Explicatii spete roman

I. Mostenirea legala (ab intestat):

Reguli de baza, indiferent de perioada:

 Nu pot mosteni rude din clase diferite;
 Nu pot mosteni rude de grade diferite chiar daca fac parte din aceeasi clasa
(exceptand mostenirea prin reprezentare);
 Are prioritate ruda in viata de cel mai apropiat grad, sau rudele daca sunt
mai multe de acelasi grad;
 In cazul mostenirii prin reprezentare a nepotului/nepotilor dupa fiu sau
frate, acesta mosteneste numai daca tatal (fiu al lui de cuius sau frate al lui
de cuius) este mort. In schimb, daca tatal refuza mostenirea, deci este in
viata, nu o va primi nepotul/nepotii.
 La speta, daca la una dintre intrebari zice ca un fiu (B1, de exemplu) este
emancipat/mort/cazut in prizonierat/refuza mostenirea etc sau despre un
frate ca e mort/emancipat etc sau despre oricine altcineva, tineti cont de asta
numai la intrebarea respectiva. La urmatoarele nu mai este valabil. Pentru
fiecare intrebare sunt valabile modificarile de la ele insele. Daca nu apar
astfel de modificari, luati ca atare cum este initial in speta (acel neam de la A
la Z);
 Rudele vin la mostenire in ordinea claselor de mostenitori, iar in interiorul
claselor, in ordine gradelor de rudenie.

1. Perioada legii celor 12 Table:

Prima clasa de mostenitori: Sui heredes;

Puteau sa mosteneasca si NU aveau voie sa refuze:

 sotia casatorita cu manus;
 fii si fiicele de familie (cei legitimi);
 nepotii si nepoatele de familie (cei legitimi) in cazul fiilor legitimi predecedati
(daca tatal lor era mort);
 in cazul fiicelor de familie doar cele necasatorite sau casatorite fara manus;

Nu puteau sa mosteneasca:
 sotia casatorita fara manus;
 fiicele casatorite cu manus;
 nepotii si nepoatele dupa fiice (daca mama lor era moarta);
  fiul emancipat, nelegitim sau cazut in prizonierat;
 nepotii si nepoatele dupa fii nelegitimi;
 nepotii si nepoatele emancipati;

!!! Daca in speta spune ca B1 sau altul/altii este/sunt emancipati, morti, nelegitimi sau
ca toate fiicele sunt casatorite cu manus sau orice altceva care ii face nedemni de a
mosteni, ii eliminati si ii pastrati pe ceilalti. Daca nu va ramane nimeni, se trece la
urmatoarea clasa de mostenitori.
!!! Daca refuza mostenirea, dar sunt demni de a mosteni, ii treceti, pentru ca nu au voie
sa refuze.
!!! Daca e casatorit cu manus, va mosteni si sotia (in speta profului initial e fara
manus).
!!! Daca de cuius nu a fost casatorit, se trece la a doua clasa de mostenitori, pentru ca
acei copii devin nelegitimi.

Impartirea averii:
In primul rand trebuie sa identificati mostenitorii demni de a culege mostenirea. Apoi ii
numaram.
 Sa zicem ca sunt B1, B2, B3, C1,C2, F1, F2, F3. INSA C1 si C2 sunt nepoti (fiii
unui fiu al lui de cuius predecedat). Prin urmare vin la mostenire prin
reprezentare si prin urmare ii numaram ca fiind o singura persoana (adica tatal
lor). Deci avem 7 mostenitori, ci NU 8.
Practic, fiecare ar trebui sa primeasca o septime. Dar septimea fiului mort o vor culege
nepotii, si cum sunt doi fiecare va lua jumatate, adica C1 va mosteni 1/14 si C2 va
mosteni 1/14.
!!! Nu ii putem lasa pe ceilalti cu 1/7 si pe cei doi cu 1/14. Prin urmare aducem la acelasi
numitor inmultind cu 2 (7*2 = 14). Si vor primi fiecare 2/14 (inmultim si numitorul si
numaratorul).
C1, C2 = 1/14 FIECARE;
B1, B2, B3, F1, F2, F3 = 2/14 FIECARE

Asadar, in cazul fiul mort care are copii si vor mosteni prin reprezentare, il punem si
pe el in calcul, adica numaram copiii lui ca si cand ar fi unul singur si nu separat.
Daca fiul mort nu are copii nu il mai luam, ca practic nu mai are cine sa mosteneasca
partea lui din avere.
Dupa ce numaram, daca avem 2 mostenitori, fiecare va lua o doime (jumatate), daca
sunt trei vor lua o treime, daca sunt cinci vor lua o cincime fiecare si tot asa.
Doimea, treimea, cincimea, patrimea, septimea etc care ar fi revenit fiului mort se
imparte in mod egal intre nepoti. Apoi se aduce la acelasi numitor ca in exemplul de
mai sus.
 Sa zicem ca mostenesc B1, B2, F1, F2, ceilalti din diferite motive fiind nedemni.
Fiecare va primi cate o patrime.

 Sa zicem ca mostenesc B1, B2, C1, C2, F3, ceilalti fiind nedemni, iar C1 si C2 vin
prin reprezentare.
Avem 4 mostenitori, prin urmare C1 si C2 vor culege cate jumatate din patrimea
care ar fi revenit tatalui lor mort, adica 1/8 fiecare.
Ceilalti (B1, B2, F3) vor culege cate 2/8 fiecare (1/4 * 2).

A doua clasa de mostenitori care au voie sa refuze mostenirea: adgnatus

proximus, adica colateralii cei mai privilegiati;

Pot mosteni si au voie sa refuze:

 Fratii si surorile consangvini si germani (rude de gradul 2);
 Nepotii si nepoatele dupa frati consangvini si germani (rude de gradul 3);
 Unchii dupa tata (rude de gradul 3);
 Matusile necasatorite sau casatorite fara manus dupa tata (rude de gradul 3);
 Verii primari dupa unchii dupa tata (rude de gradul 4)
Si tot asa, se merge pe linie masculina.

!!! Nu mostenesc toate gradele, ci in primul rand rudele cele mai apropiate in grad,
primele fiind cele de gradul 2, adica fratii. Daca rudele de gradul 2 sunt moarte toate, vin
cele de gradul 3, daca sunt moarte si cele de gradul 3, vin cele de gradul 4 si tot asa.
Au prioritate rudele in viata de cel mai apropiat grad. Daca o parte, dar nu toate, dintre
acestia reufza mostenirea, le luam pe cele ramase de acelasi grad, chiar daca ramane una
singura. Daca cele mai apropiate rude in viata refuza toate, vin gentilii.
Urmatorul grad vine doar daca toate rudele de gradul anterior sunt moarte.
In cadrul acestei clase nu se accepta reprezentarea. Prin urmare nepotii nu mostenesc
altaturi de ceilalti frati in viata ai lui de cuius. Ei vin la mostenire alaturi de unchii si
matusile dupa tata ai lui de cuius, ca rude de gradul 3, daca toti fratii lui de cuius sunt
morti.
Nu pot mosteni:
 Fratii si surorile uterini si nici descendentii acestora;
 Fratii emancipati;
 Nepoti si nepoate dupa surori;
 Unchii si matusi dupa mama;
 Verii dupa matusi
Si oricine e descendent pe linie feminina.

Impartirea averii

 Sa zicem ca mostenesc G1, G2, I1, I2,I3, fiecare va lua o cincime

 Daca mosteneste doar I1, I2, I3, ceilalti refuzand, vor lua o treime fiecare.
Daca toti refuza vin gentilii.
Daca toti sunt morti, vin rudele de gradul 3 si tot asa.
Ii numaram (pe cei care accepta mostenirea) si in functie de numarul lor, impartim
averea.
Aici este usor pentru ca nu avem reprezentare si nu mai trebuie sa aducem la
acelasi numitor.
--- trei mostenitori, o treime fiecare,
--- cinci mostenitori, o cincime fiecare,
---- opt mostenitori, o optime fiecare si tot asa.

2. Dreptul pretorian:

Prima clasa de mostenitori: liberi (nu au voie sa refuze)

Aici intra aceiasi de la sui heredes + fiul emancipat.

Impartirea averii se face dupa aceiasi metoda ca si cea aratata la sui heredes.

A doua clasa de mostenitori: legitimi

Sunt aceiasi de la adgnatus proximus. Singura diferenta este ca se accepta reprezentarea.

Astfel, nepotii dupa un frate mort vin la mostenire alaturi de ceilalti frati ramasi in viata ai
lui de cuius. Tot la fel, se mosteneste in ordinea gradelor de rudenie, exceptand
reprezentarea unda fratii sunt rude de gradul 2, iar nepotii de gradul 3.

Impartirea averii:

 Sa zicem ca mostenesc G1, G2, I1, I2, I3, J1, J2, iar J1 si J2 vin prin reprezentare.
Avem 6 mostenitori (luam J1 si J2 ca o singura persoana). Prin urmare sesimea care
ar fi revenit tatalui mort al lui J1 si J2 se imparte celor 2 si fiecare va lua 1/12.
Pentru ceilalti aducem la acelasi numitor, inmultind 1/6 cu 2 si rezulta ca fiecare va
lua 2/12.

J1, J2 = 1/12 FIECARE;

G1, G2, I1, I2, I3 = 2/12 FIECARE.

A treia clasa de mostenitori: cognati

Sunt rudele pe linie feminina ale lui de cuius si vin la mostenire daca de cuius nu are
rude agnatice (pe linie masculina), adica nimeni din primele doua clase.
Prima ruda pe linie feminina este mama ca ruda de gradul 1 care va culege toata
mostenirea. Daca mama refuza vin fratii uterini (care sunt doar dupa mama) + fratii
emancipati ( care intra in aceasta clasa, chiar daca sunt pe linie masculina), ca rude de
gradul 2. Daca toti fratii refuza, vin rudele de gradul 3 pe linie feminina, adica unchi si
matusi dupa mama si tot asa pe linie feminina.

A patra clasa: vir et uxor: intra sotul supravietuitor din casatoria fara manus,
daca nu exista nimeni (sunt morti sau refuza) din cele trei clase anterioare.
Cei din prima clasa (liberi) NU au voie sa refuze.

3. Dreptul imperial pana in reformele lui Iustinian.

Sunt valabile clasele de mostenitori din dreptul pretorian, tinandu-se cont de

urmatoarele modificari:
a) Daca de cuius a murit dupa senatus consultul tertulian, mama va mosteni alaturi de
fratii lui de cuius, intrand din clasa cognati in clasa legitimi.
 Atentie: daca de cuius are rude din prima clasa, nu are nicio relevanta faptul ca a
murit dupa senatusconsultul tertulian; mama nu va mosteni pentru ca legitimi este a
doua clasa.
b) De cuius a murit dupa senatus consultul orfitian, este valabil numai daca de cuius este
femeie, iar copiii ei din casatoria fara manus sau nelegitimi vin la mostenire inaintea
tuturor agnatilor. Daca de cuius este barbat, nu are nicio relevanta ca a murit dupa
acest senatusconsult, caci copii nelegitimi nu vor mosteni.
c) De cuius a murit inaintea reformelor lui Iustinian; se tine cont de cele doua senatus
consulte daca au relevanta + fratii uterini si emancipati mostenesc alturi de fratii
consangvini si germani, rudele pe linie feminina mostenesc alaturi de cele pe linie
masculina.
Se ia tot in ordinea gradelor de rudenie, doar ca clasa legitimi asimileaza clasa
cognati, iar rudele pe linie feminima mostenesc impreuna cu rudele pe linie
masculina.

4. Dupa reformele lui Iustinian:

Aici nu se mai tine cont de linia masculina, avand dreptul la mostenire si cei pe linie
feminina, precum si cei emancipati si fiicele casatorite cu manus).
De asemenea, au dreptul la mostenire si copiii nelegitimi, adica rezultati in afara
casatoriei, dar doar daca nu exista descendenti legitimi.
Cand suntem dupa reformele lui Iustinian trebuie sa tinem in primul rand cont de
mostenitorii extraordinari (copii neligitimi si vaduva saraca care niciodata nu pot
mosteni impreuna, ori vaduva, ori copiii nlegitimi).
In cazul copiilor, acestia mostenesc 1/6 din avere, iar restul de 5/6 revine tuturor
rudelor din clasa de mostenitori corespunzatoare.
In cazul vaduvei sarace, aceasta mosteneste 1/4 din avere, daca vine in concurs cu 1, 2
sau 3 mostenitori din clasa corespunzatoare, acestia primind restul de 3/4.
Iar daca vine in concurs cu mai multi de trei mostenitori, va mosteni proportional in
functie de numarul lor. De exemplu, vaduva + 5 mostenitori, inseamna 6 mostenitori,
deci o sesime fiecare.
Clasele de mostenitori le gasiti in carte 

Impartirea averii:

Sa zicem ca de cuius a murit dupa reformele lui Iustinian,nu a fost casatorit, iar
mama si fratii germani refuza mostenirea.
Fiind necasatorit, nu are descendneti legitimi, deci toti acei copii ii luam ca si
mostenitori extraordinari, iar in cazul fiilor morti vin nepotii prin reprezentare.
B1, B2, B3, C1, C2, D1, D2, E1, E2, F1, F2, F3 care vor mosteni impreuna 1/6 din
avere.
C1 si C2, D1 si D2 vin prin reprezentare, prin urmare ii numaram ca fiind doua
persoane, deci avem in total 10 mostenitori care primesc impreuna 1/6.
Acum trebuie sa vedem cat primesc separat si pentru asta impartim pe 1/6 la 10 si
rezulta 1/60 fiecare. Doar ca C1 si C2 vor mosteni cate o doime din acel 1/60 care ar
fi revenit tatalui lor mort, adica cate 1/120 fiecare. La fel si in cazul lui D1 si D2.

Pentru a afla cat le ramane celorlalti, aducem la acelasi numitor inmultind cu 2

(1/60 * 2) si rezulta ca fiecare va primi cate 2/120.

C1, C2, D1, D2 CATE 1/120 FIECARE;

B1, B2, B3, E1, E2, F1, F2, F3 CATE 2/120 FIECARE

Doar ca nu ramane asa!

Acestia au fost mostenitorii extraordinari care au primit impreuna o sesime.

Restul de 5/6 va reveni clasei corespunzatoare din cele patru de dupa reformele lui
Iustinian.
In prima clasa nu avem, ca fiind necasatorit nu putea sa aiba copii legitimi si daca ar
fi avut copii legitimi, nu mai veneau la mostenire cei extraordinari (din afara
casatoriei). Nu avem nici din a doua clasa pentru ca mama si fratii germani refuza,
deci trecem la a treia clasa si ii avem pe I1, I2, I3, J1, J2, N1, N2 (da, intra si fratii
emancipati) care mostenesc impreuna restul de 5/6.

Cum J1 si J2 vin prin reprezentare, avem 6 mostenitori. Deci impartim pe 5/6 la 6 si

rezulta ca fiecare in parte ar primi 5/36. Acum, J1 si J2 primesc cate o doime din
partea care ar fi revenit tatalui lor, deci fiecare cate 5/72. Iar ceilalti, aducand la
acelasi numitor prin inmultirea cu 2 vor primi fiecare cate 10/72.

J1, J2 fiecare cate 5/72;

I1, I2, I3, N1, N2 FIECARE CATE 10/72

Si inca nu am terminat pentru ca la mostenitorii extraordinari avem numitorul 120

si aici 72 si nu putem lasa asa. Trebuie sa gasim cel mai mic multiplu comun al celor
doua numere. Si o facem asa:

120 : 2 = 60 : 2 = 30: 2 = 15: 3 = 5:5 = 1 ( practic se imparte la numerele prime pana

cand ajungem la 1; sigur va este cunoscuta aceasta metoda)
 3
120=2 ∗3∗5

72 : 2 = 36 : 2 = 18 : 2 = 9 : 3 = 3 : 3 = 1

72=23∗32

Aflam cel mai mic multiplu comun inmultind numitorii la exponentul cel mai mare si
avem 23∗3 2 * 5 = 360
360: 72 = 5
360: 120 = 3

Si ca rezultat final avem

C1, C2, D1, D2 CATE 3/360 fiecare

B1, B2, B3, E1, E2, F1, F2, F3 CATE 6/360 FIECARE

J1, J2 CATE 25/360 FIECARE

I1, I2, I3, N1, N2 CATE 50/360 FIECARE.

Aveti grija la ce vi se cere si daca mentionarile de la intrebari au relevanta.

De exemplu, daca zice ca de cuius a fost casatorit, iar mama si fratii germani care
sunt din a doua clasa refuza, nu treceti la a treia clasa. Este vorba de prima clasa de
mostenitori, ca fiind casatorit are copii legitimi. Nu are nicio relevanta faptul ca
mama si fratii refuza ca oricum nu primeau nimic.