UNIVERSITATEA „....................” DIN ................................

FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII FARMACEUTICE/ASISTENȚĂ DE
FARMACIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
..........................................................................

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
.......................................................

ABSOLVENT
.............................................

.............................
2022
 UNIVERSITATEA „.......................” DIN .........................
FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII FARMACEUTICE/ASISTENȚĂ DE
FARMACIE

Avizat
Data
Semnătura coordonator

ACTUALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE
PRIVIND COMPRIMATELE DE UZ
FARMACEUTIC

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
.................................................

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
.....................................................

ABSOLVENT
............................................

.............................
2022
 Cuprins

Introducere...................................................................................................................3

Capitolul I – Noțiuni generale privind forma farmaceutică a comprimatelor......4

I.I – Aspecte definitorii, generale și istorice..................................................................4
I.II – Utulizarea comprimatelor – avantaje și dezavantaje............................................6
I.III – Clasificarea comprimatelor farmaceutice...........................................................8
I.IV – Comprimate farmaceutice de uz special.............................................................9

Capitolul II – Metode de preparare și formularea comprimatelor

de uz farmaceutic.......................................................................................................12
II.I – Prepararea comprimatelor..................................................................................12
II.II – Formularea comprimatelor................................................................................13
II.III – Tehnologia utilizată în obținerea comprimatelor.............................................18

Capitolul III – Cercetare aplicativă privind tehnologiile folosite pentru

fabricarea comprimatelor cu dezintegrare orală...................................................24
III.I – Tehnologii brevetate..........................................................................................25
III.II – Filmele orodispersabile (FDO)........................................................................35
III.III – Exemple industriale........................................................................................38
III.IV – Controlul calității comprimatelor orodispersabile..........................................40

Concluzii.....................................................................................................................43

Bilbliografie................................................................................................................45
 Introducere

Evoluția tehnologică a ultimilor ani a permis dezvoltarea formelor farmaceutice

de comprimate cât și a aparaturii de formulare și preparare ale acestora. Tehnologia
proceselor de comprimare a evoluat de la simpla preparare a unei pulbere intr-un
cilindru, până la mașini de comprimat automate, rotative, cu o producție de peste
200000 unități pe minut.
Comprimatele farmaceutice sunt clasificate după gradul de dispersie în categora
sistemelor macroeterogene de tip gazos sau solid. Încă de la apariția acestora, forma de
administrare a fost cea pe cale orală, în prezent peste 90% dintre comprimate păstrând
aceeași recomandare. Însă, odată cu perfecționarea tehnologiilor de fabricare precum și
a dezvoltării excipienților farmaceutici inovatori, au fost introduse în terapie diferite
tipuri de comprimate cu administrare externă pe mucoase sau parenteral ori subcutanat.
Motivația alegerii temei s-a datorat faptului ca aceste comprimate farmaceutice
pe langă vechimea si tradiția lor, reprezintă și cea mai utilizată metodă de tratament
existentă. Fiind cel mai utilizat tratament, consider că este de o importanță covârșitoare
să cunoaștem modul de administrare și spectrul de acționare dar și efectele produse de
substanțele auxiliare, solvenți, adjuvanți sau conservanți. Totodată, am fost fascinată de
asemenea atât de metodele de prelucrare cât și de actuala tehnologie de producere a
comprimatelor farmaceutice. Acest subiect reprezintă impulsul necesar de care am
nevoie pentru dezvoltarea mea profesională cât și socială, izvorât din dorința de a face
bine si a ajuta oamenii din jurul meu.
Astfel, lucrarea de față este intitulată „Actualități și perspective privind
comprimatele de uz farmaceutic”, iar prin intermediul acesteia mi-am propus să abordez
chestiuni de ordin teoretic și aplicativ.
Structura lucrării este compusă din trei capitole, primele două fiind dedicate
cercetării teoretice, cercetare în care voi defini comprimatele farmaceutice, clasificarea
acestora, căile de administrare, formularea și tipurile existente. Cel de-al treilea capoitol
reprezină cercetarea aplicativă din analizarea tehnologiilor folosite pentru fabricarea
comprimatelor cu dezintegrare orală. Lucrarea se încheie cu secțiunea rezervată
concluziilor, urmată de bibliografie.

3
 Capitolul I – Noțiuni generale privind forma farmaceutică a
comprimatelor

I.I – Aspecte definitorii, generale și istorice

Comprimatele reprezintă preparate farmaceutice de ordin solid, ce conțin doze

unitare din una sau mai multe subsanțe de ordin activ. Acestea sunt obținute ca urmare a
comprimării unui volum de particule, fiind destinate administrării. Anumite comprimate
se administrează prin înghițire sau mestecare, altele se dizolvă în lichide, iar altele sunt
menținute în cavitatea bucală având astfel proprietatea de a elibera substanța activă.
Din puct de vedere fizic, comprimatele farmaceutice fac parte din categoria
sistemelor macroeterogene, de tip gazos sau solid. Particulele componente sunt
constituite din una sau mai multe substanțe active, substanțe ce pot fi asociate cu diferiți
excipienți: diluanți, lianți, dezagreganți, lubrifianți, coloranți, aromatizanți, etc.[1].
Din punct de vedere lexical, denumirea acestor forme de ordin farmaceutic
provine din limba latina, de la verbul comprimo, comprimare, verb ce reprezintă
acțiunea de comprimare. De asemenea, aceste comprimate sunt denumite in popor
tablete, cuvînt ce deriva din latinescul tabula și reprezintă tablă sau planșă, aceasta
denumire facând referire la forma acestor preparate.
Cea mai des întâlnită formă a comprimatelor este cea de cilindru, acestea
prezentând adesea șanțuri specifice pentru subdiviziare, sigla producătorului sau doza
de substanță activă existentă, de asemenea existând posibilitatea existenței unei pelicule
protectorare. Atât dimensiunea cât și masa comprimatelor poate să difere, fiind
condiționate de cantitatea de substanțe medicamentuase și de modul de utilizare.
Dimensiunea comprimatelor poate să difere, diametrul cel mai comun fiind cuprins între
5 și 17 milimetrii, iar greutatea oscilează între 0,1 și 1 gram.
Datorită avantajelor multiple, comprimatele farmaceutice reprezintă formele cu
cea mai largă producție industrială, aceste avantaje fiind atât pentru producător cât și
pentru cumpărător. Din punct de vedere al producției, acestea sunt simple și economic
de preparat, stabile și convenabile pentru procesele de transportare, gstionare și stocare.
Din punctul de vedere al pacienților, avantajul acestor forme farmaceutice este
reprezentat de portabilitate, exactitate în dozaj și de cele mai multe ori datorită formei
ușoare de administrare.

4
 Cea mai des întâlnită cale de administrare este cea orală, prin care se obțin
efectele sistemice, iar calea parentenală este adesea asociată cu cazurile de urgență sau
cu tratamentul specific spitalicesc. Totuși proporția este covârșitoare în favoarea
administrării orale, aproximativ 90% dintre aceste comprimate fiind bazate pe acest tip
de consum.
Pentru a obține un comprimat farmaceutic nou, firma producătoare investește
sume considerabile în cercetare care, este necesar să ateste faptul că substanța
medicamentoasă ce urmează a fi administrată, oferă un efect terapeutic favorabil. Astfel,
rezultă forma farmaceutică solidă și dozată ce are impact pozitiv atât pentru industrie
cât și pentru pacient. Cel mai elocvent și actual exemplu de investiții în cercetare, cu
rezultate pozitive, este reprezentat de giganții farmaceutici Merck și Pfizer care, în urma
investițiilor în acest sector, au reușit sa producă în timp record comprimatele
farmaceutice „Molnupiravir” și „Paxlovid” cu scopul de a trata actuala pandemie de
COVID.
Prima scriere care atestă existența unei forme asemănătoare comprimatelor,
datează din secolul X și a fost regăsită în literatura de specialitate arabă. În cadrul
acestei scrieri, este descris inclusiv procesul de obținere, acesta constând în presarea
unei substanțe cu ajutorul a două bețe de ebonită, iar forța fiind aplicată cu un ciocan[2].
Anul 1843 este cel mai reprezentativ pentru aceste forme farmaceutice, datorită
englezului William Brockedon care, pe lângă faptul ca publică o carte de specialitate
referitoare la modul de comprimare, inventează și o mașină de comprimat ce primește
brevetare.
Prima substanță farmaceutică transformată în comprimat a fost bicarbonatul de
potasiu, utilizarea acestor forme crescând rapid într-un timp foarte scurt. În anul 1870,
modul de presare prin forța rezultată de lovitura ciocanului a fost înlocuită cu mașinării
rotative ce foloseau prese, tehnologie ce este asemănătoare inclusiv mașinăriilor folosite
astăzi. La scurt timp după apariția acestor mașinării au fost inventate și primele metode
de adăugare a unui strat protector pentru comprimate. Procese au evoluat intr-un ritm
accelerat, aceste comprimate fiind regăsite în Farmacopeea Britanică, Franceză, etc.

5
 Bilbliografie

[14] Farmacopeea Europeană, 2018, ediția 9.5 online http://online6.edqm.eu/ep905/

[1] Cristea A., Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, ediţia a II- a
Bucureşti, 2009, 52p.;
[2] Bălălău D., Baconi D. Toxicologia substanţelor medicamentoase de sinteză,
Editura Tehnoplast Company, Bucureşti, 2005, 15p.;
[4] Cristea A., Tratat de farmacologie, Editura Medicală,Bucureşti, 2005, 92p.;
[5] Popovici I., Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz (contribuție Eugen Diug).
Dicționar Farmaceutic. ed. III-a, Ed. „Polirom”, Iaşi, 2014, 943p.;
[6] Popa G. Gafitanu E. – Comprimate orodispersabile, forma farmaceuticå modernå,
Rev. Med. Chir. Soc., Med. Nat., Iasi, 2003,46p.;
[7] Monciu CM., Neagu A., Nedelcu A., Aramă C., Constantinescu C. Analiză chimică
în controlul medicamentului, Editura Medicală, Bucureşti, 2005, 67p.;
[9] Saramet G, Lupuleasa D, Forme farmaceutice solide, Editura Printech, 2013, pag.
53-74p.;
[10] Stănescu U. (editor), Hâncianu M., Gird C. E. Farmacocnozie. Produse vegetale cu
substanţe bioactive, Editura Polirom, 2020, 26p.;
[11] Dobrescu D. si colaboratorii – Memomed, Ed. Minesan, Bucuresti, 2017, 46p.;
[16] Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1993, supl. 2004,
15p.;
[3] [15] Leucuţa S. Tehnologie farmaceutică industrială. Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2001,67p.;
[8] [13] Imre S., Muntean D., Principii ale analizei medicamentului. Editura
UniversityPress: Târgu-Mureş; 2006, 85p.;
[12] [17] Popovici I., Lupuliasa D. Tehnologie farmaceutică vol. I, Ed. Polirom, Iaşi,
ediția a IV-a, 2017, 39-46p.;

6
 CONTACT WHATSAPP
+40737434943
ORICE DOCUMENT VINE ÎNSOȚIT DE TEST
ANTIPLAGIAT
DOCUMENTUL POATE FI PERSONALIZAT
LA CERINȚELE CLIENTULUI