Electro Gra Me

Electro şi
magnetograme
Bioelectromagnetism
Electrograme, magnetograme
§ Definiție.
• Înregistrări, la suprafaţa corpului, ale câmpului
electric/magnetic generat de un organ.
§ Activitatea electrică a unui organ.
• Însumarea activităţii celulelor componente.
• Excitare asincronă – în general.
u Praguri de excitabilitate, viteze de propagare.
u Timpul de propagare.
§ Starea fiziologică ori patologică.

§ Volum conductor.
2022 Electrograme 2
Activitatea electrică
§ Electrozi extracelulari (u).
§ Lichidul interstiţial – volum şi conductivitate
mari. u=0
• Ve @ 0. repaus
A B
§ În repaus.
• Mediul extracelular – echipotenţial. u=0
excitație
u VB - VA = u = 0. A B
§ Excitaţie.
• u ¹ 0.
• u ≪ DVi.
2022 Electrograme 3
Activitatea electrică
§ Suprafața unui organ.
• Număr mare de celule.
u Excitație asincronă.
u Viteze de propagare diferite.
§ Propagarea excitaţiei Lungime de undă
• Undă de excitaţie.
• Frontul de undă. Front de undă
u Linia de demarcaţie între zona activată / inactivă.

• Lungimea de undă.
u Lungimea zonei depolarizate la un moment dat.
v Durata PA.
v Diferenţa dintre vitezele de propagare.
2022 Electrograme 4
Înregistrarea activităţii electrice
§ Suprafața corpului.
§ Volum conductor.
2022 Electrograme 5
§ Înregistrare bipolară.
• Ambii electrozi activi – în zone activabile.
u V variază la ambii electrozi.
• u – schimbarea polarităţii.
A B
1
A B
2
A B 1 2 3
3
2022 Electrograme 6
§ Înregistrare unipolară.
• Electrod de referinţă (B).
u V = const. (0 V).
• u – aceeaşi polaritate.
A B
1
A B
2
1 2 3
A B
3
2022 Electrograme 7
Electrocardiograma (ECG)
a b
c
§ Câmpul electric al inimii. x
ed a
§ Unda de excitare. x P
• Dipol electric. e y
b d
u Câmp electric. -q
q
u Momentul de dipol (µ). d
c l +q
vµ = q×l.
§ Intensitatea câmpului electric (într-un punct P).
µ cos q
• E= d 2
.
§ Reprezentare vectorială.
§ Vectorul electric al inimii.
• Axul electric instantaneu.
§ Sincronism pronunţat - mV.
2022 Electrograme 8
§ Definirea unui vector în spaţiu – trei proiecţii.
§ Triunghiul lui Einthoven, 1903.
• Mâna dreaptă (R) / stângă (L), piciorul stâng (F).
• Derivaţiile standard. R
I
L Derivaţia I
R
u Derivaţia I (RL). 0 P T
QS
u Derivaţia II (RF). II III
u Derivaţia III (LF).
• Piciorul drept. F
R
L
II
u Bornă de împământare – perturbaţii. R III
R
P T
§ Derivaţii precordiale: V1 – V6. Q S
F
P
QS
T
u Electrod de referinţă (împământat).

u Înregistrare unipolară.
2022 Electrograme 9
§ Unda P.
• Depolarizarea atrială.
§ Intervalul P–Q.
• Nodul sino-atrial ® miocardul ventricular.
R
§ Complexul QRS. 0,2 s
• Depolarizarea ventriculară.
§ Segmentul S–T.
1 mV
T
segm.
• ~ 0 V. P ST
U
§ Unda T. interval
PQ QRS
Q S
• Repolarizarea ventriculară.
2022 Electrograme 10
Magnetocardiograma (MCG)
§ Activitatea electrică a cordului
- câmp magnetic.
• 10-10 T.
• Ecranare și compensarea
câmpurilor exterioare.
§ Detectarea componentelor
vectorului magnetic.
• Dispozitive supraconductoare cu
interferență cuantică
(Superconducting Quantum
Interference Device - SQUID)
Magnetocardiograma (MCG)
§ Nu aduce multe informaţii în plus faţă de ECG.
• Electromagnetocardiograma (EMCG) creşte
probabilitatea unui diagnostic corect.
Sistemul nervos central (SNC)
§ Structura.
• Măduva spinării
u Fibre aferente/eferente.
• Encefalul.
§ Sistemul nervos somatic (motor).
• Postura şi mişcarea – echilibrul.
u Proprioceptori, exteroceptori (ochiul) și analizorul
vestibular.
u Comandă mușchii scheletici (musculatura striată).
• Volitiv şi conştient.
§ Sistemul nervos autonom (vegetativ).
• Viscere, mediul intern.
u Interoceptori (viscere).
u Mediul intern, glande, musculatura netedă.
v Tensiunea arterială, respirația, temperatura etc.

• Inconştient.
§ Interconectări.
§ Transmite informaţii la cortex – căile
nervoase aferente (CNA) – PA.
§ Recunoaşte, analizează şi prelucrează
informaţia în cortex şi în relee neuronale
intermediare.
• Senzaţii şi percepţii.
• Funcţii integratoare.
• Elaborare de comenzi.
• Funcţii superioare.
§ Controlează funcţionarea sistemului, prin
mecanisme de reacţie.
§ Sistem ierarhizat.
• Arcuri reflexe.
u Măduva spinării, bulbul rahidian (trunchiul cerebral).
• Control superior.
u Pe mai multe nivele.
u Căile nervoase eferente (CNE) – PA.
v Comandă.
v Control.
Măduva spinării (MS)
§ Canalul rahidian – vertebre.
• Substanţa cenuşie (corpurile celulare).
• Substanţa albă (fibrele nervoase).
• Cornul posterior – aferenţe.
• Cornul anterior – eferenţe.
Posterior (dorsal)
Rădăcina Cornul Fibră
posterioară posterior aferentă Ganglion
spinal
Materia Canalul
Nerv albă rahidian
rahidian
Fibră
eferentă Rădăcina
Cornul anterioară
Materia
cenuşie Anterior (ventral) anterior
Măduva spinării (MS)
§ Nervul rahidian
• Rădăcina posterioară – aferenţe.
u Ganglionul spinal – corpul neuronal.
• Rădăcina anterioară – eferenţe; corpul neuronal
– cornul anterior.
Posterior (dorsal)
Rădăcina Cornul Fibră
posterioară posterior aferentă Ganglion
spinal
Materia Canalul
Nerv albă rahidian
rahidian
Fibră
eferentă Rădăcina
Cornul anterioară
Materia
cenuşie Anterior (ventral) anterior
Arcul reflex
§ Buclă de reglare automata – reacție negativă.
§ Corpul neuronal – în cornul anterior al MS,
bulbul rahidian etc.
§ Control superior.
§ Monosinaptic; polisinaptic – interneuroni.
• Întârziere. Control
superior
Control
IN superior
Senzor
Efector
IN
+
- + - +
Sistemul nervos somatic
§ Scopul
• Postură, mişcări voluntare, mişcări reflexe.
§ Reglarea contracţiei musculare.
§ Ierarhizată.
• Arcuri reflexe.
u Medulare.
v La fiecare nivel.
• Control central.
Musculatura striată
Mușchi
Tendon
§ Muşchi scheletici.
• Contracția musculară.
§ Structura.
• Fascicule.
u Grupuri de fibre.
v Miofibrile
(gr. myos = mușchi).
¬Miofilamente.
• Filamentul gros.
• Punți laterale.
• Filamentul subţire.
§ Contracția.
• Alunecarea filamentelor.
u Consum de energie – ATP.
Contrcția musculară
Senzori
§ Proprioceptori.
• Fusul neuromuscular.
u Fibre intrafuzale.
v Fibre nervoase Ia.
u Alungirea muşchiului.
• Organul tendinos al lui Golgi.
u Tendoane.
v Fibre nervoase Ib.
u Tensiunea din muşchi.
§ Nociceptori (piele, diferite organe).
§ Labirint – echilibru.
II
Fusul neuromuscular Ia
§ Fibrele lanţului nuclear – FLN. FSN
• Răspuns static – lungimea muşchiului. FLN
§ Fibrele sacului nuclear – FSN. gs

gd
• Răspuns dinamic – viteza de alungire. FEF
§ Fibre Ia. OTG Ib
Fusul neuromuscular
§ Repaus – activitate de fond – PA neregulate.
§ Alungire – creşte frecvenţa PA.
§ Scurtare – PA încetează.
§ Preponderenţa răspunsului dinamic (FSN).
§ Fibre fuzimotoare g.
• Potenţarea activităţii.
• gs; gd.
Reglarea medulară Fibră
SNC
Ganglion
§ Arcuri reflexe. spinal aferentă
• La fiecare nivel. IN
§ Motoneuronul a. a
§ Informaţii de la senzori. Fibră

a
• Integrarea informaţiilor.
eferentă
§ Controlat de SNC.
§ Cupluri antagonice.
• Flexor (MF)/extensor (ME).
§ Legături controlaterale.
§ Corelarea în timp.
• Legături multisinaptice – interneuroni.
Reflexul miotatic
§ Menţinerea constantă a lungimii (l ) SNC
-
muşchiului. +
a
R
§ Fusul neuro-muscular – fibrele Ia. Contractie
• Ramuri spre SNC. (l )

SNC
§ Motoneuronul a.
• Alungire à excitare. Muşchi flexor Ia
u Contracţia muşchiului. g
• Reacţie negativă. Excitare

Inhibi?ie
§ Celula Renshaw (R) FI
• Sinapsă cu o ramură colaterală a FE
axonului neuronului motor a. aF
• Inhibiţie recurentă şi laterală (aS). R
§ Motoneuroni a sinergici (aS)

Reflexul miotatic
§ Neuronii fuzimotori g.
• gd – FSN – răspuns intens, de scurtă durată.
• gs – FLN (+FSN) – răspuns lung – menţinerea SNC
posturii. Muşchi flexor

Ia
§ Reacţie pozitivă. g
• Creşte rata descărcării pe neuronii Ia.

• Răspuns şi la scurtare. FI
• Amplificare – creşterea sensibilităţii.

FE
aF
• Creşterea vitezei de răspuns. R
• Control mai fin, într-un domeniu mai larg.

Reflexul miotatic SNC
+
aFS +
–
+
+
+
aF
–
Muşchi +
flexor R
gs +
gd +
– + – + +
FLN FSN
+
– C A
dt +
+ Ia
Reflexul Golgi
§ Menţinerea constantă a tensiunii în muşchi.
§ Organul tendinos al lui Golgi (OTG) – fibre Ib. SNC
• Prag mai ridicat.

• Răspuns static şi dinamic.
Ib
OTG
• Ramuri spre SNC. IN
§ Neuronul motor a
FI
FE
• Creşterea tensiunii à inhibiţie. Muşchi flexor

aE
• Relaxare – reacţie negativă. R
u Împiedică o contracţie prea puternică.

• Legături bisinaptice – interneuron (IN). (F ) +
IN
-
SNC
+
u Întârziat faţă de reflexul miotatic. a
§ Motoneuroni a sinergici Relaxare
(F )
• Egalizarea tensiunii între fibrele aceluiaşi muşchi.
Reflexul Golgi SNC
+
aFS -
–
+
aF –
–
Muşchi +
R
flexor t
+
OTG
+
+ Ib
+
– C A
dt
Integrarea informaţiei
§ Reflexele miotatic şi Golgi.
• Servomecanism unic de control al raportului
tensiune/alungire, deci al rigidităţii muşchiului.
§ Comanda muşchilor sinergici.
§ Comanda muşchilor antagonici.
• Flexor/extensor – excitaţie/inhibiţie.
§ Legătură controlaterală.
• Pentru toate reflexele.
§ Semnale de la alţi receptori.
• Nociceptori.
• Labirint – echilibru.
SNC
+
aFS +
+
– +
Nc
+
+
–
aF + + Ia De la
– – Ib muşchiul
– – NS extensor
Muşchi +
R
flexor
gs +
gd +
+ – + – + +
OTG FLN FSN
t
+
+
– C A
dt + – Spre
+ t –
+ Ia muşchiul
+
extensor
+
+ Ib t
+
– C A
dt
Integrarea informaţiei SNC
§ Senzori.
Ib Ib Ia
§ Muşchi flexor (F)/ Ia OTG
g
extensor (E).
• Excitație/inhibiție.
§ Neuronii fuzimotori. F FIF E
• g. FEF
aE
§ Control SNC. R
aF
R
Electrograme 34
2022
§ Sistem de reglare complex.
• Bucle de reacţie locale şi globale. SNC
u Arcuri reflexe corelate.
u Control superior. + –
• Intrări – de la senzori. g a
• SNC.
u Mărimea de referinţă. + –
v Prestabileşte starea muşchiului. Muşchi
v Mişcări.
Ia Ib
u Modulare prin fibrele fuzimotoare g.
v Reacţie pozitivă locală.
v Reacţie negativă globală.
• Elementul de execuţie – motoneuronul a.

u Integrarea informaţiilor.
§ Motoneuronul a.
• Ca amplificator operaţional.
• Intrări multiple (cca 6000 sinapse). R
u Senzori. R –
u SNC.
x1
xi a(µ) y
• Celula Renshaw.
x
u Bucla de reacţie. n
u Excitaţiile slabe ale neuronului a rămân nealterate,
iar cele puternice sunt inhibate.

u Regimul tranzitoriu – amplificarea iniţială mare;
este micşorată (cu întârzierea sinaptică).

v Răspuns rapid, dar amortizat.
Electromiograma
§ În repaus / în contracţie.
§ 50 μV ® 20 - 30 mV.
§ Înregistrare.
• Electrod ac.
u O singură unitate motorie.
• Electrozi de suprafaţă.
§ Analiză spectrală.
Electroencefalograma. Encefalul
§ Trunchiul cerebral.
• Bulbul rahidian.
• Puntea.
• Mezencefalul.
§ Cerebelul.
§ Diencefalul.
• Talamusul.
• Hipotalamusul.
§ Emisferele cerebrale.
• Corpul calos.
• Cortex.
Corpul
Cortexul cerebral calos
§ Etimologie: lat. cortex =

scoarţă, înveliş.
• Materia cenuşie.
§ Structura.
• A = 2.200 cm2. Comisura
• d = 1,3 – 4,5 mm.

• 109 – 1011 neuroni.
• Emisfere – comisura –
corpul calos.
• Lobi.
u Circumvoluţiuni.
u Șanţuri.
Organizarea cortexului cerebral
§ Arii de proiecţie senzorială.
• Vizual, auditiv, olfactiv (paleocortex), gustativ,
vestibular, somestezic (stimuli corporali).
§ Cortexul motor.
§ Cortexul asociativ.
• Ciclul veghe/somn.
• Funcţii superioare.
u Conştiinţă.
u Limbaj.
u Memorie.
u Învăţare etc.
§ Încrucişarea fibrelor.
§ Asimetria emisferelor.
• Specializarea.
• Dominanţa. Logică
Nume
Orientare
temporală
Intuiție
Imaginație
Imagini
Muzică
Recunoștere
facială
Orientare
spațială
Conștiință?
§ Controlul tuturor funcţiilor.

§ Conexiuni.
Electroencefalograma (EEG)
§ Activitatea spontană a creierului.
• Foarte complexă.
u 1011 neuroni; 1.000 - 100.000 sinapse.
• Excitare asincronă: µV.
• 0 - 50 Hz.
• Depinde de locul înregistrării şi
de starea de veghe/somn.
§ 21 de electrozi.
• Înregistrări bipolare.
• Înregistrări monopolare.
§ Starea de veghe/somn.
§ Faze ale somnului: cca 90 min.
§ Unde.
• a: 8-13 Hz / 10-100 µV.
• b: 13-30 Hz / 5-30 µV.
• d: 0,5-4 Hz / 20-150 µV.
u Copii şi adulţi adormiţi.
• q: 4 -8 Hz / ® 70 µV.
u Copii şi adulţi adormiţi.
Potenţiale evocate
§ Raspunsul cortical la un stimul specific
(adecvat).
§ Probleme.
• Separarea de EEG.
• Prelucrarea - medierea - pe calculator.
§ Amplitudinea şi latenţa undelor.
• Relaţia cu parametrii stimulului.
Potenţiale evocate
§ Vizual.
• Monocular (cel mai frecvent).
• Binocular.
• Cromatic.
• Imagini în mișcare.
Potenţiale evocate
§ Auditiv.
• Tonuri pure.
• Vorbire.
§ Somatosenzorial.
• Stimularea nervilor periferici
(electric).
Magnetoencefalograma (MEG)
§ Activitatea electrică a cortexului +
neomogenităţile volumului conductor.
• 0,5 pT.
u B terestru: zeci µT.
u RMN: T.
• Aceeaşi caracteristică de frecvenţă ca şi EEG.

§ Ecranare, compensare.
§ Dispozitive supraconductoare cu interferență
cuantică (SQUID).
Magnetoencefalograma (MEG)
§ MEG detectează elemente la

care EEG nu e sensibilă.
§ Rezoluție spațială mai bună
decât EEG.
• Combinare cu IRM.
Electrooculograma (EOG)
§ Structura ochiului.
§ Polarizarea electrică statică a ochiului.
§ Cornea pozitivă faţă de spatele ochiului.
• 0,4 - 1 mV.
• Se modifică la mişcările oculare.
§ Electrozi plasaţi în colţul ochilor (în afară).
§ Calibrare.
• Privirea spre două puncte fixe.
§ Sensibilitatea: 5 - 20 µV/grad.
§ Rezoluţia: 2 grade.
§ Unghiul maxim: 70 grade.
• Liniaritate până la 30 grade.
Electroretinograma (ERG).
Structura retinei
§ Celule senzoriale -
fotoreceptoare (CS).
• Celule cu conuri.
u 6 – 7×106.
u În fovee – în exclusivitate.
u Adâncitura foveală.
v Retragerea straturilor celulare

anterioare.
• Celule cu bastonaşe.
u 1,5×108.
Structura retinei
§ Celule orizontale (CO).
• Sinapsă.
u 6 – 50 celule receptoare.
u Celule bipolare.
§ Celule bipolare (CB).

• Primul neuron vizual.
• Sinapsă.
u Fovee – o celulă cu con.
u Periferie – conuri şi
bastonaşe.
u Celule orizontale.
v Celule senzoriale distale.
Structura retinei
§ Celule ganglionare (CG).
• Sinapsă.
u Celule bipolare.
u Celule amacrine.
• Nervul optic (NO).
§ Celule amacrine (CA).
• Transmit informaţii centru
® periferie.
• Reacții locale.
§ Epiteliul pigmetar (EP).
• Melanină.
• Absorbția luminii.
• Regenerarea retinalului.
Celulele fotoreceptoare
§ Traductor.
• Radiaţia EM.
u Cca 380 – 780 nm.
• Semnal electric.
Membrana celulară.
SEC
u
§ Segment extern (SEB/SEC).

• Pigment fotosensibil.
SIC
§ Segment intern (SIB/SIC).
• Nucleu.
• Organite celulare. CB CC
u Mitocondrii.
• Terminaţie sinaptică.
Celulele cu bastonaş
§ Asigură vederea scotopică.
• Gr. scotos = întuneric.
• Lumină slabă, alb-negru.
• Sensibilitate deosebită.
u Un foton.
§ SEB.
• Formă cilindrică (25 µm).
• 2000 de discuri separate.
u Pigmentul fotosensibil.
v Rodopsină: cca 108/bastonaş.
v 500 nm.
Celulele cu con
§ Vederea fotopică.
• Gr. fotos = lumină.
• Lumină puternică, vederea colorată.
• Sensibilitate mai scăzută.
§ SEC.
• Formă conică. 535 570
• Discuri – invaginarea membranei. 0
Sensibilitate relativă log.

• Trei tipuri – pigmenţi fotosensibili. -1
445
Roşu
u 570 nm (roşu). -2
u 535 nm (verde).
u 445 nm (albastru).
Verde
Albastru
400 500 600 700 l(nm)
Pigmentul fotosensibil
§ Bastonaşe – discuri.
• Rodopsina. P P
PP
u Opsina – proteină.
u Retinalul – aldehida vitaminei A. C
v 500 nm. 3 1
2 4
v Fotoizomerizare – 200 fs. Faţa citoplasmică
II I
III
11
IV V VI VII Membrana
discului
11-cis
hn
Faţa intradiscală
11 N
trans
Procesul biochimic
§ Modificare conformaţională a rodopsinei.
• Metarodopsină II - activă enzimatic.
• Circulaţie de sarcină.
u Potenţialul receptor iniţial (PRI).
P P
PP
C
3 1
2 4
Faţa citoplasmică
II I
III
IV V VI VII Membrana
discului
Faţa intradiscală
Membrana SEB SEB
P
§ Canale controlate de GMPc
(guanozin monofosfat ciclic).
• Influx de Na+ și Ca2+.
§ Pompă de schimb (transport
activ secundar).
• Flux pasiv Na+ și K+.
• Eflux activ Ca2+.
Procesul biochimic
§ Cascada GMPc.
• Controlul canalelor din SEB.
• Activarea/dezactivarea enzimelor (> 10). SEB
§ Absorbția fotonului – activarea rodopsinei. P
§ Hidroliza GMPc.
• Funcţie de nivelul de iluminare.
• Închiderea canalelor controlate de GMPc.
u Blocarea influxului de Na+ și Ca2+.
• Hiperpolarizarea membranei.
§ Amplificare ≃ 106.
Cascada GMPc
P
GD b M
a
A g
T ++
Ca
P P T b
GD b +
K
a
GC
g g T Ca ++
+
bg Na
P
0
GD
a S
TaD Ta Pg
A
P
GT
Re K R* H 20 a g GMPc
SGC
Tbg GMPc ++
S Ca
P b +
g Pg GC Na
R* g
Ta
GTP 5'GMP 5'GMP
GDP
a GMPc
T ++
P Ca
GTP GD b
hn a a
GT
GTP +
g g g g Na
g
P
a GMPc
a b a b a b
R R* R*T
PDE Pab2TaPg Pab
Transport ionic prin membrană
§ Pasiv.
• SEB – influx – Na+ şi Ca2+. D
u Canale GMPc (C). 2+

Ca , K
+
SEB
Na+ Na++ SEB
• SIB – eflux – K+.
+
Ca + P
Na
• Curentul de întuneric.
2+ +
Ca , K +
Na++
+
Na Ca
§ Activ.
• SEB – pompă de schimb. + K
+
Na
u Pasiv: Na+, K+. K
+
K
+
SIB
u Activ: Ca2+.
+ +
u 4Na /K /Ca .
2+
• SIB – pompă Na+/K+.

u 3Na+/2K+. Curent de
întuneric
Curenţi ionici - echilibrul ionic
§ Na+. D
• Canal GMPc (SEB). Ca2+, K+
• Pompa de schimb Na+,K+/Ca2+ (SEB). Na+ Na+++ SEB

Ca +
Na
• Pompa Na+/K+ (SIB). Ca2+, K+
Na+
Na++
Ca
+
§ K+ .
• Canal K+ (SIB).
• Pompa de schimb Na+,K+/Ca2+ (SEB). Na+
K+
K+
K+
• Pompa Na+/K+ (SIB). SIB
§ Ca2+.
• Canal GMPc (SEB).
• Pompa de schimb Na+,K+/Ca2+ (SEB).
Polarizarea membranei SEB
§ La întuneric – V = –40 mV. P
• Canale ionice (C).

u Deschise de GMPc – C(3GMPc).
• Influx de Na+ şi Ca++.
§ Iluminare.
• Hidroliza GMPc.
• Închiderea canalelor.
• Hiperpolarizarea membranei.
u ® –80 mV. hn
u Constantă la stimul constant. U
-40 mV
• Scade concentraţia Ca++. -80 mV
u Potențează hidroliza GMPc.
Circuitul electric echivalent
§ l > L bastonaş.
• Membrana echipotenţială.
e SEB SIB
IcNa IcCa IcK IpNa IpCa IpK Iki Ina* IK*

Rna Rca RK Rki
C
V
Ena Eca EK EK
*Vederea colorată
§ Teoria tricromatică - Young şi Helmholtz (sec. 19).
• Culori fundamentale. 535 570
0
§ C = xR + yV + zA.
Sensibilitate relativă log.

• Pigmenţii din conuri (R, V, A).
Roşu
-1
445
• Coeficienţi cromatici. -2
u x, y, z Ì [-1,1]
§ Reguli de combinare. Verde
• M = N. Albastru
u M + K = N + K. 400 500 600 700 l(nm)
• nx, ny, nz.

§ Discromatopsii - acromatopsii.
Triunghiul (diagrama) culorilor.
§ Coeficienții cromatici.
• Reprezentare geometrică tridimensională.
§ O singură strălucire a tuturor culorilor.
• x + y + z = 1.
• Proiecţie plană.
u x, y.
u z = 1 – x – y.
§ Triunghiul culorilor.
• Commission Internationale
d'Éclairage (CIE ) – 1931.
§ Conturul – punctele corespunzătoare tuturor

lungimilor
2022
de undă din spectrul
Electrograme
vizibil. 71
Caracteristicile percepţiei vizuale
§ Nuanţa.
• 200.
u Femei/bărbați.
§ Saturaţia (puritatea cromatică).
• 20 de trepte pentru fiecare nuanţă.
§ Strălucirea.
• 500 de trepte.
§ 200 ´ 20 ´ 500 = 2.000.000 gradaţii.
Prelucrarea informaţiei în retină
celulă senzoriala celule senzoriale
celule orizontale
celulă bipolara
celula ganglionara
nervul optic
CS – CO – CB – CG: P local.
Depolarizare/hiperpolarizare.
Axonul (NR) CG: PA.
Codificarea semnalului
§ Întreaga informaţie.
• Culoare, luminanţă, mişcare etc.
§ Celulele ganglionare.
• Nervul optic.
• În lipsa stimulului (întuneric).
u Activitate de fond.
u PA – frecvenţă joasă, intervale neregulate.
§ Iluminare.
• Răspunsuri de tip ON, OFF, ON-OFF.
• Mare diversitate de răspunsuri.
• Diferențe de luminozitate, de culoare, mișcare etc.
Prelucrarea informaţiei în retină
mV lumina
§ Bipolare. 20
• Câmp receptor. 10
0
u Orizontale. mV
0,4 0,8 s
• Hiperpolarizante. 20
• Depolarizante. 10
0
§ Ganglionare. 0,4
Bipolară hiperpolarizantă
0,8 s
• Câmp receptor. lumina lumina

• CAN – PA.
• OFF/ON.
§ Amacrine.
• Reacţii. ON central
Ganglionară
OFF central
Căile de transmitere şi
prelucrare a informaţiei
§ Calea directă. hn
• CS – CB – CG.
§ Calea încrucişată.
• CS – CO – CB – CG.
CS CS
§ Sinapse.
(+)
CO
• Excitatoare (+). (+)

( )
(+)
• Inhibitoare (-). CBh CBh
§ CB hiperpolarizantă.
CA
(+) (+)
§ CG-OFF central. CG-OFF CG-OFF

NO
§ Nervul optic.
Electroretinograma (ERG)
§ Lentile de contact speciale.
• Pe cornee - electrod cu soluţie salină.
• Sârmă de Ag clorurat.
§ Electrodul de referinţă - tâmplă sau lobul
urechii.
§ Contribuţia volumului conductor.
§ Caracteristicile stimulului.
• Intensitate, lungime de undă.
§ Ochi adaptat la întuneric sau la lumină.
§ Zecimi de mV.
Electroretinograma (ERG)
§ Potenţialul receptor iniţial (PRI): pigment.
§ Unda a: celulele senzoriale.
§ Potențial oscilant: CB.
§ Unda b:
• Celulele Müller (gliale).
• Eflux de K+ (CS+CB).
§ Unda c: epiteliul pigmentar.
Alte tipuri de electrograme
§ Electrocohleograma.
• Invazivă.

Electro Gra Me

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electro Gra Me

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electro şi

§ Starea fiziologică ori patologică.

§ Propagarea excitaţiei Lungime de undă

u Linia de demarcaţie între zona activată / inactivă.

u Derivaţia III (LF).

u Electrod de referinţă (împământat).

v Tensiunea arterială, respirația, temperatura etc.

§ Fibrele lanţului nuclear – FLN. FSN

• Răspuns static – lungimea muşchiului. FLN

§ Fibrele sacului nuclear – FSN. gs

• Răspuns dinamic – viteza de alungire. FEF

§ Fibre Ia. OTG Ib

§ Informaţii de la senzori. Fibră

• Ramuri spre SNC. (l )

• Reacţie negativă. Excitare

• Sinapsă cu o ramură colaterală a FE

axonului neuronului motor a. aF

• Inhibiţie recurentă şi laterală (aS). R

§ Motoneuroni a sinergici (aS)

posturii. Muşchi flexor

• Creşte rata descărcării pe neuronii Ia.

• Amplificare – creşterea sensibilităţii.

• Creşterea vitezei de răspuns. R

• Control mai fin, într-un domeniu mai larg.

• Prag mai ridicat.

• Ramuri spre SNC. IN

• Creşterea tensiunii à inhibiţie. Muşchi flexor

• Relaxare – reacţie negativă. R

u Împiedică o contracţie prea puternică.

• Elementul de execuţie – motoneuronul a.

u Excitaţiile slabe ale neuronului a rămân nealterate,

iar cele puternice sunt inhibate.

este micşorată (cu întârzierea sinaptică).

Cortexul cerebral calos

§ Etimologie: lat. cortex =

• d = 1,3 – 4,5 mm.

§ Controlul tuturor funcţiilor.

• Aceeaşi caracteristică de frecvenţă ca şi EEG.

§ MEG detectează elemente la

v Retragerea straturilor celulare

§ Celule bipolare (CB).

§ Segment extern (SEB/SEC).

• Discuri – invaginarea membranei. 0

Sensibilitate relativă log.

u Canale GMPc (C). 2+

• SIB – pompă Na+/K+.

• Pompa de schimb Na+,K+/Ca2+ (SEB). Na+ Na+++ SEB

• Pompa Na+/K+ (SIB). SIB

§ La întuneric – V = –40 mV. P

• Canale ionice (C).

IcNa IcCa IcK IpNa IpCa IpK Iki Ina* IK*

Sensibilitate relativă log.

u M + K = N + K. 400 500 600 700 l(nm)

• nx, ny, nz.

§ Conturul – punctele corespunzătoare tuturor

• Câmp receptor. lumina lumina

• Excitatoare (+). (+)

• Inhibitoare (-). CBh CBh

§ CG-OFF central. CG-OFF CG-OFF

S-ar putea să vă placă și