Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Def. Este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv .
1. PRONUMELE PERSONAL
- pronumele personal are forme la persoana a I-a, a II-a şi a III-a singular şi plural.
PERSOANA A I-A
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. eu - noi -
Ac. (pe) mine mă, m (pe) noi ne, n
D. mie îmi, mi nouă ne, ni
G. - - - -
V. - - - -
PERSOANA A II-A
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. tu - voi -
Ac. (pe) tine te, t (pe) voi vă, v
D. ţie îţi, ţi vouă vă, vi, v
G. - - - -
V. tu! - voi! -
PERSOANA A III-A - masculin
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. el - ei -
Ac. (pe) el îl, l (pe) ei îi, i
D. lui îi, i lor le, li
G. (a, al, ai ,ale) (a, al ,ai, ale)
lui - lor -
V. - - - -
PERSOANA A III-A - feminin
SINGULAR PLURAL
f. accentuate f. neaccentuate f. accentuate f. neaccentuate
N. ea - ele -
Ac. (pe) ea o (pe) ele le
D. ei îi, i lor le, li
G. (a, al, ai ,ale) (a, al ,ai, ale)
ei - lor -
V. - - - -
Funcţii sintactice
1. Subiect: Ei au zidit o casă.
2. Atribut pronomial prepoziţional(Ac): Cartea de la ea este nouă.
3. Complement direct: Am văzut-o pe Maria.
4. Complement indirect(D): Îi dau ei floarea.
5. Atribut pronominal(Dativ posesiv): Mâna-mi este ruptă.
6. Complement indirect(Ac): Vin cu noi în excursie.
3. PRONUMELE REFLEXIV
- pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a
PERSOANA A III-A
f. accentuate f. neaccentuate
Ac. (pe) sine se, s
D. sie, sieşi îşi, şi
Observaţie!!! Pentru persoana a I-a şi a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele neaccentuate – singular şi plural – ale pronumelui personal.
Persoana a I-a Persoana a II-a
Singular Plural Singular Plural
Ac. mă, m ne, n Ac. te, t vă, v
D. îmi, mi ne, ni D îţi, ţi vă, vi, v
Pentru a nu se confunda pronumele reflexiv cu pronumele personal, trebuie să se ţină cont de următoarele indicaţii:
*** când persoana verbului coincide cu persoana pronumelui ↔ pronume reflexiv
Mă spăl pe faţă. Te îndrepţi spre ieşire.
I I II II
*** când persoana verbului nu coincide cu persoana pronumelui ↔ pronume personal
Mă aştepţi în parc. Vă dau un ban.
I II II I
Observaţie!!! În general, pronumele reflexiv se ia împreună cu verbul, care este la diateza reflexivă, fără a avea funţie sintactică (fiind marcă a
diatezei refelxive).
*** Când este marcă a diatezei reflexive nu poate răspunde corect la întrebările pe cine? cui? , neavând funcţie sintactică
Eu mă gândesc. Îşi aminteşte de mine.
(Pe cine?) (Cui?)
*** Când pronumele reflexiv poate răspunde corect la întrebarea pe cine? cui? Atunci acesta nu mai este marcă a diatezei reflexive, ci are
funcţie sintactică (verbul fiind la diateza activă pronominală)
Eu mă spăl. (pe mine) Eu îmi cos nasturele. (mie)
(pe cine?) (cui?)
Funcţii sintactice
1. Complement direct: S-a regăsit pe sine.
2. Complement indirect (D): Şi-a procurat sieşi o maşină.
3. Complement circumstanţial de mod: cartea se afla lângă sine.
4. Atribut pronominal (D posesiv): Niculăiţă şi-a numărat banii.
Observaţie!!!
Pronumele ei, lui, lor sunt întotdeauna pronume personale.
Funcţii sintactice
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui posesiv determină un substantiv şi se acordă cu acesta devine adjectiv pronominal posesiv cu
funcţia sintactică de atribut adjectival.
Casa mea este nouă.
Lucrarea voastră este de mare valoare.
5. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV
Forme:
a. pronume denmonstrativ de apropiere: acesta, aceasta, aceştia, acestea, acestuia, acesteia, acestora.
b. Pronume demonstrativ de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea, aceluia, aceleia, acelora.
c. Pronume demonstrativ de identitate: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi, aceluiaşi, aceleiaşi, aceloraşi.
d. Pronume demonstrativ de diferenţiere: celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte, celuilalt, celeilalte, celorlalţi, celorlalte.
Forme populare: ăştia, ăstea, ăşa, aia, işti, ălălalt, etc
Funcţii sintactice
1. Complement direct: Îi aştept pe aceştia.
2. Subiect: Acelea au sosit mai repede.
3. Atribut pronominal genitival: Casa acestuia a luat foc.
4. Complement dircumstanţial de loc: Merg la ceilalţi.
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui demonstrativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta devine adjectiv pronominal
demonstraţiv cu funcţia sintactică de atribut adjectival.
Maşina aceea este nouă.
Pe aceşti oameni îi cunosc.
Funcţii sintactice
1. Subiect: N-am aflat¹/ cine te supăra².
2. Complement direct: Nu ştiu¹/ pe cine aştept²/.
3. Complement indirect(Ac): Nu ştiu¹/ despre cine vorbiţi²/.
4. Complement circumstanţial de loc: Banca¹/ pe care stau²/ e undă¹/.
5. Atribut pronominal genitival: Am citit cartea¹/ a cărui erou este personajul principal²/.
6. Complement indirect(D): Ştiu¹/ cui adresez întrebarea²/.
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui relativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta devine adjectiv pronominal relativ cu
funcţia sintactică de atribut adjectival
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui interogativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta devine adjectiv pronominal
interogativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival
Ce mâncare preferi?
Cărui vecin îi datorezi scuzele?
Funcţii sintactice
1. Subiect:Niciunul nu a câştigat.
2. Complement direct: Nu i-am văzut pe niciunii dintre colegii mei.
3. Nume predicativ (N): Vinovatul nu a fost niciunul.
4. Complement indirect(Ac): N-am vorbit cu nimeni.
5. Complement indirect(D): Nimănui nu i-a venit să creadă vestea.
6. Atribut pronominal genitival: Nota niciuneia nu a fost comentată.
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui negativ determină un substantiv şi se acordă cu acesta devine adjectiv pronominal negativ cu
funcţia sintactică de atribut adjectival
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui de întărire determină un substantiv şi se acordă cu acesta devine adjectiv pronominal de întărire
cu funcţia sintactică de atribut adjectival
Claudiu însuşi a luat cartea în mână.
Singular Plural
PERSOANA
Pers. I
N-Ac (eu) însumi (eu) însămi (noi) înşine (noi) însene
Pers. a II-
a (tu) însuţi (tu) însăţi (voi) înşivă (voi) însevă
N – Ac.
(ție) însuţi (ție) înseţi (vouă) înşivă (vouă) însevă
D-G
Pers. a III–a
N – Ac. (el) însuşi (ea) însăşi (ei) înşişi (ele) înseşi
Funcţii sintactice
1. Subiect:Fiecare a câştigat.
2. Complement direct: I-am văzut pe toţi dintre colegii mei.
3. Nume predicativ (N): Lucian a devenit altul.
4. Complement indirect(Ac): N-am vorbit despre ceva.
5. Complement indirect(D): Am dat cartea unuia dintre colegii mei.
6. Atribut pronominal genitival: Am ascultat părerea fiecăruia.
OBSERVAŢIE!!!!
Când formele pronumelui nehotărât determină un substantiv şi se acordă cu acesta
devine adjectiv pronominal nehotărât cu funcţia sintactică de atribut adjectival