Materiale i cercetri arheologice

Rezultatele săpăturilor arheologice din insula Păcuiul lui Soare

Petre Diaconu, C. Custurea, Th. Papasima, Petre Vlădilă

Citer ce document / Cite this document :

Diaconu Petre, Custurea C., Papasima Th., Vlădilă Petre. Rezultatele săpăturilor arheologice din insula Păcuiul lui Soare. In:
Materiale şi cercetări arheologice, N°14 1980. A XIV-A sesiune anuală de rapoarte. pp. 493-495;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1980.1585

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1980_num_14_1_1585

Fichier pdf généré le 18/11/2020

 PETRE DIACONU, C. CUSTUREA, TH. PAPASIMA, P. VLADILA

Rezultatele săpăturilor arheologice

din insula Păcuiul lui Soare

aramă avînd pe avers vulturul bicefal, iar

pe revers monograma X (Terter).
într-un studiu publicat cu doi ani în urmă
am încercat să arătăm că acest gen de mo¬
nede atribuit pînă atunci ţarului, bulgar
Gheorghe Terter I1, care a domnit la Tlmovo
între 1279 şi 1290, aparţine în realitate unui
alt Terter,Acest
XIV-lea. de peTerter
la sfîrşitul
a fost identificat
secolului de
al
noi cu un fiu al Dobrotici menţionat ca atare
în Cronica scurtă a împăraţilor bizantini2.
Datarea cu circa 100 de ani mai tfirziu a
monedelor de aramă cu vulturul bicefal pe
o faţă şi cu monograma lui Terter pe cea¬
laltă faţă se întemeia pe observaţii stilistice,
dar şi pe datele stratigrafice obţinute în să¬
păturile de la Păcuiul lui Soare. Ce-i drept,
ne lipsea argumentul strict numismatic. Iată,
însă, că moneda descoperită în S I R, în vara
anului 1979, este de natură să ofere şi acest
argument. Moneda în cauză este bătută peste
o monedă atribuită lui Ivanco, urmaşul lui
Dobrotici la conducerea despotatului de
rul
pietre
secţiune
(responsabilul
Gh.
Arheologie
P.
miţa
mitrie
două
torul
în
perpendicular
mărgineşte
definit
din
ţinutul
acoperită
desigur
la
lul
ultima
cat
s-au
grafe,
lăţimea
nord-estlial
de
NV
înspre
gulate
1 Colectivul
SI
velul
face
datat
caroui
deranjat
perit
Cercetările,
octombrie
Tot
La
adîncimea
Vlădilă
9,40
1956,
1962—1963.
anul
de
epocă
că
şicu
Papuc
Poarta4*
cadrul
descoperit
—
sectoare
adîncimea
actual,
la
la
bizantine,
refolosite.
în
cade
Enache.
Poartă
vieţuire
parte
3de
capătul
conturul
înspre
m
nivelul
uneii
de
refolosite.
,(S
iar
al
adîncimea
Călăraşi)
de
începutul
1977.
cu
zona
medievală,
faţă
mărime
I2(Muzeul
latura
incintei,
acestui
—
înspre
(Muzeul
perpendicular
R)
săpăturile
asecţiunii
1979,
ţigle
medie
m.
gropi
de
şiimportante
eşalonate
şantierului),
secolului
capătul
de
apărut
Constanţa)
pe
ultim
au
porţii
avînd
dunărean
medieval
în
8din
Ea
de
unor
Totodată,
„sectorul
cercetare
acesta.
sud-vestică
; mică.
monede
capătul
nivel,
Continuîndu-se
mari*
zidul
de
0,60
s-au
această
menajere
este
studenţii
continuat
aflîndu-se
de
veacul
veacului
de
locuinţe
lungimea
oalocuinţe
1anterioare,
S0,60
sud-estic
Istorie
—în
masă
vieţuire
al
fost
Istorie
m
paralelă
IEste
Evident,
desfăşurat
defci
de
ale
timpuriu,
SIR
0,65
;opus
O,
de
Xl-lea.
pe
perioada
s-a
:al
de
aTh.
m
C.
Port44.
secţiune,
Petre
cetăţii
epocă
trasată
orientată
malul
de
aAurelia
fost
într-un
începute
cu
Xl-lea.
al
din
m,
la
incintă,
ajuns
bronz,
ode
ade
investigaţiile
cetăţii,
intersectează
Custurea
Naţională
Papasima
de
pietre
al
ocu
XV-lea.
monedă
temelii
faţă
avem
jud.
De
golit
13,40
s-a
sec.
depărtare
suprafaţă
pe
săpătura,
1datat
secţiunii
:Diaconu
In
romană,
zidul
Dunării.
la
în
oloc
„secto¬
remar¬
iulie'
anepi-
cetate,
şide
desco¬
croită
anere¬
nive¬
SE
XIV,
nouă
Ialo¬
con¬
mde-a
sec¬
încă
care
cele
fost
Di-
din
ne¬
ni¬
—de
de>
în
şi Caliacra-Cavama. Intr-adevăr pe una din fe¬
ţele monedei noastre se disting literele II şi
O din
faţă literele
cuvîntui
W şi TSecnôrrjS
din monogramă.
iar pe cealaltă

la Dincolo
identificarea
de consideraţiile
lui Ivanco noastre
cu Terter
privitoare
să reţi¬
nem deocamdată faptul demonstraţiei defi¬
nitive că aşa-zisele monede cu vultur bicef al
ale lui Gh. Terter I aparţin, în realitate, unui
despot dobrogean, care a guvernat regiunea
din colţul de sud-vest al Dobrogei în ultima
treime a celui de-al paisprezecelea veac.
Păcuiul
Atenţialuicea
Soare
mai din
marevara
în săpăturile
lui 1979 adefost
la
acordată secţiunilor S IX A şi S IX B din
zona portului — deschise în anul precedent.
în acestei secţiuni despărţite de un mal cu
lăţimea de 1 m apăruseră încă din 1978 te¬
meliile de piatră ale unor locuinţe de supra¬
faţă avînd dimensiunile de 4x4 m. Podeaua
din lut galben, prezentând uneori urme de
arsură, este relativ bine bătută. Din datele
494 PETRE DIACONU, C. CUSTUREA, TH. PAPASIMA, P. VLADILA

o pădure din copaci de floră dobrogeană (sân¬

geri, călini, ulmi, vişini sălbatici, peri pădu¬
reţi, viţă sălbatecă etc.).
Extinzînd săpătura pe latura de vest a lui
SIX A, a mai apărut o locuinţă de suprafaţă
cu temelii de piatră şi cu podeaua arsă.
Această
S IX a. secţiune a fost marcată cu sigla
De remarcat că în două din aceste locuinţe
s-a descoperit cîte o monedă de bronz emisă
de Ivanco, fiul lui Dobrotici. în afara locuin¬
ţei din S IX B, imediat lîngă temelia perete¬
Fig. 1. Păcuiul lui Soare. Monedă de bronz atribuiţi lui de nord, s-a găsit o monedă de bronz, în
lui Andronic II şi Mihail IX. stare bună de conservare, emisă de Andronic
al Il-lea şi fiul său Mihail al IX-lea (fig. 1).
de care dispunem putem afirma că aceste lo¬ După cum se vede, moneda datează de la
cuinţe, în număr de 3, ocupînd partea cen¬ sfîrşitul secolului al XlII-lea — începutul
trală a secţiunilor mai sus citate, au dăinuit secolului al XIV-lea. Este prima de acest gen
în tot cursul celei de-a doua jumătăţi a vea¬ descoperită la noi în ţară. în S IX A, în afara
cului al XIV-lea şi în prima jumătate a vea¬
cului următor. Ele par a-şi datora sfîrşitul,
unui incendiu ale cărui urme, zăcând la su¬
prafaţă, nu s-au păstrat în întregime fiind locuinţei
ceramice
curată,
de
mînerelor
rului
subliniat
se Smălţuit
află
amintite
aparţinînd
decă
cîte
o între
parte
ogalben-maroniu.
am
protuberanţă
tubul
unui
şigăsit
de de
urcior
alta
cîteva
scurgere
areproducând,
gurii
fragmente
din
Interesant
şiurcio¬
pastă
baza
risipite în decursul timpului de rădăcinile de
copaci. în treacăt vom reaminti că cetatea
din insula Păcuiul lui Soare este acoperită de într-o manieră naturalistă, chipul unui om.
pAcuiul lui soare 495

La adîneimea de 1,20 m în toată suprafaţa din sec. XIII —XIV ne reţin atenţia două ră-
secţiunilor S IX A şi S IX B s-a dat peste ni¬ zuitoare de tîmplărie, o cheie pentru lacăt
velul al III-lea din primul strat arheologie cilindric, gripei, un ciocan de bijutier, o
corespunzînd ultimei treimi a celui de-ăl toartă pentru căldare, din fier (fig. 2).
XI-lea veac. In acest nivel, incendiat, după Fireşte, în scurtul nostru raport nu ne vom
cum s-a stabilit, în ultima decadă a sec. XI3, opri şi asupra ceramicii din secolele X — XI şi
secolele XIII — XIV—XV, pentru că, cu rare
s-au găsit numeroase
racteristice acelor vremuri
fragmente : cruciuliţe
ceramice ca¬de excepţii, piesele descoperite în 1979 repetă
bronz, mărgele de sticlă, monede bizantine formele şi decorul celorlalte vase publicate
de bronz etc. Acestui nivel îi aparţine o vatră în
Soare.
volumele I şi II ale monografiei Păcuiul lui
de foc deschisă, mărginită de pietre de mă¬
rime mijlocie. Se cuvine să mai amintim şi recuperarea a
peste 80 de monede din secolele X — XV.
nuIna ceea
intervenit
ce priveşte
nimicproblemele
nou de naturăstratigrafice
să mo¬
rileApreciind
din acestlaan
dreapta
vom constata
lor valoare
că descoperi¬
ele vin să
difice într-un fel sau altul ordonarea nive¬
lurilor aşa cum au fost stabilite încă de la contureze şi mai limpede atributele de oraş
începutul săpăturilor arheologice. ale
Păcuiul
aşezării
lui Soare.
medievale din insula dunăreană
Printre piesele arheologice vom reţine des¬
coperirea următoarelor piese : garnitură de Care era numele acestui oraş în antichitatea
curea în formă de ancoră dublă, din bronz medievală ? Vicina, după opinia noastră.
(secolul XIV), cruciuliţă de bronz simpla, Faptul în sine este certificat azi, în chip ho¬
avînd pe faţă silueta Maicii Domnului în chip tărâtor, de menţiunea din portulanul Hamil¬
ton (anul 1296)4 în care se precizează că de
de
bronz
orantă
în formă
(secolele
de liră
XIIdin
—XIV),
sec. XI,
cataramă
un amnarde la gurile Dunării pînă la Vicina sînt 200 de
de fier în forma literei B, databil după cum mile (genoveze), ceea ce echivalează cu 347
se ştie la sfîrşitul secolului XII — secolul la
km,Păcuiul
adică aproximativ
lui Soare. distanţa de la Suiina
XIII, patru plumburi turnate dar nefinisate,
'

derea
din categoria
scrisorilor
celor; care
ele erau
datează
folosite
dinlasecolul
închi¬ NOTE
al
credem
XI-lea.
că la
Descoperirea
Păcuiul lui Soare
ne îndrituieşte
se turnau ase¬
să 1 N. A. Musmov, Monetiti i pecatite na bălgars-
kite care, Sofia, 1924, p. 86 — 88.
menea plumburi. Au mai apărut cercei, inele, 2 Petre Diaconu, SCIVA, 1978, 2, p. 185—201.
brăţări, obiecte de uz casnic — ace, prîs- 3 Petre Diaconu, în Păcuiul lui Soare, I, Bucu¬
nele, cuţite de fier, plăsele de os ; unelte de reşti, 1972, p. 53 ; idem, Les Coumans au Bas-Da-
pescuit : undiţe, greutăţi pentru plasă ; arme, nube, Bucureşti, 1977, p. 52 — 53.
4 B. Motzo, Annali della Facolta di Lettera e
reprezentate,
toate din secolul
mai alales,
XI-lea.
de vîrfuri
Dintre
de obiectele
săgeată, Filosofia della Universita di Cagliari, 8, 1947,
p. 185—201.