UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT
MICROCONTROLERE

Profesor Îndrumător Student

S.I.dr.ing. Angel Ciprian Cormoș Alexandra Macovei

București
2019/2020
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

ROȘU

Profesor Îndrumător Student

S.I.dr.ing. Angel Ciprian Cormoș Alexandra Macovei

București
2019/2020
Cuprins
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE...........................................................................................
1.1 PREZENTARE GENERALĂ.............................................................................................1

1.2 SCURT ISTORIC............................................................................................................1

CAPITOLUL 2. PROIECTARE HARDWARE.....................................................................

2.1 SCHEMA BLOC.............................................................................................................3

2.1.1 Descriere blocuri.....................................................................................................3

2.2 SCHEMA ELECTRICĂ....................................................................................................6

2.2.1 Descriere componente.............................................................................................7

2.3 PCB.............................................................................................................................9
CAPITOLUL 3. PROIECTARE SOFTWARE.....................................................................

3.1 DIAGRAMA LOGICĂ...................................................................................................12

3.2 PROGRAMUL SURSA...................................................................................................14

3.2.1 Codul sursă placă de emisie..................................................................................14

3.2.2 Afișarea mesajului pe ecranul LCD-ului..............................................................14

CAPITOLUL 4. MENTENANȚĂ..........................................................................................
CAPITOLUL 5. COSTURI.....................................................................................................

CAPITOLUL 6. BIBLIOGRAFIE.........................................................................................
Capitolul 1. Introducere
1.1 Prezentare generală

Lumina prea puternică sau prea slabă dintr-o încăpere îi afectează atât pe copii, cât și
pe adulți. De aceea, vă recomandăm utilizarea unui senzor de lumină, ce monitorizează,
afișează și aprinde un led, atunci când intensitatea luminoasă este scăzută.
Astfel:
• Dacă intensitatea luminoasă este mai mică decât 15kΩ,se aprinde ledul PC1
• Dacă intensitatea luminoasă este mai mare decât 15kΩ,se aprinde ledul PC5
• Dacă intensitatea luminoasă este egală cu 15kΩ,se aprinde ledul PC3
Când valoarea tensiunii este egală cu 15kΩ,se transmit informațiile către cel de-al
doilea microcontroller, care va afișa pe display-ul LCD valoarea “15”.
În caz de erori pe parcursul transmiterii semnalului de la o placă la cealaltă, display-ul
va afișa mesajul “EROARE”.

1.2 Scurt istoric

Lumina este stimulul care acționând asupra retinei din ochi, produce senzația vizuală.
Din punct de vedere fizic, lumina este o radiație electromagnetică; pentru a fi percepută de om
ea trebuie să aibă anumite caracteristici: frecvența trebuie să fie cuprinsă între limitele
sensibilității vizuale ale receptorilor fotosensibili din retină, adică în domeniul lungimii de
unde de circa 300-660 nm, iar intensitatea trebuie să depășească pragul de sensibilitate al
acestora. În sens larg se poate folosi termenul de ,,lumină” și pentru radiații electromagnetice
invizibile pentru om, ca de exemplu lumina infraroșie sau cea ultraviolet.
Atât lumina provenind direct de la o sursă de lumină, cât și cea transminsă reflectată,
împrăștiată sau difractată de diferite corpuri, are pentru ochiul uman o serie de caracteristici
printre care:
• Intensitatea luminoasă, determinată de puterea transportată de radiație și sensibilitatea
retinei;
• Culoare, determinată de spectrul de frecvențe ale radiației incidente pe retină;
• Polarizare, determinată de planurile sau planul de oscilație al undelor
electromagnetice;
• Coerență, determinată de faza oscilațiilor.[1]

Brevetul 1 al inventatorului Helmut Schmitt Haussen a fost înregistrat la 22 august

1967, iar mai apoi brevetat la 15 septembrie 1970 și face referire la primul circuit fotorezistor
pentru măsurări de lumină.

1
 Această invenție se referă la un aranjament de circuite de măsurare a luminii și, mai
ales, la un aranjament de circuit cu fotorezistor conectat în diviziunea de tensiune cu sursa de
potențial și fiind expus la o constantă și la o intensitate de lumină diferențială.
Obiectul principal al acestei invenții este a elimina în mod eficient defectele
elementelor foto-voltaice, respectiv întârzierea timpului și a memoriei luminoase în contoarele
de expunere electronice și unitățile de control al expunerii.
Acest obiectiv este atins, astfel încât apairul de fotorezistori de măsurare efectiv
funcționează la un nivel de lumină mai mare, cu care întârzierea acestuia este redusă
considerabil.
Mai mult, având în vedere iluminarea suplimentară, raportul dintre ambele intensități
de iluminare la care fotorezistorul este expus în timpul măsurării a două obiecte diferite, este
diminuat, astfel încât eroarea care apare din memoria luminii este redusă considerabil.
Ca urmare, variațiile de intensitate ale sursei de lumină care luminează constant
ambele fotorezistoare nu au influență asupra măsurării.[7]

2
 Capitolul 2. Proiectare hardware
2.1 Schema bloc
Emisie

Convertor
Alimentare Analog-Digital

Codare

Fotorezistor
Unitate aritmetică
(senzor) Mufă
logică
RS232

Recepție

Decodare
Ecran LCD

Covertor
Digital-
Analog
Unitate
Bec aritmetică logică

2.1.1 Descriere blocuri

a) Fotorezistorul
Un fotorezistor este o componentă activă care scade rezistența în ceea ce privește
primirea luminozității pe suprafața sensibilă a componentei. Rezistența unui fotorezistor scade
odată cu creșterea în intensitate a luminii incidente, rezentând fotoconductivitate.
Un fotorezistor poate fi aplicat în circuitele de detecție sensibile la lumină și la
circuitele de comutare activate cu lumină și cu întuneric. La lumină, un fotorezistor are o
rezistență de câteva sute de ohmi, iar la întuneric, acesta are o rezistență de câțiva megaohmi.

3
 Dacă lumina incidentă pe un fotorezistor depășește o anumită frecvență, fotonii
absorbiși pe semiconductor dau electronilor legați suficientă energie pentru a sări în banda de
conducere. Electronii liberi rezultați conduc electricitate, scăzând rezistența. Domeniul de
rezistență și sensibilitatea unui fotorezistor pot diferi substanțial între dispozitive diferite.
Fotorezistorii unici pot reacționa în mod substanțial diferit la fotoni în anumite benzi de
lungime de undă.
Fotorezistorii sunt dispozitive mai putin sensibile la lumină decât fotodiodele sau
fototranzistorii, fiind o componentă activă care nu are o joncțiune pn. Fotorezistența acestora
poate varia foarte mult în funcție de temperatura mediului ambiant, ceea ce le face improprii
pentru aplicații care necesită o măsurare precisă sau o sensibilitate la fotoni de lumină.
Fotorezistorii prezintă un anumit grad de latență între expunerea la lumină și scăderea
ulterioară a rezistenței, de obicei în jur de 10 milisecunde.
Fotorezistorul 5528 LDR are următoarele caracteristici tehnice:
-tensiunea maximă: 150V
-consumul maxim de energie: 100mW
-temperatură: -30° C - +70 °C
-valoarea spectrală: 540nm
-rezistența la lumină: 10-20kΩ[2]

b) Convertor Analog-Digital
Preia o valoare analogică (curent, tensiune) de la intrare și o transformă într-un număr.

c) Unitate aritmetică logică

Este un circuit electronic digital complx care poate efectua operații aritmetice și
logice.

d) Codarea și decodarea
Se fac automat.

e) Interfața serială RS232

Este concepută pentru transmisii seriale de tipul ,,port la port”, cu rata de transfer
redusă și la distanțe mici. Aceasta interfață a cunoscut perfecționări, ultima sa variantă fiind
caracterizată de următorii parametrii electrici:
-viteza maximă: 20 kbps
-lungimea maximă a cablului: 15m
-niveluri logice pentru liniile de date și comandă
-rate de transmisie: 300, 1200, 2400, 4800, 9600 și 19200 bps.[8]

4
 Figura 1. Mufă RS232
f) Convertorul Digital-Analogic
Un bloc sau un circuit care acceptă o mărime analogică (curent, tensiune) la intrare,
furnizând la ieșire un număr care constituie o aproximare a valorii analogice a
semnalului de la intrare. Spre deosebire de o mărime analogică ale cărei valori se pot
găsi în orice punct din domeniul său de variație, mărimea numerică (sau digitală)
posedă numai o variație în trepte. Astfel, întreg domeniul de variație este divizat într-
un număr finit de „cuante” (trepte elementare) de mărime determinată de rezoluția
sistemului. În acest mod, diferența între cele mai apropiate valori numerice nu poate fi
făcută mai mică decât această treaptă elementară.

g) Ecran LCD
LCD-ul poate să afișeze 16 caractere pe 2 rânduri, are backlight de culoare
albastră.
Caracteristici:
• Dimensiune: 80 x 30 x 10 mm
• Mărime afișor: 66 x 16 mm
• Mărime caractere: 2,95 x 5,55 mm
• Sursa de tensiune: intre 3,2 si 5

Figura 2. Ecran LCD

h) LED
LED (din engleză light-emitting diode, însemnând diodă emițătoare de lumină)
este o diodă semiconductoare ce emite lumină la polarizarea directă a joncțiunii p-n.
Efectul este o formă de electroluminescență.

i) Sursa de alimentare
Realizează conectarea circuitului la sursa externă de tensiune.

5
2.2 Schema electrică
Emisie

Figura 3. Schema electrică-placă emisie

6
Recepție

Figura 4.Schema electrică-placă recepție

2.2.1 Descriere componente

a) U1, U2 – ATMega88A
Este un cip microcontroler creat de Atmel și face parte din seria megaAVR. Este un
circuit integrat de înaltă performanță ce se bazează pe un microcontroler RISC, combinând 32
KB ISP flash o memorie cu capacitatea de a citi-în-timp-ce-scrie, 1 KB de memorie
EEPROM, 2 KB de SRAM, 23 linii E/S de uz general, 32 înregistrări procese generale, 3
cronometre flexibile, întreruperi interne și externe, programator de tip USART, orientate
interfață serială byte de 2 cabluri, SPI port serial, 6 canale 10-bit Converter A/D, ,,watchdog
timer” programabil cu oscilator intern și 5 moduri de sotfware-uri interne de economisire a
energiei.

Figura 5. ATMega88A 1

7
  VCC – Sursa de curent
 GND – Masa
 Port B (PB7.. PB0)
- Portul B este un port I/O de 8 biti bidirectional cu rezistori interni (optionali).
- Buffer-ele de iesire ale Port-ului B au caracteristici de amplificare.
- Port-ul B indeplineste de asemenea functii speciale ale microcontrolerului
ATmega 16.
 Port D (PD7…PD0)
- Portul D este un port I/O de 8 biti bidirectional cu rezistori interni conectati
optional la VCC (selectati pentru fiecare bit). Buffer-ele de output ale Port-ului D
au caracteristici de amplificare. Port-ul D indeplineste de asemenea functii
speciale ale ATmega 16
 Reset - Un nivel scazut la acest pin mai mare ca durata decat o valoare prestabilita, va
genera o initializare.
 AVCC: AVCC este pin de alimentare pentru Port-ul A si Convertorului A/D. Trebuie
conectat extern la Vcc, chiar daca ADC nu este folosit. Daca ADC este folosit , ar
trebui conectat la Vcc printr-un filtru trece -jos.
 AREF :AREF este pinul de referinta analogica pentru Convertorul A/D.[5]

b) U3, U4 – Max232
Este un circuit integrat, creat pentru prima dată în 1987 de către Maxim Integrat, care
convertește semnalele de la un TIA-232 (RS-232), port serial la semnalele adecvate pentru
utilizarea în TTL. Max232 este un emițător/receptor dual care este utilizat în mod obisnuit
pentru a converti semnale RX, TX, CTS, RTS.
Este folosit pentru convertirea semnalelor.[6]

8
2.3 PCB
a) Emisie

Figura 6. PCB placă emisie

Figura 7. Cablaj pe fața de sus

9
 Figura 8. Cablaj pe fața de jos

b) Recepție

Figura 9. PCB placă recepție

10
Figura 10. Cablaj pe fața de sus

Figura 11. Cablaj pe fața de jos

11
Capitolul 3. Proiectare software
3.1 Diagrama logică
Emisie:

START

INIȚIALIZARE

S-AU RECEPȚIONAT
DATE DE LA SENZOR?

DA
NU

CONVERTIRE
VALOARE

CODARE

TRANSMISIE ȘI APRINDERE
LEDURI

12
Recepție:

START

INIȚIALIZARE

S-AU RECEPȚIONAT
DATE DE LA SENZOR?

DA
NU

DECODARE

CONVERSIE

AFIȘARE LCD

13
3.2 Programul sursa

3.2.1 Codul sursă placă de emisie

ldi r16,0b00000000
out DDRD,r16
ldi r16,0b11111111
out PORTD,r16
ldi r16,0b11111111
out DDRC,r16
main:
ldi r17,0b00000000
in r16,PIND
sbrc r16,PD0
ldi r17,0b00000001
out PORTC,r17
ldi r17,0b00000000
in r16,PIND
sbrc r16,PD1
ldi r17,0b10000000
out PORTC,r17

3.2.2 Afișarea mesajului pe ecranul LCD-ului

call init_display
ldi r17,0b10000000
call set_ram
ldi r17,’E’
call put_char
ldi r17,’r’
call put_char
ldi r17,’o’
call put_char
ldi r17,’a’
call put_char
ldi r17,’r’
call put_char
ldi r17,’e’
call put_char

14
Capitolul 4. Mentenanță
Se verifică dacă sistemul este alimentat la 5V.
Se verifică daca sistemul este conectat corespunzător.
Se verifică daca sistemul este pornit. (ON/OFF)
Dacă sistemul întâmpină erori, se apasă butonul RESET.
Dacă sistemul nu răspunde la comenzi, se apasă butonul RESET.

15
Capitolul 5. Costuri
ATMega88a – 13 lei
Max232 – 12 lei
Diodă G502 – 6 lei
Condensatoare – 24 lei
Rezistoare – 3 lei
Fotorezistor – 9 lei
Tranzistor 2N3906 – 1 leu
Led 16x2 – 24 lei
Cost total: 92 lei

16
Capitolul 6. Bibliografie
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Photoresistor
[3] https://ww1.microchip.com/downloads/en/DeviceDoc/ATmega48A-PA-88A-PA-168A-
PA-328-P-DS-DS40002061A.pdf
[4] http://www.ti.com/lit/ds/symlink/max3232.pdf
[5] https://en.wikipedia.org/wiki/ATmega88
[6] https://en.wikipedia.org/wiki/MAX232
[7] https://patents.google.com/patent/US3528350
[8] https://en.wikipedia.org/wiki/RS-232

17