MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIA COMUNICĂRII ŞI RESURSELOR UMANE

Dosar de Practică

Autor: Zaborot Felicia

Coordonator: Sîrbu Ana

CHIŞINĂU, 2016

DESCRIEREA ORGANIZAŢIEI
ISTORIC

Biblioteca Municipală din Chişinău şi-a început activitatea la 19 octombrie 1877 cu 8073
volume, cărţi şi reviste, cedate oraşului în urma închiderii, din lipsă de mijloace ale Bibliotecii
Guberniale, ultima fiind înfiinţată în 1832. După 25 ani de activitate Biblioteca Publică
Municipală Chişinău a acumulat 40 mii de volume.
În momentul Unirii cu România Biblioteca poseda aproximativ 100.000 volume, dintre care
numai o parte infimă de 200 volume erau în limba română, restul publicaţiilor fiind în limba
rusă, franceză, germană etc.
După 1918 Biblioteca a fost reorientată spre o activitate naţională. La 1932 din aproximativ
110 mii volume numărul publicat în limba română constituia 13.608 volume, iar în limba rusă
93.800, fapt pentru care Biblioteca era numită neoficial - rusă. Către anul 1938 numărul total de
documente nu s-a schimbat esenţial.
În 1941 odată cu începerea celui de-al II-lea război mondial biblioteca a fost distrusă (a ars).
De la 1902 şi până la 1940 biblioteca a funcţionat în localul Primăriei Municipiului Chişinău,
suprafaţa ei fiind în ultima perioadă de activitate de 1894 m.p.
După război a fost reînfiinţată în noiembrie 1944 de către autorităţile sovietice cu denumirea
de Biblioteca orăşenească N1. Iniţial ocupa o cameră de 10 m.p. în localul Inspectoratului de
Învăţământ Chişinău pe str. Podoliei nr. 97 şi dispunea de 1900 volume. La 1950 a fost
transferată în clădirea fostului restaurant-cantină „Dnestr” (Nistru) pe str. Lenin, actualmente bd.
Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 148, unde se află şi în prezent. Din acelaşi an  – 1950 şi până în 1988
a purtat numele ideologului rus A.A. Jdanov. În primii ani de activitate biblioteca avea doar
împrumut, sală de lectură, serviciul prelucrare a documentelor, o bibliotecă itinerantă şi 4 puncte
de servire. Din anul 1975 până în 1990 a fost în fruntea Sistemului Centralizat de biblioteci al
oraşului Chişinău.
Din 1988 Biblioteca Municipală poartă numele ilustrului om de cultură Bogdan Petriceicu
Hasdeu.
 În 1991 în urma decentralizării sistemelor de biblioteci, conform ordinului Ministerului
Culturii şi Cultelor nr. 219 din 10 octombrie 1991, Biblioteca Centrală orăşenească a primit
statut de Bibliotecă Municipală.

SPECIFIC
 Actuala Bibliotecă Municipală a fost inaugurată la 19 octombrie 1877, iniţial ca bibliotecă
orăşenească, apoi ca bibliotecă centrală orăşenească. În perioada 1975-1991 avea funcţia de
bibliotecă centrală în sistemul centralizat al bibliotecilor publice din Chişinău şi statutul de
bibliotecă municipală. În anii 1950-1988 a purtat numele ideologului bolşevic A.A. Jdanov, din
1988 - numele ilustrului om de cultură şi ştiinţă, scriitorul B.P. Hasdeu.
  Biblioteca Municipală are misiunea de a oferi acces liber şi echitabil la informaţie, educaţie,
idei, opinii, lecturi; încurajează, susţine interesul şi libertatea de a cunoaşte; asigură şi dezvoltă
servicii moderne şi necesare dezvoltării chişinăuienilor.
  Strategia şi obiectivele BM, proiectele şi programele elaborate sunt adaptate la satisfacerea
necesităţilor comunităţii chişinăuiene, iar reţeaua formată din 28 de filiale are o arie de
cuprindere pe întreg municipiul, creând un ansamblu coerent şi funcţional care formează o
instituţie patrimonială de documentare şi cercetare. O contribuţie deosebită la valorificarea
tezaurului de publicaţii revine bibliotecilor specializate (Biblioteca Publică de Drept, Biblioteca
de Arte „T. Arghezi”) şi Centrului Academic Internaţional Eminescu,  Centrului de carte
germană.
  BM sprijină identitatea şi diversitatea culturală, prin realizarea cu succes a proiectului
„Servicii de lectură pentru minorităţile naţionale” din capitală, organizând filiale: de carte şi
cultură evreiască „I. Mangher”, rusă „M. Lomonosov”, ucraineană „L. Ukrainka”, bulgară „H.
Botev”, găgăuză „M. Ciachir” şi poloneză „A. Mickiewicz”, cu colecţii în limbile respective.
  O preocupare aparte a Bibliotecii Municipale constă în acordarea de servicii pentru
persoanele dezavantajate care, prin cele mai diverse forme şi facilităţi, sunt integrate în
activităţile sale.
  Profilul Bibliotecii Municipale este universal: de la ediţii de referinţă la monografii, de la
beletristică la literatură ştiinţifică, de la cartea de artă la volume pentru copii. Fondul tradiţional
şi cel electronic formează un adevărat tezaur naţional şi universal care cuprinde peste 1 mln. de
volume puse la dispoziţie, fără restricţii, spre consultare tuturor solicitanţilor. Miza pe
modalităţile de utilizare – directe (consultarea în săli de lectură sau împrumut la domiciliu), la
distanţă (pagina WEB, baze de date, telefon, poşta electronică) şi gratuitatea reuşesc să atragă
anual circa 3 mln. vizite. Impactul acestor performanţe – informarea, documentarea, formarea şi
educarea celor peste 140 mii de utilizatori activi cu o mare diversitate de preocupări, categoriile
prioritare fiind elevii, studenţii, intelectualii, funcţionarii, cărora li se oferă un sistem complex de
servicii pentru instruire şi destindere.

STRUCTURA ŞI ORGANIGRAMA ORGANIZAŢIEI

Reţeaua BM

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu"  este o structură de tip rețea în care activează 28 filiale
și oferă gratuit acces la servicii de informare, de documentare și de culturalizare comunității
chișinăuiene. 
BM sprijină identitatea şi diversitatea culturală, prin realizarea cu succes a proiectului
„Servicii de lectură pentru minorităţile naţionale” din capitală, organizând filiale: de carte şi
cultură evreiască „I. Mangher”, rusă „M. Lomonosov”, ucraineană „L. Ukrainka”, bulgară „H.
Botev”, găgăuză „M. Ciachir” şi poloneză „A. Mickiewicz”, cu colecţii în limbile respective.
Tezaurul de publicații al BM este valorificat de biblioteci și servicii specializate – Biblioteca
de Arte „T. Arghezi”, Centrului Academic Internaţional Eminescu, Biblioteca Publică de Drept,
Deutscher Lesesaal, Serviciul de Carte în limba engleză și Colecții speciale din cadrul Bibliotecii
Centrale.

Consiliul de administraţie
Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu
Consiliul de Administrație
Președintele Consiliului de Administrație
 
Membrii Consiliului
Lidia Kulikovski
Tatiana Coșeri
Ludmila Panzari
Elena Butucel
Savela Starciuc
Taisia Foiu
Genoveva Scobioală
Zinaida Pahomi
Victoria Isac
Olesia Senocosov

Directorul general al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, Chișinău

Mariana Harjevschi
Telefon(oane) Birou: 373 22 22 33 66
mharjevschi@hasdeu.md
E-mail(uri)
mharjevschi@gmail.com

Prim director adjunct

Elena Butucel
 tel.: +373 022 221 185
elena_butucel@hasdeu.md
Director adjunct Dezvoltare şi comunicare
 
Tatiana Coşeri
tel. +373 022 278 592
tcoseri@hasdeu.md
Director adjunct Resurse şi tehnologii
 
Ludmila Pânzari
tel.: +373 022 212 730
panza@hasdeu.md
Director adjunct director Biblioteca Centrală

Managerii Departamentelor
 
Manager Serviciul Personal, Victoria Isac
Tel. +373 022 222 314
personal@hasdeu.md
 
Manager Departamentul Terotehnologie, Olesia Senocosov-Țurcan
Tel. +373 022 21
terotehnologie@hasdeu.md
 
Manager Departamentul tehnologia informației, Victor Rusu
Tel. +373 022 212 046
victor@hasdeu.md
 
Manager Departamentul Dezvoltare și comunicare, Genoveva Scobioală
Tel. +373 022 221 186
genoveva@hasdeu.md
 
Manager Departamentul Studii și cercetări, dr. Lidia Kulikovski
Tel. +373 022 221 116
kulikovski@hasdeu.md
 
Manager Departamentul Memoria Chișinăului, Taisia Foiu
Tel. +373 022 221 697
foiu_taisia@hasdeu.md

 
1. Cercetarea Bibliografică Locală – Contribuţii considerabile la scrierea Memoriei
Chişinăuiene
 
 Manager Departamentul Management infodocumentar, Zinaida Pahomi
Tel. +373 022 661 811
achizitii@hasdeu.md
 
Redactor șef Revista Bibliopolis, Vlad Pohilă
Tel. +373 022 210 812
bibliopolis@hasdeu.md
 
Centre
 Centrul de Carte Germană;
 Centrul Național de Excelență Profesională a Bibliotecarilor.

ANALIZA FIȘEI POSTULUI

 Șef Serviciu – Resurse Umane

Fişa postului şi analiza ei este de fapt o tematică centrală a managementului resurselor

umane datorită tipului de informaţii oferite. Analiza postului implică descrierea caracteristicilor
cele mai importante ale postului şi cercetarea procesului şi unor informaţii prin care poziţia
respectivă poate fi deosebită de alte posturi.

Șeful serviciu secției de Resurse Umane are ca obiectiv principal să elaboreze și

implementeze politici de resurse umane (recrutare, selecție, integrare, motivare și relații de
muncă) care să asigure BM “B.P.Hasdeu” necesarul de personal corespunzător din punct de
vedere cantitativ și calitativ. Serviciul de bază din cadrul instituției la care am efectuat stagiul de
practică include anumite aspecte standartizate, și ele au tangențe cu ocupația actuală a unui
manager de resurse umane.

Analizând şi observând sarcinile şi responsabilităţile specifice a unui şef serviciu a

departamentului de Resurse Umane, pot spune că ele sunt întradevăr dificile de realizat şi
numeroase. Printre ele putem menţiona organizarea şi coordoarea întregului proces de recrutare
şi selecţie de personal pentru posturile vacante precum şi planificarea şi coordonarea procesului
de inducţie al noilor angajaţi pentru a facilita integrarea acestora în organizaţie, acestea fiind
realizate prin urmărirea evoluţiei acestora, din punct de vedere a performanţelor profesionale şi
adaptabilitatea acestora la cerinţele care sunt cerute de societate.

Şeful serviciu de RU are printre sarcinile cele mai importante să stabilească împreună cu
directorul general, membrii administraţiei şi managerii de departamente necesarul de resurse
umane pentru realizarea planului anual. Această activitate este una necesară în cadrul
managementului de resurse umane, resursele fiind pilonul de bază al unei instituţii.

Tot el participă la soluţionarea conflictelor de muncă şi plângerilor angajaţilor şi menţine o

legătură strânsă cu reprezentanţii sindicatelor. De asemenea coordonează activitatea de evidenţă
militară, precum şi pe cea de protecţie a muncii. Totodată şeful serviciu RU ţine evidenţa
documentaţiei necesare activităţii Serviciului, privind salarizarea, asigurările sociale, fluctuaţia
de personal, angajări, promovări, transferuri. Controlarea activităţii de evidenţă a carnetelor de
muncă, înregistrarea contractelor individuale de muncă, evidenţa concediilor medicale, pontajul,
verificarea corectă a întocmirii dosarelor de pensionare, acestea sunt la fel nişte subpuncte
importante din CM, care trebuiesc respectate conform legislaţiei în vigoare.
 Sarcinile şi responsabilităţile pe care trebuie să le îndeplinească un şef serviciu a
departamentului de Resurse Umane au fost amplu studiate de-a lungul timpului, de către experţii
din acest domeniu şi nu numai.

Şeful serviciu de RU este responsabil pentru coordonarea şi conducerea tuturor activităţilor

de resurse umane şi anume: planificarea resurselor umane, recrutarea, evaluarea personalului,
motivarea. El trebuie să creeze şi să menţină un climat de lucru care să faciliteze formarea unei
echipe cât mai eficiente.

În linii mari un şef serviciu secţiei de Resurse Umane profesionist şi capabil trebuie să fie
tot timpul vigilent, să aibă destulă răbdare pentru întreţinerea tuturor sarcinilor necesare la timp,
să fie deschis cu lumea, să ia decizii proactive şi să depună mult efort în colaborarea cu ceilalţi
şefi pe departamente.
Elaborarea unui interviu de angajare pentru specialist resurse umane

1. Care sunt punctele tale forte?

Mă mândresc cu abilităţile pe care le am în relaţia cu clienţii şi cu capacitatea de a rezolva

situaţii care ar putea deveni dificile.

2. Care este cea mai mare slăbiciune a ta?

Obişnuiam să aştept până în ultimul minut să îmi stabilesc întâlnirile pentru săptămâna
următoare, însă am realizat că programarea în avans este mai eficientă.

3. Cum te descurci în situaţii de stres şi presiune?

Lucrez mai bine în situaţii în care sunt presat şi am descoperit că îmi place să muncesc într-un
mediu competitiv.

4. Descrie o situaţie dificilă la locul de muncă la care ai lucrat pe care ai depăşit-o

A fost o stiuaţie nu prea plăcută, dar în fine s-a rezolvat cu bine. Am depăşit-o destul de
repede pentru că de mine a depins totul şi nu era cazul să mă dau bătut la moment.

5.Cum evaluezi succesul?

Pentru mine, succesul apare atunci când performez şi sunt satisfăcut de poziţia mea, ştiind că
munca depusă adduce valoare companiei, mie personal, cât şi altor oameni.

6. De ce ai plecat de la locul de muncă?

Nu mai este loc de creştere în poziţia pe care o deţin în prezent şi sunt gata să îmi schimb locul
de muncă pentru a primi o nouă promovare.

7. De ce vrei acest job, de ce ai ales să lucrezi anume la noi?

Aceasta nu este doar o oportunitate bună, însă compania este locul unde calificările mele pot
face diferenţă.

8. De ce te-am angaja?

Pentru că sunt capabil să lupt până la ultima suflare dacă e nevoie, sunt foarte ambiţios şi pot
să obţin ceva dacă tare mi-o doresc.

9. Care sunt obiectivele tale pe termen lung?

Odată ce voi câştiga experienţă, îmi propun să avansez într-o poziţie de management.
10. Ce îmi poţi spune despre tine?

Probabil puteţi pune la îndoială ce o să vă zic, dar pot obţine rezultate favorabile într-un timp
cât mai limitat posibil, managerul de la locul de muncă la care am fost angajat, doar de asta şi mă
lăsa de obicei să fac eu totul de unul singur pentru că avea totală încredere în mine că n-o să dau
greş şi o să fac totul la timp.

11. La ce salariu te aştepţi?

Păi totul depinde de lucrul pe care o să-l am de făcut, la moment cu mă pot califica ce salariu
aş primi, neştiind deocamdată nici măcar care este salariu tarifar.
Analiza climatului organizaţional şi sănătatea organizaţională în departament sau
organizaţie

Climatul mijloceşte, printr-un complex de conexiuni, desfăşurarea vieţii şi activităţii de grup

la bibliotecă. Optimizarea oricarui element determinant al climatului va avea un efect pozitiv la
nivelul grupului, cât şi la nivel de organizaţie.
Valoarea climatului psihosocial a fost determinată de o serie de factori precum: relaţiile de
simpatie existente între membrii grupului, existenţa şi amploarea subgrupurilor, gradul de
acceptare a liderului, atitudinile interpersonale, relaţiile interpersonale, stilul de conducere şi
competenţa conducătorului, satisfacţii şi insatisfacţii, stări de incertitudine sau nelinişte şi de
asemenea au avut un impact important comunicarea interpersonală şi gradul de cunoaştere
interpersonală asupra climatului organizaţional.
Un alt aspect important, se referă la efectele pe care le-a produs în plan individual sau colectiv,
valoarea pozitivă sau negativă a climatului psihosocial. Astfel în perioada practicii am putut
depista că colectivul se poate manifesta ca grup coeziv, unitar, existând încredere mutuală şi
reciprocă la nivelul membrilor grupului, spirit de colegialitate, întrajutorare şi colaborare.
Angajaţii au avut parte la libera exprimare a disponibilităţilor, resurselor membrilor grupurilor,
relaţiile afective interpersonale corespund satisfacţiei membrilor grupului.
Buna integrare în relaţiile cu membrii grupului mi-a dobândit încredere în accesibilitatea
obiectivelor grupului, ceea ce a crescut dorinţa de atingere a anumitor obiective pe care mi le-am
pus, şi m-au facut să cred în viitorul organizaţiei. În toată această perioadă am avut încredere
totală în grupul, am simţit prezenţa unui spirit de colegialitate. Am avut o bună dispoziţie, care
mi-a ajutat să duc până la capăt ce mi-am pus în plan.
Studierea satisfacţiei şi a motivaţiei pentru muncă în departamentul resurse umane sau
oricare alt departament

Munca însăşi privită ca ansamblu de activităţi determină o satisfacţie pozitivă, atunci când îţi
place lucrul pe care îl îndeplineşti. Un specialist în resurse umane, trebuie să depună mult efort,
pentru ca munca lui să fie apreciată într-un final. El trebuie să ştie multe nuanţe pe care nu orice
angajat din organizaţie poate să-l cunoască. De obicei, secţia de Resurse Umane este numită ca
fiind şi pilonul organizaţiei. Acum la stadiul de învăţare şi practicare, încă ai posibilitatea de a
învăţa sau de a stăpâni o activitate în acest domeniu, ceea ce nu e atât de uşor precum pare.
Într-un final am rămas plăcut surprinsă că m-am identificat la locul de practică cu postul dat, şi
am obţinut rezultate neaşteptate de mine, care la rândul lor m-au înzestrat cu mai mult curaj în
ceea ce fac.
Motivaţia înseamnă dorinţa enormă de a face un anumit lucru sau altul. Oamenii se angajează
în diferite acţiuni motivele fiind diferite: dorinţa intrinsecă de a obţine ceva, comparaţia socială,
presiunea socială, aspiraţiile personale, probabilitatea de a obţine succese, obişnuinţa, creşterea
stimei de sine, etc.
Scopul organizaţiei poate fi realizat doar prin efortul comun ai membrilor ei. Eforturile depuse
la noi la Biblioteca Centrală fiind majore, eforturile calitative şi cantitative ale angajaţilor stau la
baza formării unei organizaţii cât mai eficiente, la acumularea mai multor experienţe şi la
centrarea pe relaţii interpersonale cât mai solide.
Pentru a lucra bine, oamenii trebuie să fie puternic implicaţi în munca lor şi dornici să-şi
atingă anumite scopuri, de la cele mai simple până la cele mai complexe şi utile organizaţiei.
Identificarea nevoilor de perfecţionare şi formare continuă a angajaţilor

CHESTIONAR
PRIVIND NEVOIA DE FORMARE PROFESIONALĂ
A PERSONALULUI DE SPECIALITATE DIN BIBLIOTECI

1. Ce motive vă determină să participaţi la programele / workshopurile de formare

profesională? (puteţi alege mai multe variante de răspuns):
a) nevoia de a dobândi noi competenţe
b) dorinţa de a-mi dezvolta competenţe utile în plan personal
c) calitatea formatorilor
d) punctajul pe care îl pot obţine pentru atestare
e) recomandări ale colegilor
f) dezvoltarea portofoliului personal de activităţi de formare
g) facilităţi oferite prin modul de organizare a cursului (locaţie/costuri/formă de desfăşurare
etc.)
h) alte motive (specificaţi)_____________________________________________________
Formarea continuă este pentru dvs.:

a) foarte importantă

b) de importanţă medie

c) importantă

d) puțin importantă

e) nu este importantă

f) nu pot aprecia

Motivați alegerea răspunsului dvs._______________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

4. În câte programe de formare continuă aţi fost implicat ca beneficiar în ultimii 5 ani?
a) nici un program
b) 1 – 2 programe
c) 3 – 4 programe
d) 5 – 6 programe
e) peste 6 programe
5. La care dintre următoarele centre care oferă programe de formare continuă ați
apelat în ultimii 5 ani?
a) Centrul de Formare Continuă (CFC) al USM
b) Centrul Naţional de Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari (CNEPB)
c) ABRM
d) Centre Regionale de Formare Continuă
e) Novateca
 f) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
g) altele (specificaţi) _________________________________________________________
6. Acordaţi în mod constant timp şi resurse pentru pregătirea profesională?
a) în foarte mică măsură
b) în mică măsură
c) într-o oarecare măsură
d) în mare măsură
e) în foarte mare măsură
7. La care dintre următoarele centre care oferă programe de formare continuă veți
apela în următorul an?
a) CFC al USM
b) CNEPB
c) ABRM
d) Centre Regionale de Formare Continuă
e) Novateca
f) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
g) altele (specificaţi) _________________________________________________________

8. Ce așteptați în cea mai mare măsură de la un program de formare continuă?

(alegeți o singură variantă):
a) noi informații teoretice
b) noi modalități practice de exercitare a profesiei
c) schimb de experiență
d) certificate/diplome
e) altceva (specificaţi) ________________________________________________________

9. Credeţi că pregătirea dvs. profesională actuală corespunde cerinţelor postului

actual şi de perspectivă?
a) în foarte mică măsură
b) în mică măsură
c) într-o oarecare măsură
d) în mare măsură
e) în foarte mare măsură

10. Participarea la programele de formare continuă vă asigură în primul rând (alegeți o

singură variantă):
a) un plus de profesionalism
b) un suport în exercitarea profesiei
c) recunoașterea competențelor profesionale la locul de muncă
d) completarea portofoliului de activitate
e) siguranța locului de muncă
 11. În ce măsură credeţi că pregătirea continuă vă asigură succesul în activitatea
profesională şi dezvoltarea unei cariere în biblioteconomie?
a) în foarte mică măsură
b) în mică măsură
c) într-o oarecare măsură
d) în mare măsură
e) în foarte mare măsură

12. Cât de importantă este pentru dvs. actualizarea continuă a pregătirii profesionale?
a) în foarte mică măsură
b) în mică măsură
c) într-o oarecare măsură
d) în mare măsură
e) în foarte mare măsură

13. Ce modalitate de formare vi se pare adecvată? (alegeţi maxim 3 variante de

răspuns):
a) formare la locul de muncă, prin formatori din cadrul bibliotecii
b) formare la locul de muncă, prin formatori din afara bibliotecii, dar în cadrul reţelei de
biblioteci
c) formare la biblioteca centrală din reţea, prin formatori din centre biblioteconomice
d) formare la locul de muncă, prin formatori din afara Sistemului Naţional de Biblioteci
e) formare la locul de muncă, prin formatori de la CFC al USM
f) formare în afara bibliotecii, în alte locații (CFC al USM, CNEPB, organizații
nonguvernamentale ş.a.)

14. Ce aspect din pregătirea dvs. vreți să perfecționați?

a) competenţe tehnologice
b) competenţe manageriale
c) competenţe TIC
d) competenţe de comunicare și relaționare
e) competenţe psihosociale
f) competente metodologice

15. Pe o scală de la 1 la 5 selectați din tematica propusa cursurile utile pentru

perfecționarea dumneavoastră:
1 (foarte util) 5
(deloc util)

1 2 3 4 5
a) proiectarea şi implementarea serviciilor noi
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
b) managementul inovaţional
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
c) managementul instituţional
|__________|_________|_________|_________|
 1 2 3 4 5
d) managementul asigurării calității
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
e) managementul de proiect
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
f) managementul comunicării
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
g) marketing de bibliotecă
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
h) gestiunea resurselor umane
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
i) tehnologia de bibliotecă
|__________|_________|_________|_________|
1 2 3 4 5
j) conflicte în bibliotecă
|__________|_________|_________|_________|

16. Enumeraţi trei aspecte pe care le-aţi îmbunătăţi la competenţa dumneavoastră

profesională:
1)
__________________________________________________________________________
2)
__________________________________________________________________________
3)
__________________________________________________________________________

17. Care sunt pentru dvs. cele mai importante criterii în alegerea unui modul / curs de
formare? (alegeţi maxim 3 variante de răspuns):
a) costurile
b) formatorii
c) furnizorul de formare
d) tematica
e) metodologiile de formare
f) durata
g) perioada de desfăşurare
h) locaţia
i) certificarea care permite obţinerea de punctaj
j) altele (specificaţi) _________________________________________________________

18. Ce dificultăţi aţi întâmpinat participând la programele de formare oferite de diverşi

furnizori de instruire? (alegeţi maxim 3 variante de răspuns):
a) accesul dificil la informaţii privind oportunităţile de formare
b) distanţa mare faţă de centrul de formare
c) plasarea inadecvată a cursurilor pe parcursul anului (în week-end, perioada vacanţelor
etc.)
d) durata inadecvată a cursurilor în raport cu nevoile mele
e) taxa ridicată de participare în cazul unor cursuri de interes pentru mine
 f) lipsa timpului
g) nu știu unde să mă adresez
h) nu aflu la timp despre organizarea cursurilor / workshopurilor de formare continuă

19. Enumeraţi 3 aspecte care v-au plăcut cel mai mult la ultimul program de formare
urmat de dvs.:
1)
__________________________________________________________________________
2)
__________________________________________________________________________
3)
__________________________________________________________________________

20. Enumeraţi 3 aspecte care, în opinia dvs., ar trebui îmbunătăţite pe viitor în vederea
creşterii calităţii unui astfel de program de formare:
1)
__________________________________________________________________________
2)
__________________________________________________________________________
3)
__________________________________________________________________________

21. Tematicile pe care le propun programele de formare continuă sunt adecvate

nevoilor de formare proprii?
acord total acord parţial indecis dezacord parţial dezacord total

22. Enumeraţi trei subiecte la care aţi dori să urmaţi un curs de formare profesională:
1)
__________________________________________________________________________
2)
__________________________________________________________________________
3)
__________________________________________________________________________

23. Alegeți varianta convenabilă de organizare a cursurilor de formare continuă:

a) în timpul vacanțelor
b) în zile de week-end
c) în timpul săptămânii
d) în ziua sanitară
e) sistem online
f) sistem mixt

24. În ceea priveşte organizarea formării, ce tip de program / workshop de formare

profesională continuă aţi prefera să urmaţi? Ordonaţi preferinţele pe o scală de la 1 (cel
preferat) la 6 (cel mai puţin preferat).
 1 (cel preferat) (6
cel mai
puţin
preferat)
a) tradiţional, care presupune prezenţa fizică 1 2 3 4 5 6
la curs pe întreaga durată a acestuia |________|_______|________|_______|_______|
b) la distanţă, care presupune în special 1 2 3 4 5 6
muncă individuală şi anumite întâlniri cu |________|_______|________|_______|_______|
formatorii
c) online (prin Internet), care nu necesită 1 2 3 4 5 6
întâlniri de tipul faţă-în-faţă între cursanţi şi |________|_______|________|_______|_______|
formatori
d) o combinaţie între cursul tradiţional şi cel 1 2 3 4 5 6
la distanţă |________|_______|________|_______|_______|
e) combinaţie între cursul tradiţional şi cel 1 2 3 4 5 6
online (prin Internet) |________|_______|________|_______|_______|
f) altă formă (specificaţi) 1 2 3 4 5 6
____________________________________ |________|_______|________|_______|_______|

24. Cum apreciați experiența dumneavoastră de formare continuă?

a) insuficientă
b) mulțumitoare
c) bună
d) foarte bună

25. De ce credeți că au nevoie în cea mai mare măsură colegii dvs. (numerotați-le în
ordinea importanței, 1 – cea mai importantă):
a) de actualizare a competenţelor de specialitate
b) de cunoaștere a legislației specifice domeniului infodocumentar
c) de adecvare a tehnicilor de prestare a serviciilor infodocumentare la
cerințele actuale ale utilizatorilor
d) de dezvoltare a abilităților de comunicare cu utilizatorii
e) de dezvoltare a abilităților de comunicare cu ceilalți colegi
f) de dezvoltare a competenţelor digitale

Date despre respondent:

26. Vârsta:
a) până în 25 ani
b) 26-35 ani
c) 36-45 ani
d) 46-57 ani
e) 58-65 ani
f) peste 66 ani
27. Sex:
a) feminin
 b) masculin
28. Mediul de rezidenţă:
a) rural
b) urban
29. Facilităţi de comunicare:
a) nu am adresă de email
b) am adresă de email
30. Vechimea în muncă generală:
a) până în 5 ani
b) 6-10 ani
c) 11-15 ani
d) 16-20 ani
e) 21-25 ani
f) peste 26
31. Vechimea în muncă în biblioteconomie:
a) până în 5 ani
b) 6-10 ani
c) 11-15 ani
d) 16-20 ani
e) 21-25 ani
f) peste 26
32. Vechimea în muncă în actuala bibliotecă:
a) până în 5 ani
b) 6-10 ani
c) 11-15 ani
d) 16-20 ani
e) 21-25 ani
f) peste 26
33. Tipul de bibliotecă:
a) specializată
b) universitară
c) colegiu / învăţământ vocaţional şi tehnici
d) şcolară / liceală
e) publică
f) publică pentru copii
g) naţională
34. Post/funcţie:
a) director & director adjunct de bibliotecă
b) şef de bibliotecă / filială
c) şef serviciu / şef oficiu
d) metodist
e) specialist principal
f) bibliotecar
g) altul (specificaţi) ________________________________________
35. Pregătirea iniţială:
a) studii superioare de specialitate (în biblioteconomie)
b) studii superioare (alt domeniu)
c) studii medii de specialitate (în biblioteconomie)
d) studii medii de specialitate (alt domeniu)
e) altul (specificaţi) ________________________________________
36. Categoria de calificare:
a) categoria superioară
b) categoria I
c) categoria II
d) fără categorie
Observaţii:

În cazul în care chestionarul nu a inclus anumite aspecte pe care le consideraţi importante din
perspectiva preferinţelor pentru propria formare continuă şi pe care doriţi să le semnalaţi, vă
rugăm să le notaţi în spaţiul de mai jos:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Vă mulţumim pentru colaborare!
Concluzii

Formarea şi identitatea profesională a bibliotecarului este o problemă actuală, determinată de

schimbările generate în ultimii ani, în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării.
Profesioniştii în biblioteconomie şi ştiinţa informării se confruntă cu o provocare dinamică a
meidului tehnologic care cere utilizarea extensivă şi eficientă a tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor în scopul supravieţuirii şi pentru îndeplinirea necesităţilor informaţionale
complexe ale utilizatorilor. Totodată, provocarea schimbării vine şi din partea societăţii, care
solicită de la biblioteci servicii noi şi inovative, creativitate şi consiliere.
În urma aplicării acestui chestionar putem înţelege mai bine tendinţele şi nevoile de formare
profesională a specialiştilor din domeniul infodocumentar.
Rezultatele acestui sondaj ne-au ajutat la identificarea nevoilor de formare profesională a
specialiştilor din domeniul infodocumentar şi de asemenea, au servit drept reper pentru
elaborarea programelor, planurilor de studiu pentru cursuri de formare continuă, precum şi au
sugerat idei pentru tematica instruirilor informale şi nonformale.