UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ADMINISTRATIE SI AFACERI

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CHELTUIELI PRIVIND TRANSPORTUL

STUDENT: VATAMANU SORANA-ANA-MARIA

ANUL I
GRUPA 3

2023
 CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR

Cheltuielile sunt reprezentate de dimensiunea in decursul unui exercitiu a unor avantaje

economice viitoare sub forma:
a) Iesirii sau scaderii valorilor activelor, ca urmare a:
- Iesirilor de lichidati sau echivalent de lichiditatii datorita platii unor servicii primite, platii
unor amenzi, penalitati, dobanzii, despagubiri etc;
- Iesirilor din stocuri ale materiilor prime si materiale eliberate in consum, a costului de
achizitie a marfurilor livrate, a costului de productie a produselor finite etc;
- Pierdeilor si minusculilor de valoare, ca urmare a dezastrelor ( calamitatilor); deprecierii
elementelor de activ ( cheltuieli cu provizioanele pentru depreciere); lipsurilor constatate
la inventariere; diferentelor de curs valutar nefavorabile (reducerea creantelor in valuta);
iesiri din patrimoniu a activelor imobilizate etc.
b) Cresterea datoriilor, ca urmare a:
- Consumului de bunuri nestocabile si a serviciilor de la terti;
- Inregistrarii datoriilor fata de personal (cheltuieli cu personalul);
- Inregistrari obligatiilor de plata privind unele impozite, taxe si contributii;
- Cresterii obligatiilor in valuta, ca urmare a modificarii cursului valutar;
- Constituirii provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli;
- Constatarii provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli;
- Constatarii altor datorii carora nu le corespund elemente de activ etc.

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR
Cheltuielile se grupeaza pe feluri de cheltuieli, dupa natura loreconomica, astfel:
A) Cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- Cheltuielile privind consumul de materii prime si materiale consumabile, costul de
achizitie al materialelor nestocabile, costul de achizitie al energiei si apei consumate,
costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute;
- Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executat de terti;
- Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea
patrimoniniala;
- Cheltuieli cu persunalul (salarii si alte drepturi de personal, asigurari si protectia sociala,
contributia unitatii la sigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu
pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli);
- Alte cheltuieli de exploatare: pierderile din creante si alte cheltuieli de exploatare.
 B) Cheltuieli financiare
Prezinta cheltuielile ocazionate de activitatea financiar-bancara a unitatii patrimoniale si cprind
- Pierderi in creante legate de participantii;
- Pierderi din vanzarea de titluri de plasament;
- Diferente nefavorabile de curs valutar;
- Sconturi acordate clientilor;
- Alte cheltuieli financiare.
C) Cheltuieli extraordinare
Prezita acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii
patrimoniale si se refera la:
- Operatii de gestiune: despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar donatii si
subventi acordate, pierderi din debitori diversi;
- Operatii de capital: valoarea contabila a imobilizarilor cedate;
- Alte cheltuieli exceptionale.
D) Cheltuieli cu amortizare si provizioanele
E) Cheltuieli cu impozitul pe profit.
Contabilitatea cheltuielilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 6 “Conturi de
cheltuieli”, care cuprinde mai multe grupe constituiete pe baza clasificarii cheltuielilor amintita
anterior.
Astfel, pentru cheltuielile de exploatare sunt rezervate grupelor de cheltuieli de la 60 la 65
astfel:
- 60 “Cheltuieli privind stocurile”
Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime”- tine evidenta cheltuielilor cu materiile prime. In
debitul contului 601 “Cheltuieli cu materiile prime” se inregistreaza:
- Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la
inventar sau distruse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum si cele aflate la terti si
a diferentelor de pret nefavorabile, aferente (301, 308, 351);
- Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aprovizionate, in cazul folosirii
metodei inventarului intermitent (401);
- Sume in curs de clasificare (473).
- 61 “Cheltuieli cu serviciile executate de terti”
Se debiteaza in cursul lunii fie cu inregistrarea facturii emise de terti fie cu ocazia plati in avans
al acestor lucrari ce urmeaza a fi efectuate cu operatia platii chiriilor.
- 62 “Cheltuieli cu serviciile executate de terti”
 Contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”- cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta altor cheltuieli cu serviciile executate de terti. In debitul contului 628 “Alte cheltuieli cu
serviciile executate de terti” se inregistreaza:
- Sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate deterti (401, 408, 471, 512,
531, 542);
- Sume in curs de clarificare (473).
- 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate”
Contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimiate”-cu autorul acestui cont se
tine veidenta cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate bugetului
statului sau altor arganisme publice. In debitul contului 635 “ Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsamiinte asimilate” se inregistreaza:
- Prorata dn taxa pe valoare adaugata deductibila devenita nedeductibila (4426);
- Taxa pe valoare adaugata colectata aferent bunurilor si serviciilor folosite in scop
personal, predate cu titlu gratuit care depasesc limitele prevazute de lege, cea aferenta
lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate
salariatilor sub forma avantajelor in natura (4427);
- Decontari cu bugetul statului privind impozite, taxe si varsaminte asimilate, cum sunt:
diferentele de pretla gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri si
impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum si alte
impozite si taxe (446);
- 64 “Cheltuieli cu personalul”
Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
cheltuielilor cu salariile personalului. In debitul contului 641 “Cheltuieli cu salariile
personalului” se inregistreaza:
- Valoarea salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului (421);
- Drepturi de personal pentru cae nu s-au intocmit statele de plata, aferente exercitilui
incheiat (428).
Contul 642 “Cheltuieli cu tichetul de masa acordate salariatilor”- cu ajutorul acestui contse tine
evidenţa cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaţilor. În debitul contului 642
"Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" se înregistrează:
- Valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor (532).
Contul 643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” - cu
ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu primele reprezentând participarea
personalului la profit, acordate potrivit legii. În debitul contului 643 "Cheltuieli cu primele
reprezentând participarea personalului la profit” se înregistrează:
- Valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora
(424).
 - 65 „Alte cheltuieli de exploatare” Pentru cheltuielile financiare se utilizează grupa de
conturi:
- 66 „Cheltuieli financiare”
Contul 666 "Cheltuieli privind dobânzile" - cu ajutorul acestui cont se şine evidenţa
cheltuielilor privind dobânzile. În debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobânzile" se
înregistrează:
- valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor ți datoriilor asimilate (168);
- dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar (404);
- valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la entităţi afiliate şi
entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea dobânzilor cuvenite acţionarilor/asociaţilor pentru disponibilităţile lăsate
temporar la dispoziţia entităţii (455);
Pentru cheltuielile excepţionale se utilizează grupa:
- 67 „Cheltuieli extraordinare”
Pentru cheltuielile cu amortizările şi provizioanele se utilizează grupa:
- 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare”
Pentru cheltuielile cu impozitul pe profit se utilizează grupa:
- 69 „cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu funcţie de activ, cu excepţia
contului 609 „reduceri comerciale primite”, care are funcţie de pasiv. Conturile din clasa 6 pot fi
creditate în cursul perioadei, pentru operaţiile în participaţie, cu sumele transmise pe bază de
decont. La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi
pierdere (121).

RECUNOASTEREA CHELTUIELILOR
Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o reducere a
beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unor active sau creşterii unor datorii,
modificare care poate fi evaluată credibil.
Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan (sau concomitent) cu recunoaşterea diminuării
activelor sau a creşterii datoriilor.
O cheltuială este recunoscută în Contul de profit şi pierdere atunci când apare o datorie, fără
ca aceasta să dea naştere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vândute cu
garanţie), de asemenea, o cheltuială este recunoscută imediat în Contul de profit şi pierdere
atunci când o plată nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când avantajele
economice viitoare nu mai corespund condiţiilor de recunoaştere în activul Bilanţului
(constatarea deprecierii unor active).

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se ţine seama de unele din principiile de
organizare a contabilităţii şi anume:
 Potrivit principiului independenţei exerciţiului toate operaţiunile care determină cheltuieli
sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a ţine seama de data
plăţii lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consumul face din contabilitatea
financiară o contabilitate de angajamente.
 Principiul prudenţei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele
indiferent de existenţa unor rezultate financiare favorabile.
 Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri,
înregistrate la conturi de rezultate diferite.
Pentru organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor, agenţii economici trebuie să ţină
seama de prevederile actelor normative în vigoare în România.
Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape, după cum urmează:
a) angajarea – intervine în momentul cumpărării când se crează obligaţia bănească faţă de
furnizori de a plăti bunurile sau serviciile primite de la aceştia;
b) plata – constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale
sau de transfer (fără echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. Astfel, achitarea
obligaţiilor faţă de un furnizor reprezintă o plată ca echivalent, iar achitarea unui impozit
datorat reprezintă un transfer fără echivalent;
c) consumul – sau vânzarea este specific utilizării efective a bunurilor economice în vederea
satisfacerii unor nevoi ale unităţii patrimoniale;
d) încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate
asupra rezultatelor exerciţiului.
Aceste etape derulate în formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane, astfel:
- consumurile de materii prime presupun aprovizionarea şi stocarea acestora, plata
făcându-se concomitent (cash) sau ulterior şi consumul propriu-zis. Deci angajarea poate
să preceadă plata şi consumul.
Uneori materiile prime aprovizionate se consumă înainte de a fi plătite (consumul precede
plata), iar în alte situaţii angajarea se suprapune în timp cu plata (aprovizionări cu plata pe loc în
numerar).
- consumurile de bunuri nestocabile (energia, apa, serviciile de la terţi) au loc simultan cu
angajarea (aprovizionarea), iar plata lor se face ulterior.
Nu toate cheltuielile iau naştere în urma parcurgerii acestor etape, unele dintre cheltuieli nu
presupun o plată, ci sunt consecinţa unui „joc contabil”. Aceste cheltuieli calculate sunt
determinate de deprecierile ireversibile (amortizarea) şi de deprecierile reversibile
(provozioanele) pe care le suferă elementele patrimoniale, aşa cum s-a arătat. În acelaşi timp
unele plăţi se suprapun cu cheltuielile corespunzătoare, cum este cazul plăţii dobânzilor bancare.

INTRODUCERE

“ Contabilitatea este una din cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care fiecare
bun gospodar ar trebui s-o foloseasca in gospodaria sa”
GOETHE

Secretariatul General al Guvernului României (SGG) a apelat la sprijinul Băncii Mondiale prin
intermediul Serviciilor de asistenţă tehnică (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare,
bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul administrației centrale, Ministerului Finanțelor
Publice (MFP) și ministerelor de resort selectate. În scopul îmbunătățirii eficienței cheltuielilor
publice, SCR se axează pe i) consolidarea ulterioară a proceselor de dezvoltare a Planului
Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului României
(SGG); ii) dezvoltarea capacității guvernului de a monitoriza actualizările și implementarea PSI
cu un instrument IT comun, dezvoltat cu sprijinul Băncii; și iii) dezvoltarea unui tablou de bord
central în cadrul SGG pentru raportarea implementării priorităților PSI la nivel înalt ale
ministerelor selectate.
Fiind unul dintre ministerele de resort selectate, Ministerul Transporturilor (MT) s-a angajat să
întreprindă un program de reformă cuprinzător, care să acopere atât politicile publice, cât și
administrația publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul transporturilor
este o componentă importantă a acestei reforme.
Anterior, Ministerul Transporturilor a elaborat o planificare strategică pentru perioada 2012-
2015, cu sprijinul Băncii Mondiale. Acest PSI a luat în considerare informații referitoare la
structura planului strategic anterior, cu toate acestea, pentru a oferi un format uniform în toate
ministerele de resort, metodologia PSI s-a schimbat la îndrumarea SGG. Așadar, PSI-ul actual
are o structură diferită și include obiective strategice legate de programe și măsuri care sunt
evaluate prin indicatori de rezultate directe și indirecte. Deoarece PSI-ul va fi actualizat anual,
programele care au fost finalizate în ciclul precedent nu au fost incluse, iar programe noi au fost
incluse în planificare.
Guvernul României a adoptat în septembrie 2016 Master Planul General de Transport (MPGT)
final (HG nr. 666/2016). MPGT oferă cadrul general de dezvoltare pentru infrastructura de
transport, sursele de finanțare și implementarea strategică a proiectelor în România. MPGT a fost
o condiționalitate ex-ante impusă de către UE pentru ca MT să beneficieze de ciclul actual al
fondurilor de coeziune. MPGT este un instrument de planificare strategică pentru intervențiile
majore care sunt relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor naționale de transport.
Orizontul pentru MPGT este 2040, iar perioada de programare este 2030.

RESURSE FINANCIARE

Viabilitatea PSI 2019-2022 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare

pentru implementarea măsurilor din cadrul fiecărui obiectiv specific.
Aderarea la UE a generat oportunități financiare extraordinare pentru sectorul transporturilor
din România. Pe parcursul ciclului de programare 2014-2020, România a avut dreptul să
primească circa 30.04 miliarde de euro din bugetul UE, în principal pentru transport prin
intermediul fondurilor de coeziune și al fondurilor europene de dezvoltare regională.

AN 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL

FC 486.32 486.32 486.32 486.32 486.32 486.32 486.32 3404.25
FEDR 243.24 243.24 243.24 243.24 243.24 243.24 243.24 1702.73
TOTAL 729.56 729.56 729.56 729.56 729.56 729.56 729.56 5106.98
Tabelul 1. Alocari financiare ale UE in Romania pentru perioada 2014-2020 ( mil. EUR,
preturi constante 2011)

În plus, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) oferă un sprijin suplimentar și

adecvat pentru pregătirea și finanțarea câtorva proiecte strategice enumerate în actualul PSI.
În ciuda pachetului generos de programe UE, asigurarea unei finanțări adecvate a rămas o
provocare până în prezent în procesul de reformă instituțională.