Marea şi mica circulaţie

ROSCANEANU Bogdan

Marea şi mica circulaţie

Mica circulatie
Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transportă
spre plămân sânge cu CO2.
Trunchiul pulmonar se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sângele cu CO2 spre reţeaua
capilară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care-l elimină prin expiraţie. Sângele cu O2 este
colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Cele patru vene pulmonare sfârşesc în
atriul stâng.
Sistemul venos
Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de două vene mari: vena cavă superioară şi vena
cavă inferioară.
Vena cavă superioară.
Strânge sângele venos de la creier, cap, gât, prin venele jugulare interne, de la membrele superioare,
prin venele subclaviculare, şi de la torace (spaţiile intercostale, esofag, bronhii, pericard şi
diafragm), prin sistemul azygos.
De fiecare parte, prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculară, iau naştere venele
brahiocefalice stângă şi dreaptă, iar prin fuzionarea acestora se formează vena cavă superioară.
Vena subclaviculară continuă vena axilară care strânge sângele venos de la nivelul membrelor
superioare. Sângele venos al membrelor superioare este colectat de două sisteme venoase, unul profund şi
unul superficial. Venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arte-rele care le însoţesc.
Venele superficiale, subcutanate, se găsesc imediat sub piele şi se pot vedea cu ochiul liber prin
transparenţă, datorită coloraţiei albastre. Ele nu însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde. La
nivelul lor se fac injecţii venoase
Vena cava inferioară.
Adună sângele venos de la membrele inferioare, de la pereţii şi viscerele din bazin, de la rinichi,
suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele posterior al abdomenului (venele lombare), cât şi de
la ficat (venele hepatice). Vena cavă inferioară se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea
dreaptă. La rândul ei, fiecare venă iliacă comună este formată prin unirea venei iliace externe cu vena
iliacă internă. Vena iliacă internă colectează sângele de la pereţii şi viscerele din bazin.
Vena iliacă externă continuă vena femurală care strânge sângele venos de la nivelul membrului
inferior. Ca şi la membrul superior, se disting vene superficiale şi vene profunde (cu aceleaşi
caracteristici).
Vena cavă inferioară urcă la dreapta coloanei vertebrale, străbate diafragma şi se termină în atriul drept.
1
 Marea şi mica circulaţie
ROSCANEANU Bogdan
O venă aparte a marii circulaţii este vena portă, care transportă spre ficat sânge încărcat cu
substanţe nutritive rezultate în urma absorbţiei intestinale. Ea se formează din unirea a trei vene:
mezenterică superioară, mezenterică inferioară şi splenică.

2
 Marea şi mica circulaţie
ROSCANEANU Bogdan
Marea circulatie
Circulaţia sistemică începe în ventriculul stâng, prin artera aortă care transportă sângele cu O2 şi
substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe. De la nivelul acestora, sângele încărcat cu CO^ este preluat de
cele două vene cave care îl duc în atriul drept.
Sistemul aortic
Este format din artera aortă şi din ramurile ei, care irigă toate ţesuturile şi organele corpului
omenesc.
Sistemul aortic începe din ventriculul stâng cu aorta ascendentă, din care se desprind cele două
artere coronare. După ce urcă 5-6 cm, se curbează şi formează arcul aortic, care se continuă cu aorta
descendentă, subîmpărţită în toracală şi abdominală. Terminal, aorta abdominală se bifurcă în arterele
iliace comune, stângă şi dreaptă.
Ramurile arcului aortic
Dinspre dreapta spre stânga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera carotidă
comună stângă şi artera subclaviculară stângă. Trunchiul brahiocefalic se împarte apoi în artera
carotidă comună dreaptă şi artera subclaviculară dreaptă. Ambele artere carotide comune, stângă şi
dreaptă, urcă la nivelul gâtului până în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurcă în
artera carotidă externă şi internă. La acest nivel există o mică dilataţie, sinusul carotic (carotidian),
bogată în receptori.
Artera carotidă externă irigă gâtul, regiunile occipitală şi temporală şi viscerele feţei. Artera carotidă
internă pătrunde în craniu, irigând creierul şi ochiul. Arterele subclaviculare ajung de la originea lor până
în axilă, unde iau numele de artere axilare. Din arterele subclaviculare se desprind: artera vertebrală, care
intră în craniu prin gaura occipitală, unde se uneşte cu opusa, participând la vascularizaţia encefalului, şi
artera toracică internă, din care iau naştere arterele intercostale anterioare.
Artera axilară vascularizează atât pereţii axilei, cât şi peretele anterolateral al toracelui şi se continuă
cu artera brahială care vascularizează braţul. La plica cotului, artera brahială dă naştere la arterele
radială şi ulnară, care vascularizează antebraţul. La mănă se formează arcadele palmare, din care se
desprind arterele digitale.
Ramurile aortei descendente
Aorta descendentă toracică dă ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale sunt arterele bronşice,
pericardice şi esofagiene.
Aorta descendentă abdominală dă şi ea ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale sunt: trunchiul
celiac, artera mezenterică superioară, arterele suprarenale — stângă şi dreaptă —, arterele renale —
stângă şi dreaptă —, arterele testiculare, respectiv ovariene — stângă şi dreaptă
—, şi artera mezenterică inferioară. Trunchiul celiac se împarte în trei ramuri — splenică, gastrică
stângă şi hepatică — şi vascularizează stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul şi splina. Artera

3
 Marea şi mica circulaţie
ROSCANEANU Bogdan
mezenterică superioară vascularizează jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent şi partea dreaptă a
colonului transvers. Artera mezenterică inferioară vascularizează partea stângă a colonului transvers,
colonul descendent, sigmoidul şi partea superioară a rectului.
Ramurile terminale ale aortei
Arterele iliace comune — stângă şi dreaptă —, ajunse la articulaţia sacro-iliacă, se împart fiecare în
artere iliace externă şi internă.
Artera iliacă externă iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei, devenind arteră femurală,
care irigă coapsa. Se continuă cu artera poplitee, care se află în fosa poplitee (faţa posterioară a
genunchiu-lui). Ea se împarte în două artere tibiale: 1. artera tibială anterioară irigă faţa anterioară a
gambei şi laba piciorului şi se termină prin artera dorsală a piciorului, din care se desprind arterele
digitale dorsale; 2. artera tibială posterioară irigă faţa posterioară a gambei şi, ajunsă în regiunea plantară,
se împarte în cele două artere plantare, internă şi externă, din care se desprind arterele digitale plantare.
Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru pereţii bazinului şi ramuri viscerale pentru organele
din bazin (vezică urinară, ultima porţiune a rectului) şi organele genitale — uter, vagin, vulvă, prostată,
penis.