului
contraexemple; şi/sau maximului unei expresii algebrice în
- formularea unor enunţuri evaluarea şi interpretarea rezultatelor
generale, pornind de la unul - Exerciţii de restrângere a unei expresii
sau mai multe enunţuri de algebrice utilizând formulele de calcul
acelaşi tip; verificarea prescurtat
validităţii enunţurilor - Exerciţii de identificare a rezultatului

2.4 să identifice reguli de formare a
unor şiruri şi formule de definire a
unor funcţii
formulate; elaborarea unei plauzibil dintr-o listă de răspunsuri posibile
argumentaţii (demonstraţii) în - Exerciţii de lectură a graficului unei
sprijinul afirmaţiilor formulate; funcţii pentru determinarea domeniului de
definiţie, a domeniului de valori sau de
verificare a apartenenţei unui punct la
grafic
- Exerciţii de verificare a coliniarităţii a
trei sau a mai multor puncte, cunoscând
coordonatele lor
- Lectura unor grafice pentru
determinarea domeniului de definiţie;
observarea corelaţiei dintre natura
domeniului de definiţie (interval mărginit,
nemărginit sau o mulţime finită) şi
reprezentarea grafică
- Analizarea coliniarităţii punctelor ale
căror coordonate sunt soluţiile ecuaţiei
ax+by+c=0, unde a,b,c sunt numere reale
- Identificarea soluţiei unui sistem de
ecuaţii dintr-o mulţime de perechi ordonate
de numere reale
- Identificarea mulţimii soluţiilor unor
inecuaţii de forma ax+b>0, (≥,<, ≤) unde a
şi b sunt numere reale, dintr-o listă de
răspunsuri posibile
- Exerciţii de verificare a validităţii unor
afirmaţii legate de distanţe în spaţiu prin
construirea unor exemple şi contraexemple
- Exerciţii de verificare a validităţii unor
afirmaţii legate de perpendicularitatea a
două plane prin construirea unor exemple şi
contraexemple
- exerciţii de completare a unor să construiască probleme, pornind - Crearea de probleme cu text pe baza
şiruri de numere, întocmite de la un model (grafic sau unor modele, scheme sau reguli
după o regulă aditivă, formulă); - Activităţi practice de construire a unor

2.5 să extragă dintr-un set de date
informaţii relevante pentru
rezolvarea unor probleme
sau pentru a crea probleme
multiplicativă etc.; piramide din diferite materiale (carton,
identificarea regulii de formare beţişoare etc.)
a unui şir de numere şi - Activităţi practice de construire a unor
exprimarea ei (în cuvinte sau prisme din diferite materiale (carton,
printr-o formulă, desen etc.); beţişoare etc.)
alcătuirea unor şiruri, pornind - Formularea unor probleme de calcul a
de la o regulă dată; inventarea măsurii unghiului dintre o dreaptă şi un
unor reguli de alcătuire a plan
şirurilor; - Modelarea prin intermediul truselor
- exerciţii de identificare a geometrice şi a materialului didactic
formulei care defineşte o confecţionat a teoremei celor trei
funcţie de tipul f:R→R, perpendiculare
f(x)=ax+b, a,b∈N;
- analiza datelor problemei pentru Să utilizeze instrumente geometrice - Exerciţii de desenare, notare, citire a
verificarea noncontradicţiei, pentru a desena corpuri geometrice dreptelor şi a planelor
suficienţei, redundanţei şi sau configuraţii spaţiale - Exercitii de reprezentare în spaţiu a
eliminarea informaţiilor unor figuri geometrice plane (triunghi
neesenţiale; isoscel, echilateral, dreptunghic;
- exerciţii de sortare şi clasificare dreptunghi; pătrat)
a unor informaţii pe baza unor - Folosirea instrumentelor geometrice
criterii date; exerciţii de pentru a desena diferite corpuri geometrice
identificare a unor criterii de - Exerciţii de desfăşurare în plan a
sortare a datelor; piramidei şi caracterizarea figurilor plane
care compun desfăşurarea
- Exerciţii de desfăşurare în plan a
prismei
- Folosirea instrumentelor geometrice
pentru a desena paralelipipedul dreptunghic
şi cubul
- Desfăşurarea unor prisme şi
caracterizarea figurilor plane care compun
desfăşurarea
- Reprezentarea prin desen a unor
unghiuri formate de două drepte în spaţiu
- Exerciţii de reprezentare şi notare a

2.6 să analizeze veridicitatea unor
rezultate obţinute prin procedee
diverse (măsurare, calcul,
raţionament).
- exerciţii de comparare a unor
rezultate obţinute prin metode
variate( calcul, măsurare);
- utilizarea aproximărilor pentru
să determine, folosind metode
adecvate (măsurare şi/sau calcul),
lungimi de segmente, măsuri de
unghiuri, arii şi volume
unei drepte perpendiculare pe un plan,
utilizând instrumentele geometrice
- Exerciţii de identificare şi construire a
înălţimii unei piramide
- Exerciţii de desenare şi notare a
poziţiilor relative a două plane
- Exerciţii de identificare şi construire a
înălţimii unei prisme
- Exerciţii de desenare - reprezentare a
proiecţiilor de puncte, drepte, segmente de
dreaptă pe plan
- Reprezentarea geometrică a unghiului
dintre dreaptă şi plan în diverse situaţii -
dreaptă inclusă în plan, paralelă cu planul,
secantă la plan (perpendiculară,
neperpendiculară pe plan)
- Exerciţii de desenare folosind
instrumente geometrice a unor configuraţii
plane sau spaţiale care verifică ipotezele
teoremei celor trei perpendiculare
- Exerciţii de observare prin desene a
noţiunii de unghi diedru
- Desenarea corpurilor geometrice cu
respectarea unor cerinţe de reprezentare
- Exerciţii de determinare a ariei totale şi
volumului corpurilor geometrice prin
aplicarea directă a formulelor de calcul
- Desenarea corpurilor geometrice
evidenţiind trunchiul obţinut prin
secţionarea piramidei cu un plan paralel cu
baza
- Exerciţii de determinare a ariei şi a
perimetrului triunghiului, măsurilor
unghiurilor figurilor geometrice
determinate de grafice ale unor funcţii de
 a verifica validitatea unor forma
f : \ → \, f ( x ) = ax + b, a, b ∈ \ şi
calcule; ∗

- exerciţii de verificare a unei

rezultate obţinute prin axele sistemului de coordonate
măsurare sau estimare prin - Exerciţii de identificare, determinare şi
calcul sau folosind diferite calculare a lungimii proiecţiei unui
metode matematice; segment pe un plan în corpurile geometrice
- identificarea rezultatului studiate
plauzibil dintr-o listă de - Exerciţii de determinare şi calculare a
răspunsuri posibile; măsurii unghiului dintre o dreaptă şi un
plan în diverse situaţii
- Evidenţiere de diverse situaţii de
aplicare a teoremei celor trei
perpendiculare şi calcularea de distanţe în
spaţiu
- Exerciţii şi probleme de calcul a
distanţei de la un punct la o dreaptă, de la
un punct la un plan, a distanţei dintre două
plane paralele folosind teorema celor trei
perpendiculare
- Exerciţii de determinare şi calculare a
măsurii unghiului dintre o dreaptă şi un
plan folosind teorema celor trei
perpendiculare
- Calcularea măsurii unghiului dintre
două plane în diverse configuraţii spaţiale,
inclusiv în corpurile geometrice studiate
- Calculul unor distanţe şi măsuri de
unghiuri pe feţele sau în interiorul
corpurilor (distanţa de la un vârf la o
muchie sau o diagonală a bazei, distanţa de
la un vârf al bazei la o faţă laterală, distanţa
de la centrul bazei la o muchie sau o faţă
laterală, unghiul dintre o muchie şi o faţă
laterală sau bază, unghiul dintre două feţe
ale piramidei, unghiul dintre două muchii)
2.7 să construiască probleme,
pornind de la un model (grafic
sau formulă);
2.8 să utilizeze instrumente
geometrice pentru a construi
diferite configuraţii geometrice
- 3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referință
La sfârşitul clasei a VIII-a,
elevul va fi capabil:
- formulări de probleme, pornind să construiască probleme, pornind - formulări de probleme, pornind de la o
de la o schemă, grafic, formulă; de la un model (grafic sau schemă, grafic, formulă;
- compararea unor probleme formulă); - compararea unor probleme create
create pornind de la acelaşi pornind de la acelaşi element de sprijin;
element de sprijin; - generalizarea unor scheme, grafice,
- generalizarea unor scheme,
formule, situaţii matematice şi aprecierea
grafice, formule, situaţii
validităţii şi utilităţii generalizărilor făcute;
matematice şi aprecierea
validităţii şi utilităţii
generalizărilor făcute;
- exerciţii de desenare folosind să utilizeze instrumente geometrice - exerciţii de desenare folosind
instrumente geometrice a unor pentru a construi diferite instrumente geometrice a unor configuraţii
configuraţii plane sau spaţiale configuraţii geometrice plane sau spaţiale care satisfac ipoteze date;
care satisfac ipoteze date; - exerciţii de utilizare a instrumentelor
- exerciţii de utilizare a
geometrice adecvate pentru a reprezenta
instrumentelor geometrice
prin desen corpuri geometrice.
adecvate pentru a reprezenta
prin desen corpuri geometrice.
Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referință - Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei aVIII-a, se La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul - Pe parcursul clasei aVIII-a, se
recomandă următoarele activităţi va fi capabil: recomandă următoarele activităţi
3.1 să extragă informaţii cu caracter
matematic, din diverse surse, şi
să înţeleagă semnificaţia globală
a acestora
- corelarea informaţiilor să extragă informaţii cu caracter - Exerciţii de folosire a noţiunilor
dobândite în diverse moduri; matematic dintr-un set de date şi să referitoare la numere reale (semn, modul,
- decodarea informaţiilor exprime adecvat semnificaţia opus, parte întreagă, parte zecimală) şi a
conţinute în reprezentarea acestora noţiunii de interval ( mărginit, nemărginit,
plană a unui obiect spaţial; închis, deschis, extremităţi)
- Exerciţii de determinare a condiţiilor
de existenţă a unui raport de numere reale
reprezentat prin litere
- Exerciţii de identificare a elementelor
ce definesc o funcţie (domeniul de
definiţie, mulţimea valorilor funcţiei, legea
de corespondenţă) şi determinarea valorilor
unei funcţii definită pe o mulţime finită
(imaginea funcţiei)
- Identificarea unor funcţii egale
- Identificarea coeficientului
necunoscutei şi a termenului liber
- Identificarea numărului real dintr-o
mulţime dată care verifică ecuaţia
- Identificarea soluţiei ecuaţiei dintr-o
listă de răspunsuri posibile (exerciţii de
verificare a valorii de adevăr a unor
propoziţii)
- Recunoaşterea ecuaţiilor de forma
ax+by+c=0, unde a, b, c sunt numere reale,
dintr-o mulţime de egalităţi (cu
identificarea coeficienţilor, a
necunoscutelor şi a termenului liber)
- Identificarea a două sau mai multor
perechi ordonate de numere reale care
verifică ecuaţia, dintr-o mulţime de
perechi ordonate de numere date
- Identificarea coeficienţilor, a
necunoscutelor şi a termenilor liberi pentru
fiecare ecuaţie a sistemului
- Recunoaşterea ecuaţiilor de forma
ax + bx + c = 0, a, b, c ∈ \, a ≠ 0 (cu
2

precizarea coeficienţilor ecuaţiei)

- Identificarea unor numere reale dintr-o
mulţime dată care sunt soluţii ale ecuaţiei
(exerciţii de verificare a valorii de adevăr a
unor propoziţii)
- Exerciţii de transcriere a unor situaţii-
problemă în limbaj matematic, înlocuind
necunoscutele cu litere
- Exerciţii de notare a dreptelor şi
planelor prezentate prin descriere
- Identificarea, reprezentarea şi notarea
unui punct al unei drepte sau al unui plan
(∈ )
- Identificarea, reprezentarea şi notarea
unui punct exterior al unei drepte sau al
unui plan ( ∉ )
- Identificarea, reprezentarea şi notarea
unei drepte incluse/neincluse într-un plan
(⊂/ ⊄ )
- Caracterizarea unor situaţii geometrice
care necesită determinarea unor drepte
şi/sau plane
- Exerciţii de notare şi de identificarea
elementelor unei piramide (vârfuri, muchii,
feţe)
- Exerciţii de notare şi de identificarea
elementelor unei prisme (vârfuri, muchii,
diagonale, feţe)
- Exerciţii de recunoaştere a două drepte
perpendiculare în spaţiu în corpurile
geometrice studiate
- Exerciţii ce pun în evidenţă distanţa

3.2 să prezinte în mod coerent soluţia
unei probleme, corelând diverse
modalităţi de exprimare (cuvinte,
simboluri matematice, diagrame,
tabele, grafice, construcţii din
diferite materiale)
3.3 să discute în cadrul unui grup
avantajele şi dezavantajele
utilizării unei metode de
dintre două plane paralele
- Exerciţii de recunoaştere a figurilor
geometrice obţinute în urma secţionării
unei piramide sau prisme cu un plan paralel
cu baza;
- Exerciţii de identificarea perechilor de
triunghiuri asemenea sau rapoarte constante
rezultate în urma secţionării unei piramide
cu un plan paralel cu baza;
- Selectarea informaţiilor legate de
proiecţii ortogonale conţinute în
reprezentarea plană a unui desen spaţial;
- Exerciţii de identificare a elementelor
corpurilor geometrice pe configuraţia
spaţială şi pe desfăşurare (diagonale ale
bazei, vârfuri, muchii, feţe, înălţimi,
apoteme);
- Exerciţii de identificare a elementelor
corpurilor geometrice pe configuraţia
spaţială şi pe desfăşurare (diagonale ale
bazelor, vârfuri, muchii, feţe, înălţimi,
apoteme);
- Exerciţii de identificare a elementelor
corpurilor rotunde pe configuraţia spaţială
şi pe desfăşurare;
- redactarea rezolvării unei să prezinte în mod coerent soluţia - redactarea rezolvării unei probleme
probleme date; unei probleme, corelând diverse date;
- argumentarea orală a modalităţi de exprimare (cuvinte, - argumentarea orală a demersului de
demersului de rezolvare a unei simboluri matematice, diagrame, rezolvare a unei probleme;
probleme; tabele, grafice, construcţii din diferite
materiale)
- discutarea în grup a metodei de să discute în cadrul unui grup - discutarea în grup a metodei de
rezolvare a unei probleme; avantajele şi dezavantajele utilizării rezolvare a unei probleme;
- găsirea, în grup, a unor metode unei metode de rezolvare sau a unei - găsirea, în grup, a unor metode
 rezolvare sau a unei modalităţi de alternative de rezolvare; modalităţi de prezentare a unui alternative de rezolvare;
prezentare a unui demers - elaborarea unor referate sau demers matematic - elaborarea unor referate sau proiecte,
matematic proiecte, care presupun care presupun utilizarea unor surse
utilizarea unor surse suplimentare de informaţie.
suplimentare de informaţie.
- 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă - Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, Pe parcursul clasei a VIII-a, se La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul - Pe parcursul clasei a VIII-a, se
elevul va fi capabil: recomandă următoarele activităţi: va fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
4.1 - să identifice utilizări ale - brainstorming: care dintre - să identifice utilizări ale unor - Identificare prin exerciţii a situaţiilor
unor concepte şi metode metodele matematice studiate concepte şi metode matematice de perpendicularitate a două plane în cadrul
matematice studiate, în sunt utilizate, de exemplu, în studiate, în diferite domenii. corpurilor studiate
diferite domenii studiul ştiinţelor naturii;
- activitate-proiect: concepte şi
metode matematice necesare
într-un anumit domeniu practic
de activitate;
4.2 - să manifeste perseverenţă - - să manifeste perseverenţă şi - Rezolvarea aceleiaşi probleme, atât
şi gândire creativă în gândire creativă în rezolvarea prin metode algebrice, cât si prin metode
rezolvarea unei probleme unei probleme aritmetice şi alegerea variantei optime de
lucru
4.3 - să manifeste interes pentru - Calcule folosind atât calculatorul cât şi
folosirea tehnologiei algoritmii învăţaţi pentru a obţine
informaţiei în studiul aproximări diferite ale rezultatului unui
matematicii. calcul; evidenţierea erorii datorate
rotunjirilor