(4) Localitatea, porțiunea din localitatea sau obiectivul în care se află dispusă subunitatea reprezintă

raion de bază al subunității de intervenție și acesta face parte din raionul de intervenție.
(5) Propunerile cu raioanele de intervenţie ale subunităţilor/sectoarele de intervenție ale punctelor de
lucru se elaborează la nivelul ISU și se aprobă la nivelul IGSU, conform prevederilor Dispozițiilor tehnice.
(6) Raionul de intervenţie poate depăşi limitele zonei de competenţă numai pentru nevoi operative,
care se stabilesc prin planuri comune de intervenție, în funcţie de:
a) timpul de răspuns asociat tipului de echipaj/capabilitate;
b) existenţa drumurilor şi practicabilitatea acestora;
c) dotarea și încadrarea subunităţilor de intervenţie;
d) existența și capacitatea de răspuns a serviciilor voluntare pentru situații de urgență care asigură
complementaritatea misiunilor operative în situații de urgență.
(7) Modificarea raioanelor de intervenție ale unor subunități ca urmare a aprobării planului comun
de intervenție nu necesită avizarea și aprobarea la nivelul IGSU.
Art. 37. Zona de competenţă, zona de responsabilitate, raionul de intervenţie și sectorul de
intervenție se materializează pe Harta cu organizarea intervenţiei şi pot fi modificate, conform
competenţelor legale, în funcţie de nevoile operative și criteriile operaționale.
Art. 38. (1) În scopul reglementării modului de asigurare a intervenţiei în afara propriilor zone de
competenţă, unităţile întocmesc între ele planuri de intervenţie comună.
(2) Unitățile de intervenție pot executa misiuni operative în situații de urgență/protecție civilă în
afara zonei proprii de competenţă, fără existența unui plan de intervenție comună întocmit în acest sens, cu
caracter temporar, numai la ordinul eșalonului superior.
Art. 39. Propunerile unităţilor privind dislocarea unor echipe/echipaje de intervenție în puncte de
lucru nou înființate, se înaintează în mod obligatoriu eșalonului superior spre avizare și aprobare, după
caz, conform prevederilor Dispozițiilor tehnice.
Art. 40. (1) Pentru acordarea primului ajutor calificat, asistenţei medicale de urgență şi respectiv
executării misiunilor de descarcerare, în cadrul subunităţilor sunt constituite și funcționează, conform
reglementărilor în vigoare, echipe/echipaje de intervenție specifice Serviciului Mobil de Urgenţă,
Reanimare şi Descarcerare6, denumite în continuare echipaje SMURD.
(2) Teritoriul deservit de echipajele SMURD se suprapune, de regulă, cu raionul de intervenţie al
subunității/sectorul de intervenție al punctului de lucru din care acestea fac parte.
(3) Prin excepţie, echipajele SMURD pot acţiona şi în raioanele de intervenție ale altor subunităţi, la
ordinul dispeceratului unității sub coordonarea medicului coordonator, atunci când nu există echipaje
specializate disponibile în raionul de intervenție, este depăşită capacitatea de intervenţie a resurselor
existente sau când se retrag la sediul subunității și se află cel mai aproape de locația evenimentului.
(4) Echipajele SMURD pot acționa în afara zonei de competență a unității, astfel:
a) cu avizul structurii de specialitate din cadrul DSU, în cazul transferurilor interclinice
medicalizate;
b) la ordinul dispeceratului IGSU;
c) în baza planului de intervenție comun;
d) în baza planului roşu de intervenţie;
e) la solicitarea dispeceratului unității competente teritorial adresată direct dispeceratului care
coordonează resursa, atunci când nu există echipaje specializate disponibile în zona de competență, care să
asigure un timp de răspuns mai mic. În această situație, imediat după alocarea resursei, dispeceratul care
coordonează resursa asigură informarea eșalonului superior, fără să fie necesară o aprobare explicită în
acest sens.

Secțiunea a II-a - Organizarea acțiunilor de intervenție

Art. 41. (1) În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, misiunile
operative/acțiunile de intervenție ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă se organizează pe
urgențe, de regulă, astfel:
a) urgenţa I – se asigură cu echipele/echipajele de intervenţie aparținând unei subunităţi;
b) urgenţa a II-a - asigurată de către subunităţile ISU sau grupului de intervenție;

6
Echipe/ echipaje care încadrează mijloace tehnice din dotare specializate domeniului medical/descarcerare.

Pagina 8 din 31
 c) urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe unităţi limitrofe/grupuri de intervenție;
d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al
IGSU, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.
(2) Pentru asigurarea misiunilor operative/acţiunilor de intervenție, subunitatea de intervenţie
organizează serviciul operativ pe ture de serviciu care sunt compuse din personalul, echipele și echipajele
care încadrează tehnica din dotare și care acţionează independent sau, în situaţii complexe, în cooperare cu
serviciile voluntare/private pentru situații de urgență sau alte structuri responsabile care asigură funcții de
sprijin în obiectivul, zona sau localitatea afectată.
(3) În raport de informațiile deținute referitoare la tipul, natura și amploarea evenimentului,
subunitățile acționează în urgența I cu forțele și mijloacele din componență stabilite de către dispeceratul
unității, în baza prevederilor Concepției specifice. Suplimentarea forțelor şi mijloacelor se poate realiza prin
dispeceratul unității, la solicitarea șefului turei de serviciu, comandantului de subunitate, comandantului
intervenției/acțiunii sau la ordinul persoanelor desemnate de conducerea unității, după caz.
(4) Urgența a II-a se asigură în cazul în care se depășește capacitatea de intervenție a subunității
competente teritorial. Prin capacitate de intervenție a unei subunități se înțelege numărul și tipul echipajelor
de intervenție prevăzute în statele de organizare. Aceasta se prevede distinct pentru fiecare subunitate de
intervenție prin Concepția specifică.
(5) Urgenţa a III-a se asigură prin implicarea în gestionarea situației de urgență a unor
echipaje/echipe de intervenție din cadrul a două sau mai multe unităţi limitrofe/grupuri de intervenție.
Prevederea nu se aplică echipelor/echipajelor de intervenție care nu aparțin unității competente teritorial și
care sunt stabilite prin planul de intervenție comună să intervină în urgența I.
(6) Misiunile operative se execută în succesiune, pe urgenţe, astfel:
a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile
specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a
consecinţelor acestora.
b) În urgenţă a II-a se continuă misiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului
forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni operative, până la finalizarea
intervenţiei.
c) În cadrul urgenţelor a III-a, şi a IV-a, precum și în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă
durată, continuă să se execute misiunile din primele două urgenţe, adaptate permanent la evoluția situației
operative și cu forţe şi mijloace sporite.
Art. 42. (1) În situația producerii unor situații de urgență complexe sau a mai multor situații de
urgență simultan, care generează mobilizarea tuturor capabilităților de răspuns ale unei subunități de
intervenție, dispeceratul unității/dispeceratul IGSU poate dispune, în scopul diminuării timpului de răspuns
sau asigurării unor forțe și mijloace în sprijin, manevra de forțe și mijloace necesară acoperirii nevoilor
operative în raionul de intervenție în cauză, prin dislocarea temporară în raionul afectat a unor capabilități
din cadrul altor subunități și/sau unități de intervenție, după caz.
(2) Echipajele subunităților pot acţiona şi în raioanele de intervenție ale altor subunităţi, la ordinul
dispeceratului unității, atunci când nu există echipaje specializate disponibile în raionul de intervenție, este
depăşită capacitatea de intervenţie a resurselor existente sau când se retrag la sediul subunității și se află cel
mai aproape de locația evenimentului.
Art. 43. (1) Gruparea operativă este o componentă de intervenție, care se creează din timp și se
operaționalizează cu caracter temporar, la ordinul Inspectorului General, în scopul suplimentării și/sau
completării resurselor existente la locul intervenţiei, în cazul evenimentelor de durată, amploare și/sau
complexitate ridicată sau atunci când forţele implicate în misiunile operative nu reuşesc
limitarea/înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă sau sunt considerate insuficiente în comparaţie cu
potențialul evolutiv al situaţiei de urgență.
(2) Gruparea operativă se creează din etapa de planificare a teritoriului pentru intervenție, la
solicitarea comandantului unității competente teritorial și cu aprobarea sau la ordinul Inspectorului General
și se compune din personal și tehnică de intervenție existente în organica uneia sau mai multor unităţi.
Structura, componența și misiunile acesteia se stabilesc din timp, se materializează în documentele de

Pagina 9 din 31
organizare a intervenţiei7, în funcție de nevoia de sprijin a unității competente teritorial solicitantă și în
corelare cu potențialul de manifestare a tipurilor de risc asociate obiectivului/zonei de interes în cauză.
(3) Pe timpul executării misiunilor operative, gruparea operativă se subordonează comandantului
intervenției sau persoanei desemnate de comandantul acțiunii.
Art. 44. (1) Postul medical avansat (PMA) se poate operaționaliza în situația evenimentelor
publice cu aglomerări de persoane, situațiilor de urgență în care sunt implicate un număr considerabil de
persoane, precum și în cazul activării planului roșu de intervenție, pentru asigurarea asistenței medicale de
urgență la locul evenimentului, prin utilizarea mijloacelor tehnice și a materialelor specializate necesare. În
aceste situații coordonarea acțiunilor de triaj medical și/sau asistență medicală de urgență la locul
evenimentului se realizează prin intermediul medicului special desemnat/directorului operațiunilor de
salvare medicală (DSM)8, în condițiile stabilite de reglementările specifice în domeniu și/sau în Planul roșu
de intervenție, după caz.
(2) Operaționalizarea PMA presupune organizarea și amenajarea unei suprafețe de
teren/cort/spațiu/construcție pentru desfășurarea misiunilor de triaj medical și/sau asistență medicală de
urgență în proximitatea locului evenimentului.
(3) Suprafața de teren pe care se operaționalizează PMA se organizează pe 3 zone principale (lanț
operațional PMA):
a) zona de colectare victime;
b) zona operațională PMA;
c) zona de evacuare victime.
(4) Zona de colectare a victimelor este organizată în afara zonei de risc și reprezintă suprafața de
teren pe care se desfășoară acțiuni de transport sau brancardaj a victimelor de la limita zonei de risc până în
punctul de colectare temporară a victimelor (PCV) și/sau în PMA, la care se adaugă activitatea desfășurată
în PCV.
(5) Zona operațională PMA reprezintă suprafața de teren/spațiile special amenajate în care se
execută activitățile principale de triaj și asistență medicală de urgență. În proximitatea acestei zone se pot
organiza, activități de asistență psihologică pentru victime și de regrupare a persoanelor implicate (fără
leziuni fizice).
(6) Zona de evacuare victime reprezintă suprafața de teren în care se execută activitățile de evacuare
a victimelor spre unitățile spitalicești. În această zonă se organizează și un punct de regrupare pentru
mijloacele de evacuare medicală (PRM) aflate în așteptare.
(7) Pentru executarea misiunilor specifice în lanțul operațional PMA, comandantul
intervenției/comandantul operaţiunilor de salvare (COS)9 nominalizează personal responsabil și mijloace
tehnice specializate din cadrul ISU, astfel:
a) zona de colectare victime: minim 1 ofițer/subofițer responsabil cu evidența
victimelor/organizarea PCV, activitatea de brancardaj și transport victime la PMA și un număr de echipe de
brancardaj adaptat situației. În funcție de modul de organizare a zonei de intervenție, activitatea de
brancardaj până la PCV/PMA poate fi executată și cu personalul specializat care acționează în zona de risc;
b) zona operațională PMA: minim 1 ofițer/subofițer responsabil cu logistica/instalarea PMA;
c) zona de evacuare victime: minim 1 ofițer/subofițer responsabil cu activitatea de evacuare a
victimelor din PMA către unitățile spitalicești stabilite de medicul sau asistentul medical de
evacuare/medicul șef PMA și alocarea unui număr de mijloace tehnice de evacuare medicală adaptat
situației.
(8) În cazul evenimentelor care implică un număr considerabil de victime sau un volum ridicat de
efort repartizat într-o perioadă îndelungată de timp, comandantul intervenției/COS nominalizează un ofițer
responsabil cu coordonarea misiunilor desfășurate de întregul personalul ISU în lanțul operațional PMA.
(9) În funcție de tipul și complexitatea evenimentului, încadrarea cu personal ISU, mijloacele
tehnice specializate alocate și atribuțiile specifice asociate misiunilor executate în lanțul operațional PMA,
se stabilesc prin Concepția specifică și/sau Planul roșu de intervenție, după caz.

7
Harta cu organizarea intervenției, planul cu organizarea intervenției, planul de intervenție comună.
8
definit conform prevederilor Planului Roșu de Intervenție
9
definit conform prevederilor Planului Roșu de Intervenție.

Pagina 10 din 31
 (10) Schema de organizare a misiunilor de triaj medical și/sau asistență medicală de urgență la locul
evenimentului asociate unui PMA, este prezentată în Anexa nr. 2.
Art. 45. (1) În scopul desfășurării unor misiuni specializate de răspuns în situații de
urgență/dezastre de durată, amploare și/sau complexitate ridicată în afara teritoriului național, se
operaționalizează module naționale de intervenție specializate (module de protecție civilă). Acestea sunt
componente de intervenție care se constituie din timp și se operaționalizează cu caracter temporar, în baza
hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prin care se stabilește acordarea de
asistență internațională.
(2) Modulele naționale se compun din personal specializat, echipe/echipaje și tehnică de intervenție
existente în organica uneia sau mai multor unități/structuri din cadrul IGSU, în a altor structuri/instituții
aflate în coordonarea DSU sau a altor autorități sau ONG-uri cu responsabilități în gestionarea tipului de
risc în cauză la nivel național.
(3) Structura, componența și misiunile modulelor se stabilesc la nivelul IGSU și se materializează în
documentele operaționale specifice modulului, în funcție de nevoia de sprijin declarată și în corelare cu
complexitatea misiunilor executate și reglementările internaționale dedicate.
Art. 46. (1) În scopul desfășurării unor misiuni specializate de răspuns în situații de
urgență/dezastre de durată, amploare și/sau complexitate ridicată pe teritoriul național, în baza prevederilor
Concepțiilor naționale de răspuns, la nivel județean/Bucureşti-Ilfov se operaționalizează module de
intervenție specializate (module de protecție civilă). Acestea sunt o componentă de intervenție care se
constituie din timp la fiecare ISU și se operaționalizează cu caracter temporar potrivit prevederilor
Concepțiilor naționale de răspuns, la ordinul inspectorului general al IGSU sau al comandantului acțiunii la
nivel național.
(2) Structura, componența și misiunile modulelor se stabilesc detaliat în Planurile de acţiune pe
tipuri de risc.
Art. 47. (1) Intervenţia unităţilor/subunităţilor la sediile şi imobilele misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare sau ale reprezentanţelor organizațiilor internaţionale (care se bucură de
inviolabilitate), se execută pe baza consimţământului prealabil al şefilor acestora. Unitățile trebuie să
cunoască la care dintre acestea se poate interveni fără a obţine consimţământul prealabil.
(2) În situaţia în care la un astfel de obiectiv nu se primeşte acceptul din partea şefului misiunii
diplomatice, oficiului consular sau al reprezentanţei organizaţiei internaţionale, se vor lua măsuri pentru
limitarea şi/sau înlăturarea consecinţelor evenimentului (situaţiei de urgenţă) la
construcţiile/obiectivele/zonele învecinate, după caz.
Art. 48. (1) Premergător întrunirilor şi manifestărilor la care participă public numeros, la care sunt
prezenţi demnitari români şi/sau străini sau la care este stabilit gradul de risc mediu/ridicat de autoritatea
competentă conform prevederilor actelor normative incidente, COp/Grupul de Intervenție, întocmește
Planul de măsuri privind asigurarea misiunilor operative din competența ISU. La ordinul
inspectorului general, planul de măsuri se poate întocmi de CON.
(2) Planul de măsuri întocmit de COp se aprobă de prim adjunctul inspectorului șef iar cele
întocmite de grupurile de intervenție se avizează de către șeful COp și se aprobă de prim adjunctul
inspectorului șef.
(3) Asigurarea misiunilor operative din competența ISU se poate realiza din locația de desfășurare a
evenimentului sau altă locație stabilită explicit, din subunitate sau prin monitorizare din punctul de
comandă al unității.
Art. 49. (1) Pentru gestionarea activităților prevăzute la articolul anterior se vor executa activități
privind planificarea, organizarea și pregătirea acțiunilor.
(2) Planificarea acțiunii din competența ISU cuprinde:
a) informarea UPU SMURD cu privire la desfășurarea evenimentului;
b) informarea Inspecției de Prevenire în vederea participării la ședințele de cooperare/tehnice,
efectuarea controalelor/verificărilor în teren la locațiile de desfășurare a manifestației/adunării publice;
c) transmiterea către coordonatorul acțiunii a principalelor constatări/concluzii în urma desfășurării
controlului/verificării;
d) culegerea datelor și informațiilor necesare care vor sta la baza luării deciziei privind măsurile de
prevenire, monitorizare și stingere a incendiilor, evacuare și acordare a primului ajutor medical în cazul

Pagina 11 din 31
producerii unor situații de urgență, conform modelului prevăzut pentru fișa de recunoaștere a zonei de
interes;
e) executarea recunoașterii în teren, cu forțe și mijloace, la locația de desfășurare a
manifestației/adunării publice. Dacă în ultimul an există recunoaștere întocmită la obiectivul în care are loc
manifestația/adunarea publică și nu se constată alte modificări sau nu se identifică alte
riscuri/vulnerabilități, nu se va mai elabora o altă fișă de recunoaștere, menționându-se pe fișa existentă
doar data ultimei recunoașterii;
f) realizarea schimbului de date și informații cu celelalte structuri ale MAI specializate în
menținerea/asigurarea/restabilirii ordinii și siguranței publice la UAT, precum și cu Serviciul de Protecție și
Pază, după caz.
(3) Organizarea acțiunii din competența ISU cuprinde:
a) analiza situației și luarea deciziei cu privire la organizarea dispozitivelor de protecție și
intervenție cu forțe și mijloace în teren, din subunitate sau din proximitatea locației de desfășurare a
manifestației/adunării publice și, totodată, de adaptare la situațiile concrete ce s-ar putea înregistra în zonă
sau la obiectivul în care au loc activitățile, pentru a se putea interveni, în mod operativ, pentru stingerea
incendiilor, evacuarea persoanelor și acordarea primului ajutor calificat;
b) stabilirea forțelor și mijloacelor ce urmează a fi angrenate în misiune ținând cont de riscurile
și/sau vulnerabilitățile identificate;
c) stabilirea modului de amplasare/dispunere al forțelor și mijloacelor angrenate în misiune (schiță
și text);
d) stabilirea modului de echipare pentru fiecare categorie de personal;
e) elaborarea planului de măsuri la nivelul centrului operațional pentru prevenirea, monitorizarea și
gestionarea situațiilor de urgență ce se pot produce pe timpul manifestației/adunării publice.
(4) Pregătirea acțiunii din competența ISU cuprinde:
a) instruirea întregului personal participant la misiune cu privire la modul de acțiune pentru fiecare
categorie de personal, modul de realizare a comunicării, precum și la respectarea normelor de securitate și
sănătate în muncă;
b) verificarea forțelor și mijloacelor angrenate în misiune cu privire la modul de echipare, dotare,
cunoaştere şi executare a misiunilor specifice stabilite;
c) verificarea accesoriilor și a tehnicii de intervenție participante la misiune;
d) amplasarea/dispunerea forțelor și mijloacelor angrenate în misiune;
e) identificarea instituțiilor și personalului cu funcții de conducere cu care se cooperează și
stabilirea modului de comunicare.
(5) Structura de principiu a planului de măsuri este prevăzută în Dispozițiile tehnice de elaborare a
documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, raportare și evaluare a
acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă denumite în continuare
Dispoziții tehnice.

Secțiunea a III-a - Organizarea personalului pentru intervenție

Art. 50. (1) Nominalizarea în serviciul operativ a personalului profesionist și a voluntarilor
selecționați și pregătiți la nivelul subunităților care încadrează tehnica de intervenţie, se face zilnic în
Planul cu organizarea serviciului operativ și de zi.
Art. 51. În funcţie de destinaţia mijloacelor de intervenţie din dotare, pentru îndeplinirea misiunilor
din competență, în cadrul serviciului operativ organizat la nivelul subunităţilor de intervenție
funcționează/se operaționalizează, în principal, următoarele echipe/echipaje de intervenție:
a) echipaje de primă intervenţie şi comandă asigură măsuri de prim răspuns adaptat dotării și
suport tehnic/logistic pentru coordonarea forţelor la locul intervenţiei şi pentru crearea fluxul informaţional
cu punctul de comandă/comandantul intervenției;
b) echipaje de intervenţie cu apă şi spumă acţionează, după caz în funcție de dotare, pentru
salvarea şi evacuarea oamenilor, animalelor și respectiv a bunurilor materiale de valoare, oprirea procesului
de ardere prin diferite procedee, protecţia căilor destinate salvării şi evacuării persoanelor, animalelor şi
bunurilor materiale, protecţia instalaţiilor şi construcţiilor situate în zona afectată, alimentarea cu apă
menajeră a populaţiei, acordarea primului ajutor calificat, descarcerare/deblocare, evacuarea apei din
imobile/amenajări/terenuri inundate etc;

Pagina 12 din 31