Pași mici – Ted Tally

BEN: Glumă, bine? Un catolic, un protestant și da, desigur, un evreu, toți sunt întrebați
„Care este momentul în care începe viața?” Iar catolicul spune: „În momentul exact al
concepției”. Protestantul spune: „În ziua în care ne naștem”. Și evreul spune: „Când
copiii merg la facultate și moare câinele”. (Pauză.) Cred că asta rezumă mai mult sau mai
puțin propriile mele anxietăți legate de a deveni tată. Nu că am un câine… dar mai
devreme sau mai târziu, băieți – mai devreme sau mai târziu, Mama Natură se strecoară
în spatele nostru, ne bate pe umăr și ne dă pumnul. Mereu merge așa ceva...
JOANIE: Dragă?
BEN: Da, dragă?
JOANIE: Trebuie să-ți spun ceva... Vom avea un copil!
BEN: Glumești!
JOANIE: Nu, nu sunt. Urmează mâine.
BEN: Dar... cum sa întâmplat asta?
JOANIE: Ei bine, nu ești dezamăgit, nu-i așa?
BEN: Eu? Desigur că nu! Ha ha ha, ce gând! Sunt doar puțin surprins... asta e tot.
JOANIE: Adică n-ai observat niciodată că stomacul meu devine mai mare în fiecare
lună, iar sânii mei? Nu ai văzut că vomit tot timpul și că aveam arsuri la stomac și gaze?
BEN: Mă dezgustă, nu? Îmi place partea aceea despre sânii tăi care devin mai mari. Vor
rămâne așa?
JOANIE: Ben, ai fost un soț bun pentru mine. Dar uneori, dragă, mă întreb dacă nu ești
doar puțin prea învăluit în tine.
BEN: Hei, se simte ca un balon.
JOANIE: Nu este! Este copilul nostru
BEN: Se simte scârțâit.
JOANIE: Ben, m-am cărat timp de treizeci și nouă de săptămâni... BEN, NU
ÎNDRAZĂ!
BEN: Stai liniştit
JOANIE: Nu e amuzant! Îl vei răni! STOPPPPPP!
BEN: Joanie? Hei, Joanie...? Ea, ah... nu a vrut să spună asta. Adică, asta nu era chiar
Joanie adevărată. Este un eveniment atât de rar ca adevărata Joanie să se enerveze
vreodată. Vezi, treaba cu soția mea – este că este aproape incredibil de drăguță . Joanie
este „drăguță” așa cum Mozart „a scris câteva melodii” – știi ce spun? Dar treaba este că,
deși este o persoană atât de bună, nu pot rezista să fiu rău cu ea. Și o iubesc, chiar o
iubesc! Dar, uneori, este aproape ca și cum aș fi obligat să fiu acest nebun, doar ca să pot
admira cât de bine se descurcă cu asta.
JOANIE: Bună, dragă! Doamne, mi-a fost dor de tine! Ce porți ?
BEN: Lenjeria mea.
JOANIE: Sigur nu ai pictat prea mult aici.
BEN: Ei bine...
JOANIE: Ben, ai promis !
BEN: Nu am vrut să-mi stric hainele bune. Nu pot picta în blugi de designer de patruzeci
de dolari!
JOANIE: Ben, e vopsea lavabila! Suntem atât de mult în urmă acum... ei bine, nu
contează că o vom face împreună. Oricum va fi mai distractiv!
BEN: Bun, bine... Mă duc bine? Nu crede niciun cuvânt din ea.
JOANIE: Prietenii noștri mă întreabă de ce vreau un alt copil când am deja unul.
Domnule Responsabilitate. Ironia este că va fi un tată grozav. Doar că nu știe încă. Are
atât de multă dragoste de oferit. De ce nu poate... de ce nu poate fi doar un pic mai fericit
de asta? Sau măcar pretinde că este. Adică, tot ce trebuie să fac este să merg pe stradă...
mai degrabă ca să mă rostogolesc, și am acest zâmbet prost pe față.
BEN: Minciuni, minciuni, un țesut de minciuni.
JOANIE: Cred că va trebui să știi mai devreme sau mai târziu, Ben. Le-am spus... că
erați în Tee Vee.
BEN: Doamne, nu. Nu ai făcut-o. Prieteni, eram tânăr. Am fost un prost. Au spus că o
voi întâlni pe domnișoara Piggy.
JOANIE: De obicei, pentru a evita jena, ne prefacem că are o altă ocupație. De fapt, Ben
face sporturi de televiziune.
BEN: Promovarea sportului.
JOANIE: Este o slujbă de personal de rețea.
BEN: Eu creez acele promoții.
JOANIE: A fost finalist la un premiu Clio.
BEN: Am pierdut în fața unui post de serviciu public despre abuzul de droguri. M-a
deprimat atât de tare încât am rămas cu pietre timp de o săptămână.
JOANIE: De ce le-ai spus asta?
BEN: Bine. Doua zile.
JOANIE: Oh, ești atât de plin de asta, Ben.
BEN: Joanie este puțin paranoică în privința drogurilor. Se teme că am făcut atât de
multe la facultate...
JOANIE: Ai făcut atâtea!
BEN: Am făcut atât de multe, încât copilul se va naște arătând ca Flipper. „Ork! Ork!
Ork! Ork!”
JOANIE: Nu e amuzant! Nici să nu te gândești la asta!
BEN: Dar dragă, copilul lui John Lennon a ieșit grozav!
JOANIE: Mergi prea departe uneori, știi asta? Spune-ți glume stupide de bebeluș mort.
BEN: Nu am făcut asta niciodată !
JOANIE: Oh, „Cum faci să plutească un copil mort? O lingura de inghetata si o lingura
de bebelus mort.” Crezi că e atât de amuzant să glumești acum, dar dacă ar fi așa? Nu te-
ai putea descurca! Ai ieși pe ușă ca o lovitură și m-ai lăsa blocat cu...
BEN: Nu e adevărat! Suntem în chestia asta împreună – sută la sută. Nu știi că nu te-aș
părăsi niciodată , iubito? Încerc să te liniștesc.
JOANIE: Ei bine, lasă-mă naibii în pace!
BEN: „Ork! Ork! Ork!” Iată-mă din nou! Ce este în neregulă cu mine? Nu vreau să o
rănesc – bine, dar și ea exagerează. Femeia însărcinată – și eu nu sunt sexistă aici, bine?
Pur și simplu nu este la fel de rațional ca bărbatul. Pur și simplu…
JOANIE: Benjamin?
BEN: Oh, salut, doctor Latimer! A iesit totul in regula in sala de nasteri? Asta e o gluma!
Știi dragă?" - "ieși?"
JOANIE: Săracul meu Benjamin
BEN: Sunt Joanie, nu-i așa? Ceva sa întâmplat cu Joanie!
JOANIE: Soția ta este bine. O am sub sedare. Ea – nu știe încă.
BEN: Știi ce? Adică – copilul? Vrei să spui că este...
JOANIE: O, nu, nu, e viu! Adică simțim cu siguranță că trăiește.
BEN: De ce – de ce spui „asta?” Este băiat sau fată?
JOANIE: Da!
BEN: Răspunde-mi, doctore te rog!
JOANIE: Uite, de ce păr despicat? Ți-am spus că este în viață.
BEN: CE ESTE IN NARE CU COPILUL MEU?!
JOANIE: Ben, voi ajunge la egalitate cu tine. Noi, cei din domeniul medical, nu dam un
home run de fiecare dată. De fapt, din când în când ratam semnul bunt, iar alergătorul de
voie verde este prins într-o apăsare sinucigașă. Ben, ceea ce încerc să spun este că, ei
bine, să-l spunem fiul tău, s-a născut fără corp.
BEN: Fără corp? Doamne, e oribil!
JOANIE: Da, da, este. Nu pot decât să bănuiesc că tu sau Joanie trebuie să fi
experimentat la un moment dat cu o țigară de marijuana.
BEN: Adică... băiatul meu nu este altceva decât un cap ? Asta e tot ce este pentru el? Ei
bine, uite, asta nu este – nu este sfârșitul lumii, nu-i așa? Adică, fotbalul a ieșit, sigur, dar
încă îl pot învăța să joace șah.
JOANIE: Mi-aș dori doar să fie atât de simplu, Ben.
BEN: Mai sunt?!
JOANIE: Mai puțin! Fiul tău nici măcar nu are cap. De fapt, el este doar un glob ocular.
Il am chiar aici.
BEN: Acesta este... fiul meu?
JOANIE: Ai grijă cum îl ții. El clipește.
BEN: Fiul meu este... un glob ocular?
JOANIE: Da, da, dar mai degrabă una mare pentru vârsta lui.
BEN: Doamne, doctore! FIUL MEU ESTE UN GLOBUL OCULAR! CE POATE FI
MAI RĂU DE ASTA!
JOANIE: E orb.
BEN: Unde stăm și pe păpușile Barbie
JOANIE: Asta e diferit. Barbie este sacră.
BEN: Poate... dacă avem un băiat, ar trebui să -i luăm o Barbie. Și dacă este o fată, dă-i o
păpușă Ken. Eliminați sexismul chiar acolo, în leagăn.
JOANIE: Aha! Dar explicați că păpușa Ken poate avea și anumite... sentimente... față de
GI Joe?
BEN: Bun... cincizeci de puncte.
JOANIE: Eu și Ben jucăm acest joc pe care îl numim „Întrebări grele”. Un fel de
repetiție.
BEN: „Mami, mami, pentru ce e treaba mea?”
JOANIE: Toate marilele cu care ar trebui să ne confruntăm cândva.
BEN: Parinte, nu? Cei nepregătiți încearcă imposibilul de dragul celor nerecunoscători.
Totuși... ce o să faci?
JOANIE: Doar că oamenii care au ales să nu aibă niciodată copii par puțin...
BEN: Fericit? Pașnic? Gratuit? Știi, azi dimineață, am continuat să dau peste toate
vechiturile astea de la facultate. Și m-am gândit, de ce am salvat mizeria asta în toți acești
ani? Nu m-am uitat niciodată la el, nici măcar o dată . Cu excepția cazului în care – a fost
pentru a-mi arăta copilul într-o zi. Și, desigur, în anii următori, avem o mulțime de alte
expresii grozave de așteptat. De exemplu, „Păi, copii, nu știu – va trebui să o întrebați pe
mama voastră !”
JOANIE: „E în regulă cu mine dacă e în regulă cu tatăl tău.”
BEN: „Eu și mama ta vom lua un pui de somn acum...”
JOANIE: Hei!
BEN: „- așa că nu acordați atenție acelor sunete ciudate pe care le puteți auzi. E doar tati,
care sugrumă pisica.”
JOANIE: Ben!... Îți spun ceva, dar trebuie să promiți că nu îi vei spune niciodată lui
Ben. Sunt însărcinată în șase luni și cred că poate căsnicia mea se termină... BEN:
BEN: Repetă ceea ce tocmai ai spus.
JOANIE: Ce se întâmplă dacă voi avea acest copil din toate motivele greșite? Ce se
întâmplă dacă aceasta este într-adevăr doar o încercare ridicolă de a-l face pe Ben să nu
mă mai ia de la sine înțeles?
BEN: Ea este cea – ea este cea care stă odată pe aici și își face micile desene toată ziua și
apoi spune „Oh, am ceva timp să omor, cred că voi avea un copil!” Deci, spune-mi, cine
e egoist pe aici? Nu mi-am dorit niciodată acest copil!
JOANIE: Ben, încerci să mă faci să aleg între tine și copil.
BEN: Ce trebuia să fac? Să te doboare și să te tragă la avort?
JOANIE: Nu-mi spui asta! Pleacă de-aici. Doar ieși afară. Vreau să spun, evident că ești
isteric, așa că pleacă din ochi.
BEN: Putem repara -?
JOANIE: Nu de data asta, Ben.
BEN: Joanie...?
JOANIE: Când va înceta să mă pedepsească pentru că sunt însărcinată? Asta as vrea sa
stiu. Adică, asta nu s-a întâmplat prin ardere spontană! Îmi pare rău, devin atât de...
amețit uneori. Să-l luăm , spuse el. Deci dacă este o surpriză. Suntem la fel de pregătiți
cum vom fi vreodată – a spus asta. Și acum, pentru că am fost suficient de prost încât să-l
cred pe cuvânt, nu mă va ierta niciodată. Ben este mai bun la inteligență decât la
sentimente. Și eu sunt mai puternic decât el, am știut mereu asta. Dar... Nu știu dacă pot
fi suficient de puternic pentru trei .
BEN: M-am urcat pe coșurile de gunoi de acolo... M-am târât în sus șase linii de latters
ruginite... S-ar putea să fiu încă confuz cu privire la câteva lucruri – poate chiar m-am
încurcat toată viața . Și nu o să stau și să privesc în timp ce îl transformi într-un fel de...
de... jucător de golf ! Împărtășim asta. Întotdeauna o vom face, indiferent de câte ori am
dărâma amândoi.
JOANIE: Ben. Întotdeauna mi-am dorit să... pictez un curcubeu peste noi. Nu pot să-mi
petrec restul vieții doar având grijă de tine! Sunt mamă acum. Te iubesc, Ben. Mereu voi.
Și nimic nu îmi doresc mai mult decât să rezolvăm cumva asta. Dar Ben, dacă nu mă poți
ajuta, atunci trebuie să nu fii una dintre problemele mele. Dragă, trebuie să te decizi în
privința asta, chiar acum.
BEN: Mi-e frică Joanie.
JOANIE: Și eu sunt.
BEN: Dacă nu-l pot iubi suficient?
JOANIE: Dacă nu încerci niciodată?
BEN: Nu te-am luat niciodată nimic înainte, așa că poate voi face asta. Dar nu înseamnă
nimic, amice, așa că nu-ți da idei mari... „Tată!”… Părinte… Acum ce?!