UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE

,,GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ

GHID
ÎNTOCMIREA REFERATELOR SAU A LUCRĂRILOR ȘTIINȚIFICE
Prof. Maria-Ana Georgescu

Referatele studenților/masteranzilor, tezele de disertație/licență, comunicările la sesiuni

științifice, articolele/studiile publicate sunt lucrări care au caracter științific.
Aspecte generale
Forma și conținutul lor trebuie să fie atractive. Există o diferență între lucrările științifice și
lucrările de popularizare, prin aspecte legate de: structura internă a textului, corectitudinea
informațiilor, stilul redactării și chiar publicul căruia se adresează.
De multe ori redactarea unui text poate fi dificilă, de aceea există niște norme care pot facilita
scrierea lui. ,,Astfel, principalele etape ale redactării unui studiu ştinţific se reduc la :
1. selectarea materialului bibliografic,
2. alegerea titlului,
3. conceperea introducerii,
4. stabilirea ideilor principale, conținutul, studiul
5. formularea concluziilor,
6. alcătuirea rezumatului,
7. introducerea referinţelor”
(Sursa disponibilă:
https://www.researchgate.net/publication/236969090_INTRODUCERE_IN_ARTA_REDACTARII_UNUI_STUDIU_STIINTIFIC Data accesarii:..)

Lucrările științifice se caracterizează printr-un ,,schelet” format dintr-o introducere, conţinut,

rezumat, referinţe. Organizarea internă poate fi structurată sau nestructurată. Atunci cand fiecare
paragraf include o idee principala, se poate vorbi despre un lucrare structurată, iar atunci cand lucrarea
este sub forma unui eseu, cu paragrafe legate între ele ca sens si care constituie un tot unitar, studiul
este nestructurat.
Pagina de titlu/de gardă:
Informaţii legate de programul și anul de astudii, disciplina, titlul referatului/lucrării, numele
autorului, anul universitar (La teze de disertație/licență, se trece și numele cadrului didactic
coordonator.)
Titlul
Conform ghidurilor de scriere a lucrărilor, titlul joaca un rol important in redactarea acestora.
Titlul este important deoarece el trebuie să capteze atenția cititorilor. După citirea lui, cititorul va
putea să-și facă o idee asupra lucrării. Este recomandat ca titlul lucrării să nu fie foarte lung. Daca
acesta captează atenția, cititorul, face încă un pas și probabil, va citi atât rezumatul/abstractul cât și
concluziile.
În sinteză:
1.titlul trebuie să fie atractiv
2.titlul nu trebuie să fie prea lung
3.titlul trebuie să reflecte domeniul general al lucrării
 4.titlul trebuie să fie cât mai precis posibil
5.titlul nu trebuie să promită prea multe.
(Sursa disponibilă: http://www.posdru.ugal.ro/topacademic/documente/GHID_SCRIERE_STUDIU.pdf )

Cuprinsul
Conţine titlurile capitolelor și subcapitolelor însoţite de numărul paginii la care începe
fiecare capitol/subcapitol.
Introducerea
Următorul pas pentru redactarea unui referat îl reprezintă introducerea. Aici este locul în care
se arată motivația alegerii temei, e prezentată succint structura lucrării.
La tezele de disertație/licență, la articole, tot în introducere se prezintă gradul de noutate și
obiectivele generale ale lucrării.
Conținutul
Prezentarea teoretică a subiectului ales – se prezintă idei, concepte, teorii explicative, principii
generale din literatura de specialitate, relevante.
Studiul de caz sau partea concretizată (constă în latura practică/aplicată sau ilustrare a teoriei cu
analize de documente, sau statistici, anchete, interviuri, analize de caz, etc). Pot fi utilizate figuri,
grafice, tabele.
Fiecare tabel se denumește și se numerotează deasupra. Sub tabel se trece sursa datelor, ca în
modelul dat:

Tabel 2 Distribuţia răspunsurilor privind utilitatea cursurilor de perfecționare, în funcţie de sex

Consideraţi că au fost utile aceste cursuri? F B

Foarte utile 6 4

Utile 7 12

Puţin utile 2 7
Inutile 1 7

Nu ştiu/nu răspund 0 1

Total 16 31

(Sursa: Georgescu Maria-Ana, Gliga Crina. Continuous Vocational Training for Sustainable Work Practices
in Forestry. Procedia Manufacturing, No. 46, 2020, pp.299–307)

Fiecare figură se denumește și se numerotează dedesubt și tot acolo se trece sursa preluării figurii.
 Foarte important Important Irelevant
Puțin important Deloc important

14% 9%

23% 33%

21%

Figura 3.4. Importanța abilității de comunicare pentru un lider

(Sursa : Georgescu M.A. Opinii despre trăsăturile și abilitățile de lidership - competența de comunicare, în
Multiculturalism Through the Lenses of Literary Discourse. Section: Communication, Journalism, Education
Sciences, Psychology and Sociology, „Arhipelag XXI” Press, Tîrgu Mureş, 2019, pp.7-14)

Concluziile
Se prezintă învățămintele desprinse, sintetizarea ideilor din teorie și din studiul de caz, opinia
personală privind rezultatele obţinute, potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema
abordată.

Referințele bibliografice și Bibliografia

Referințele bibliografice pot apărea în două moduri: ca trimiteri în text sau la subsolul textului.

 trimiteri în text: (autor, anul apariției lucrării: pagină)

Model: (Franklin, 2012: 83), 2 autori: (Oshima și Hogue, 2006: 15) mai mulți autori:
(Alysen et al., 2003: 50)
 trimiteri la subsol (click References/ Insert Footnotes)

Model – a se vedea 3 referințe în josul paginii!

„Succesul, din acest punct de vedere, aduce un profit atât de evident, încât investițiile în
construirea imaginii sunt la fel de importante ca investițiile în fabrici și utilaje, imaginea având
rolul de a stabili identitatea în cadrul pieței1. Ca urmare, promovarea unei imagini pozitive
(dezirabile) devine element esenţial al afirmării organizaţiei/firmei, obiectiv important al
strategiilor de gestionare performantă a acesteia.2 Imaginile implicate în comunicare nu
constituie numai complexe de reprezentări asupra indivizilor şi organizaţiilor care comunică,
ci şi asupra lumii în general, asupra posibilităţilor de cunoaştere, fluxurilor sociale
informaţionale, orizonturilor de interpretare, asupra actului de comunicare însuşi.3”
La finalul lucrării se pregătește bibliografia. Aceasta conţine lista tuturor surselor de informaţii
utilizate, dar numai cele citate/menționate în textul propriu, nu cele preluate din alte lucrări. Acestea
se trec în ordinea alfabetică a numelui de FAMILIE, la sfârși fiind înșirate sursele fără autor, site-uri.

1
I. Stănciugelu, 2009, p.119
2
B.A. Halic, I. Chiciudean, 2007, p.4
3
Idem, p.3
 Model:
1. Bădău, Horia Mihai (2011) Tehnici de comunicare în social-media, Ed.Polirom, Iași.
2. Badea, Marius (2014) Social Media and Organizational Communication. In Procedia - Social and
Behavioral Sciences. 149: pp.70 – 75
3. Cabin, Philippe (2010) Comunicare și organizație, în vol. Comunicarea, coordonat de P. Cabin;
J.F.Dortier, Ed. Polirom, Iași, pp.147-155.
4. Dortier, Jean-François (2010) Comunicarea: omniprezentă dar întotdeauna imprecisă, în vol.
coordonat de Comunicarea. P. Cabin; J.F.Dortier, Ed. Polirom, Iași, pp.11-22.
5. Eco, Umberto (2016) Weblog Umberto Eco atacă dur reţelele sociale [Online] Disponibil la:
https://saccsiv.wordpress.com/2016/05/18/umberto-eco-internetul-l... Accesat: 18.02.2018.
6. *** Internet Addiction Disorder (IAD), Wikipedia, Available:
https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_addiction_disorder Accessed: 5.10.2019.

A se vedea

Referințe bibliografice: stiluri, elemente, exemple, disponibil:

https://ro.warbletoncouncil.org/referencias-bibliograficas-4121 , Accesat:23.03.2022

Popov, Lilia – Reguli pt prezentarea referințelor bibliografice, disponibil:

http://library.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Prezentari/Referinte_bibliogr.pdf Accesat: 22.03.3021

Formatarea
Este specificată în fiecare caz în parte.
Uzual, se redactează lucrările cu litera TNR12, cu margini de 2 cm și spațiere la 1,5 rânduri.

In redactare unei lucrări științifice/articol științific se recomandă următoarele aspecte:

Partea introductivă mai complexă.

,,Așadar, în introducere:
1.se descrie cadrul științific general al lucrării,
2.se reamintesc câteva dintre rezultatele importante din literatura de specialitate legate de
subiectul tratat în studiu și se menționează importanța lor în cercetare în așa fel încât o
persoană care nu este familiară cu subiectul să poată să-și formeze o idee despre ceea ce s-a
făcut,
3.se meționează scopul și metodele generale de investigare,
4.se prezintă scopul studiului care sintetizează problema principală a materialului la care se
dorește un răspuns, deci prezintă variabilele ce sunt supuse invetigării,
5.se precizează de ce problema investigată este o problemă interesantă și importantă,
6.se menționează ipotezele științifice ale lucrării care stabilesc cadrul de lucru în care se
desfășoară cercetările și se argumentează corectitudinea acestora,
7.se definește terminologia utilizată, abrevierile se definesc pe parcurs, acolo unde apar
pentru prima dată în text (indiferent de poziționarea în studiu)
8.se încadrează apoi în cadrul general descris mai devreme, rezultatul (rezultatele) principale
ale studiului,
9.se prezintă pe scurt structura paragrafelor ulterioare lucrării,
10.unii autori preferă să menționeze pe scurt concluziile studiului.”
Sursa disponibilă: http://www.posdru.ugal.ro/topacademic/documente/GHID_SCRIERE_STUDIU.pdf
)
Metodologia
Trecând mai departe în scrierea lucrării științifice, se ajunge la momentul în care se prezintă
metodele sau materialele utilizate în cercetare, datele experimentale, experimentele, analiza lor, etc.
Ele joacă un rol important în lucrarea științifică deoarece reprezintă ,,scheletul” lucrării. Tot
acest ,,schelet” diferă de la o lucrare la alta în funcție de domeniul sau caracterul aplicativ sau
fundamental pe care îl are.
Metodologia trebuie descrisă foarte precis, astfel încât, pe viitor, o persoană interesată de
subiect să poată repeta experimentul.
În situațiile în care metodele folosite sunt foarte cunoscute, ele nu mai trebuie descrise în
detaliu. În schimb este necesară menționarea surselor cheie.
Dacă un experiment prezentat în articlolul științific a fost realizat în mai mulți pași, toate
metodele folosite și rezultatele obținute trebuie prezentate în ordine.

Rezultatele
Cea mai importantă parte a unei lucrări științifice o reprezintă prezentarea rezultatelor. Modul
în care sunt prezentate aceste rezultate este foarte important deoarece acesta este punctul cheie care
poate duce la acceptarea sau respingerea unei lucrări. Indiferent de rezultatele obținute, acestea
trebuie prezentate. Dacă ele diferă de așteptările avute la început, acest lucru nu trebuie să prezinte
un impediment. Rezultatele diferite deschid o nouă ușă pentru viitoare cercetări.
De reținut „se va face o distinție clară între propriile rezultate și alte cercetări în domeniu (care
vor fi citate corespunzător). Se vor prezenta noutatea, contribuția la avansarea cunoașterii în domeniu.
Se vor evidenția diferențele și asemănările cu rezultatele precedente, confirmprile unor modele
anterioare sau, dimpotrivă, contradicțiile cu acestea. În anumite situații, unele rezultate, demonstrații
prezentate în corpul principal al studiuului pot fi detaliate într-o anexă (appendix).”
(Sursa disponibilă: http://www.posdru.ugal.ro/topacademic/documente/GHID_SCRIERE_STUDIU.pdf)

Rezumatul/abstractul
Un element central al unui studiu științific/lucrări de licență/disertație o reprezintă abstractul. Acesta
trebuie sa prezinte scopul studiului, niște constatări și de asemenea, obiectivul cercetării. Pe scurt, se
poate spune că un abstract este o formă mai scurtă, condensată, a lucrării propriu-zise. Este ca o
previzualizare a ceea ce este exspus în lucrare. Astfel, orice cititor poate parcurge rapid o cantitate
mai mare de informație și își poate face o părere dacă ideile din acea lucrare îi „care trebuie respectate
în redactarea abstractului.

1.Abstractul trebuie să aibă sens și pentru cei care citesc doar abstractul și nu întreaga lucrare.
Împreună, titlul și abstractul trebuie să formeze o structură care să poată fi înțeleasă.
2.El trebuie să asigure o sinteză clară și riguroasă a studiului.
3. Abstractul nu conține formule matematice și referințe, decât în cazuri foarte bine justificate.
4. Abstractul nu trebuie să conțină date care nu sunt incluse la partea de rezultate.
5. La începutul abstractului se face o referire scurtă la stadiul actual și scopul lucrării.
6. Urmează o descriere foarte scurtă a problemei, metodelor, rezultatelor și concluziilor, astfel
încât cititorul să poată decide dacă citește sau nu întregul studiu.
7. Se prezintă în cele din urmă principalele consecințe majore.
8. Este important ca acestea să nu arate ca o înșiruire de fraze necoerente.
9. Se folosește un limbaj simplu, frazele vor fi scurte și concise.
10. Nu există abrevieri (exceptând unitățile de măsură standard și termenii statistici) cifre,
tabele, referințe, note de subsol, ecuații și simboluri.
11. Detalii inutile precum liste lungi de variabile, cantități mari de date sau un număr excesiv
de valori probabilistice nu sunt acceptabile.
 12. În general, se începe prin scrierea unui abstract care să includă ceea ce se consideră
important, iar apoi se ajunge la dimensiunile dorite. Unii autori scriu abstractul după
finalizarea studiului, pentru o descriere cât mai corectă a conținutului.”
(Sursa disponibilă: http://www.posdru.ugal.ro/topacademic/documente/GHID_SCRIERE_STUDIU.pdf,)

Termeni/cuvinte cheie (cerute la articole științifice)

Un alt element esențial al studiilor științifice îl reprezintă cuvintele cheie. Acestea sunt
reprezentative pentru subiectul lucrării. Specialiștii recomanda ca să se înceapă cu cele care au un
grad mare de generalitate, apoi treptat să se treacă la cele care țin de concepte puțin mai particulare.
Se recomandă un număr de mediu de 5 cuvinte cheie.
De cele mai multe ori, revistele sau publicațiile cer autorilor să ofere cuvinte cheie, acestea
reprezentând subiectul central al studiului științific. După primirea lor, acestea sunt introduse într-o
bază de date.

Surse bibliografice:

 Ghid pentru realizarea lucrării de licenţă/disertaţie pentru programele de studii de licență/ masterat pe
domeniile: Administraţie Publică şi Drept. Disponibil:
https://www.umfst.ro/fileadmin/f_economie_drept/disertatie/2019/Ghid_disertatie_MPEAP_IJPL_AchP
_2019.pdf Accesat: 15.02.2020.

 GHIDUL privind elaborarea şi prezentarea lucrărilor de licenţă / disertaţie, Facultatea de Științe

și Litere. Disponibil:
 https://www.umfst.ro/fileadmin/f_stiinte_litere/examen_licenta/2018/Ghidul_elaborare_lucrare_2017_FI
NAL.pdf Accesat: 14.02.2020.

 Ghid licență - Management și Economia comertului, turismului si serviciilor. Disponibil:

https://www.umfst.ro/fileadmin/f_economie_drept/licenta/2019/Ghid_licenta_M_ECTS_2019.pdf
Accesat: 16.02.2020.

 Ghid pentru realizarea lucrării de disertaţie. Disponibil:

https://www.umfst.ro/fileadmin/f_economie_drept/disertatie/2019/Ghid_disertatie_MAF_MRU
_AACTS__2019.pdf Accesat: 15.02.2020.

 Ghid de scriere a articolelor științifice. Disponibil:

http://www.posdru.ugal.ro/topacademic/documente/GHID_SCRIERE_ARTICOL.pdf Accesat:
15.02.2020.
 Moldovan, Liliana INTRODUCERE ÎN ARTA REDACTĂRII UNUI ARTICOL ŞTIINŢIFIC.
Disponibil:
https://www.researchgate.net/publication/236969090_INTRODUCERE_IN_ARTA_REDACTARII_UN
UI_ARTICOL_STIINTIFIC Accesat: 16.02.2020.
 Popov, Lilia – Reguli pt prezentarea referințelor bibliografice, disponibil:
http://library.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Prezentari/Referinte_bibliogr.pdf Accesat:
22.03.3021
 ***Referințe bibliografice: stiluri, elemente, exemple, disponibil:
https://ro.warbletoncouncil.org/referencias-bibliograficas-4121 , Accesat:23.03.2022.