Manualul elevului

jar EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ

om
an

Antreprenor JUNIOR
ia
jar
om
an
ia
 ia
an
Antreprenor JUNIOR
om
Manualul elevului
jar

2022
JA România
 Misiunea Junior Achievement este să inspire şi să pregătească tânăra generaţie
pentru a reuşi în carieră și viață, prin încurajarea iniţiativei, profesionalismului şi
dezvoltării unor competenţe esenţiale pentru viaţă.

ia
Junior Achievement România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a JA Worldwide® SUA
(înfiinţată în 1918) şi a JA Europe (înfiinţată în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie
economică, antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia şcolii

an
• dirigenţie/consiliere
• extracurricular/cerc
• şcoală după şcoală

Programele internaționale Junior Achievement (JA) în România sunt implementate în parteneriat cu

om
Ministerul Educației conform protocolului 10184/14.05.2003, iar kiturile JA (manuale, ghiduri pentru profesori
și voluntari, fișe pentru activități) au acordul Ministerului Educației în vederea utilizării la clasă,
conform Notei Ministerului Educației nr. 3637/11.10.2017 și anexei acesteia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA (Bucureşti)
Antreprenor JUNIOR: Manualul elevului / JA Romania. - Bucureşti : JA Romania, 2022
Index
ISBN 978-606-9710-20-3

37
jar

Titlu original: JA Company Program

Copyright © 2017 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română
© Junior Achievement USA. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând foto-
copierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate ca parte a programelor JA sau cu permisiunea editorului.
 FORME DE ORGANIZARE A AFACERILOR

Eşti gata să intri în lumea întreprinderilor mici (cu mai puţin de o sută de salariaţi). Opţiunile,
oportunităţile, deciziile şi responsabilităţile de business vor fi la fel de numeroase ca şi în

ia
cazul companiilor mari.
Două dintre numeroasele decizii pe care va trebui să le iei se vor referi la tipul afacerii pe
care vrei să o deschizi şi la modul cum îţi vei organiza afacerea. Nu toate afacerile pot fi
etichetate, dar există câteva categorii mari de activitate.

Transporturi/

an
comunicații Altele
4% 4%
Producție
8%

Finanțe
8% Servicii
25%
om
Comerț en-gros
9%

Construcții
13%
jar

Comerț
Angajați din întreprinderile mici și mijlocii, 29%
pe domenii de activitate

Modul în care îţi organizezi şi îţi structurezi afacerea depinde de scopul şi obiectivele pe care
ţi le-ai propus. Cel mai des întâlnite forme de organizare a afaceri­lor sunt prezentate în ta-
belul de la pagina următoare. Înainte de a lua o decizie, discutaţi avantajele şi dezavantajele
pentru fiecare formă.

12 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 EXEMPLE

Societăţile pe acţiuni (SA)

Dacă organizezi o societate de tip companie pe acţiuni, vei cumpăra o par-
te din capitalul companiei şi vei deveni acţionar. Ca acţionar, ai dreptul la vot
proporţional cu numărul de acţiuni deţinute şi ai dreptul de a lua parte la întrunirile
Consiliului de Administraţie. Când compania este profitabilă, vei primi dividende,

ia
tot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute. Dacă nu este profitabilă, nu vei
pierde mai mult decât ai investit – doar suma pe care ai plătit-o pentru acţiuni.
Societăţile cu răspundere limitată (SRL)
Dacă organizezi o societate de tip companie cu răspundere limitată, vei fi propri-
etarul întregii companii (dacă eşti asociat unic; nu poţi fi asociat unic decât într-o

an
singură societate cu răspundere limitată) sau al unei părţi din capitalul companiei
şi vei deveni asociat, dacă te asociezi cu mai multe persoane în această afacere.
În această situaţie, capitalul social este împărţit în părţi sociale, care sunt deţinute
de asociaţi. Ca asociat, ai dreptul la vot proporţional cu numărul de părţi sociale
deţinute şi ai dreptul de a lua parte la întrunirile Consiliului de Administraţie. Când
compania este profitabilă, vei primi dividende, tot proporţional cu numărul de
părţi sociale deţinute. Dacă nu este profitabilă, nu vei pierde mai mult decât ai
investit – doar suma pe care ai plătit-o pentru părţile sociale.
Activităţile nonprofit
om
Dacă organizezi o activitate nonprofit, nu vei vinde acţiuni, dar vei avea un Consiliu
de Administraţie care va supraveghea operaţiunile societăţii. Venitul tău nu este
impozabil, dar nu poate fi cu mult mai mare decât cheltuielile pe care le faci. Nu
vei avea dividende, pentru că banii strânşi trebuie cheltuiţi pentru a acoperi cos-
turile, iar în situaţia în care există şi activităţi economice, profitul lor se întoarce în
activitatea nonprofit.

CĂUTARE PE INTERNET
jar

Află mai multe despre alte forme de organizare a afacerilor:

¢ Societăţi comerciale ¢ Regii autonome (societăţi al căror

¢ Francize proprietar este statul)
¢ Asociaţii ¢ Statistici din domeniul local în care
îţi vei desfăşura activitatea, în ra-
port cu statistici naţionale

ANTREPRENOR JUNIOR 13
 PRINCIPALELE FORME DE ORGANIZARE A UNEI COMPANII
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Conducere. Proprietarii unici nu pot
Satisfacţii personale. Proprietarii
în­tot­deauna să conducă eficient toate
unici sunt „propriul şef”. Au re-
acti­vităţile din companie.
SOCIETATE CU sponsabilitate în luarea deciziilor şi
Resurse limitate. Capitalul limitat nu
RĂSPUNDERE primesc întregul profit.

ia
permite dezvoltarea rapidă a companiei
LI­MITATĂ CU Este uşor de organizat şi de
şi nu oferă oportunităţi pentru angajaţi.
PROPRIETAR dizolvat.
Obligaţii limitate. Proprietarii unici răs­
UNIC Proprietarii unici sunt liberi să
pund pentru toate datoriile companiei,
Companie deţinută pornească o afacere şi să o
în limita patrimoniului.
de o singură dizolve, cu minimum de restricţii
Perioadă de viaţă scurtă. Este limitată
persoană legale.
de viaţa proprietarului.
Impozit. Profiturile sunt impozi-

an
Nu pot deţine decât un SRL cu propri-
tate.
etar unic.
Conducere. Disputa dintre parteneri
Resurse. Partenerii aduc fonduri poate duce la desfiinţarea companiei.
suplimentare, precum şi idei noi şi Resurse. De cele mai multe ori, este
talent organizatoric. greu să găseşti parteneri care să deţină
SOCIETATE CU
Continuitate. Partenerii pot fi resursele financiare demarării afacerii.
RĂSPUNDERE
implicaţi în activităţile zilnice din Durată de viaţă limitată. Când un
LIMITATĂ ÎN
companie. partener moare sau în companie este
PARTE­NERIAT
Obligaţii. Obligaţiile sunt împăr­ţite pri­mit un nou partener, trebuie încheiat
om
Compania este
în funcţie de atribuţii. un nou acord. Prin urmare, parteneria-
deţinută de două
Statut legal. Acordul de asociere tul are aceeaşi durată de viaţă ca şi
sau mai multe
prevede foarte clar drepturile şi compania.
persoane
obligaţiile fiecărui partener. Obligaţii limitate. Fiecare partener
Impozit. Profiturile sunt impozi- este responsabil pentru toate datoriile
tate. compa­niei, în limita contribuţiei la capi-
tal.
Expansiunea. Corporaţiile pot
ob­ ţi­
ne bani, pentru a-şi extinde
operaţiunile, din vânzarea de noi
Organizare. Este mult mai greu şi
saţi.
acţiuni către investitorii intere­
mai costisitor să înfiinţezi o socie­
Pregătirea managerilor. Compa-
tate pe acţiuni decât o societate cu
jar

niile mari îşi permit să angajeze

răspundere limitată cu proprietar unic
SOCIETATE manageri cu pregătire foarte bună.
sau cu asociaţi.
PE ACŢIUNI Transferul de proprietate.
Restricţii. Prevederile legale li­mi­tează
Companie deţinută Acţionarii îşi pot vinde partea de
uneori libertatea companiilor.
de acţionari acţiuni oricărui cumpărător in-
Companiile care îşi vând acţiunile
teresat. Dacă un acţionar moa­
publicului trebuie să îndeplinească
re, acţiunile sunt transferate
anumite standarde care nu se impun
moştenitorilor, iar activitatea com-
societăţilor cu răspundere limitată.
paniei poate continua. Compani-
ile au o durată de viaţă nelimitată,
dacă nu e specificat altfel.

14 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 CUM PARTICIPI LA O COMPANIE-PILOT JA

Într-o companie-pilot JA poţi fi acţionar şi/sau angajat. Ai urmărit vreodată distribuţia pre-
zentată la sfârşitul filmului? Ea prezintă toţi oamenii – actori şi actriţe, scenarişti, producători,

ia
regizori, operatori şi nenumăraţi alţii – care au contribuit la realizarea acelui film. Poţi crede
că o companie producătoare de filme este unică din acest punct de vedere, dar aproape
toate companiile de succes depind de talentul şi îndemânarea angajaţilor lor. Chiar şi o echi-
pă sportivă de succes are nevoie de mai mult decât de atleţi remarcabili. Antrenorii şi cei
care lucrează în echipă depun împreună eforturi pentru a se asigura că sportivii sunt într-o
formă fizică şi psihică bună. Managerii, avocaţii, echipa din compartimentul de marketing

an
şi relaţii publice, precum şi alţi angajaţi ai companiei ţin înregistrări financiare, pun la punct
campaniile publicitare şi îndeplinesc alte sarcini adiacente, toţi contribuind la succesul afa-
cerii.

Compania ta pilot nu face excepţie. Vei avea câteva opţiuni pentru modul în care poţi parti-
cipa la pilot. Va exista un număr de posturi. Va trebui să decizi care structură organizatorică
este cea mai potrivită pentru compania-pilot, în funcţie de aptitudinile şi dorinţele membrilor
echipei.
om
Modelul managementului tradiţional – O companie-pilot JA tradiţională are o echipă de
conducere care urmăreşte progresele înregistrate şi asigură conduce­rea efectivă. Are, de
asemenea, angajaţi care ajută la producerea şi vânzarea produselor şi/sau serviciilor com-
paniei. În plus, majoritatea companiilor au nevoie de contabili, lucrători în producţie, publici-
tate etc. Studiază lista cu diferitele posturi care pot apărea într-o companie cu management
tradiţional şi stabileşte ce post doreşti să ocupi. Multe posturi sunt part-time, deci vei putea
să lucrezi şi în vânzări sau producţie, şi în altă parte.

Descrierea posturilor într-o companie-pilot JA tradițională*

jar

* Nu este obligatoriu ca fiecare poziție să fie ocupată.

PREȘEDINTE
¢ Conduce toate operaţiunile companiei
¢ Se întâlneşte periodic cu vicepreşedinţii de departament, îi sfă­tu­ieşte şi îi susţine
¢ Coordonează activităţile companiei

ANTREPRENOR JUNIOR 15
 VICEPREȘEDINTE DIRECTOR (RESPONSABIL)
MARKETING DE VÂNZĂRI (1/PRODUS)
¢ Coordonează stabilirea strategiei de ¢ Ţine evidenţa vânzărilor
marketing ¢ Supraveghează inventarul
¢ Supraveghează activitatea Departa- ¢ Conduce pregătirea vânzătorilor

ia
mentului de Marketing şi răspunde de:
¨ pregătirea şi motivarea echipei de
vânzare
¨ stimulează vânzătorii DIRECTOR (RESPONSABIL)
¨ supraveghează inventarul DE PUBLICITATE

an
¨ ţine evidenţa vânzărilor
¢ Realizează materialele promoţionale

VICEPREȘEDINTE DIRECTOR (RESPONSABIL)

PRODUCȚIE DE MARKETING
¢ Coordo­nează activitatea de producţie ¢ Studiază cerinţele pieţei pentru noile
om
¢ Supraveghează echipa de producţie produse
care:
¨ Analizează ofertele de la furnizori
¨ Asigură condiţiile desfăşurării ac- AGENT VÂNZĂRI
tivităţii
¢ Vinde produsele sau serviciile compa-
¨ Supraveghează calitatea produse-
niei
lor şi a serviciilor realizate
¨ Ţine evidenţa producţiei
jar

CONTABIL
DIRECTOR (RESPONSABIL) ¢ Plătește facturile companiei-pilot

DE PRODUCȚIE (1/PRODUS)
¢ Analizează cererea
¢ Supraveghează productivitatea şi ca-
CASIER
litatea ¢ Face plățile cu numerar
¢ Ţine o evidenţă a producţiei

16 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 RESPONSABIL PRODUCȚIE SECRETARA COMPANIEI
¢ Produce sau supervizează producţia ¢ Ţine evidenţa acţionarilor
bunurilor şi/sau a serviciilor ¢ Coordonează publicarea raportului
anual

ia
DIRECTOR (RESPONSABIL)
SERVICIU CALITATE PONTATOR
¢ Ţine o evidenţă a salariaţilor care s-au
¢ Supraveghează calitatea produselor şi
pre­zentat la locul de muncă
serviciilor oferite
¢ Contactează salariaţii care au absen-

VICEPREȘEDINTE
FINANȚE
an
¢ Primeşte şi distribuie fondurile
¢ Ţine evidenţa financiară
¢ Supraveghează echipa din Departa-
tat
om
mentul Financiar

VICEPREȘEDINTE
RESURSE UMANE
¢ Se ocupă de documentele companiei
¨ ţine actele companiei
jar

¨ organizează întâlnirile echipei de

conducere
¨ ţine evidenţa acţionarilor şi cores-
pondenţa
¢ Alcătuieşte raportul anual. Ţine evi-
denţa personalului:
¨ prezența
¨ statul de plată
¢ Supraveghează întregul personal

ANTREPRENOR JUNIOR 17
 COOPERARE - NEGOCIERE - EVALUARE

Indiferent cum îţi organizezi compania, comunicarea devine unul dintre cei mai importanţi
factori. În timpul administrării companiei, dar şi la locul de muncă, în gene­ral, există o vari-

ia
etate de forme de comunicare: comunicarea scrisă, comunicarea nonverbală, prin diferite
tehnologii, prin telefon, comunicarea personală.
Comunicarea va fi cheia succesului sau a eşecului, atunci când vei începe să produci un
bun sau să prestezi un serviciu.

Implică membrii echipei prin:

an
¢ dezvoltarea spiritului de echipă

¢ recunoaşterea realizărilor lor

¢ training

¢ comunicare
om
ELEMENTELE DEFINITORII ALE COMUNICĂRII

Comunicarea are claritate: Cealaltă persoană înţelege ceea ce îi spui? Expunerea ta este
destul de clară? Din punct de vedere gramatical, vorbeşti corect/aproape corect/accepta-
bil? Concizia: Treci direct la subiect? Eşti coerent în ceea ce spui? Îţi pregăteşti o introduce-
re, un cuprins sau o încheiere a prezentării?
jar

Folosirea cuvintelor corespunzătoare: Cuvintele pe care le foloseşti redau persoanei cu

care vorbeşti mesajul pe care vrei să-l transmiţi? Eviţi să utilizezi prescurtări, cuvinte din
argou?

Capacitatea de a asculta: Asculţi ceea ce ți se transmite? Te uiţi la persoana cu care vor-

beşti? Îl întrerupi pe cel cu care vorbeşti? Pui întrebări atunci când nu înţelegi?

18 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 Expresia feţei şi mişcările corpului: Te uiţi în permanenţă la persoana cu care vorbeşti?
Te arăţi interesat? Pui întrebări prin care să te arăţi interesat să afli mai mult despre ceea ce
spune persoana cu care vorbeşti?

CALITĂȚILE COMUNICĂRII TALE

Întreabă-te: Ce mesaje verbale sau nonverbale transmiţi celorlalţi membri ai

ia
companiei-pilot? Crezi că mesajul pe care l-ai transmis a fost recepţionat aşa
cum ţi-ai dorit? Te îmbraci potrivit pentru întâlniri?

Întinzi mâna atunci când faci cunoştinţă cu cineva? Cunoşti diferitele obiceiuri ale altor cul-
turi? Priveşti persoana cu care vorbeşti?

an
ŞEDINŢELE COMPANIEI-PILOT
(CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL COMPANIEI-PILOT)
om
Aceste şedinţe le asigură membrilor companiei-pilot informaţiile necesare pentru a evalua
progresul, pentru a analiza problemele şi pentru a discuta modalităţile de acţiune.

Echipa de management trebuie să ceară informaţii până când se lămurește asupra pro-
blemelor, ceea ce îi permite să adopte deciziile în vederea desfăşurării unei activităţi mai
eficiente.

Şedinţele se ţin pentru: a alege numele companiei, a alege echipa de conducere, a alege
bunurile sau serviciile cu care să se înceapă activitatea şi pentru a lua alte decizii importante.

Din momentul în care compania-pilot şi-a început activitatea, conducerea se va întâlni peri-
jar

odic pentru a discuta diferite probleme și pentru a trece în revistă progresele înregistrate în
vânzarea produselor şi serviciilor.

Ca membru al Consiliu­lui de Administraţie al unei companii-pilot JA, trebuie să participi la

discuţii şi la procesul decizional. Obişnuieşte-te să iei notiţe despre tot ce se discută!

ANTREPRENOR JUNIOR 19
 ADUNAREA GENERALĂ

Aceste şedinţe le permit membrilor companiei-pilot să comunice diferite informaţii, să dis-

cute problemele, să stabilească agenda de lucru şi să afle care au fost progresele înregis-
trate. Ședinţele vor fi conduse de Consiliul de Administraţie al companiei.

Participarea la şedinţele companiei-pilot te va ajuta să conduci bine afacerea şi să obţii

profit. Nu uita că îmbunătăţeşti activitatea companiei de fiecare dată când adopţi soluţia

ia
care trebuie, şi nu pe cea care este cea mai uşoară. Calitatea trebuie să fie peste tot – ea
te va face să reduci risipa şi pierderile.

an
Cea mai mare greşeală pe care o poți face în viaţă este să trăieşti
cu teama că vei greşi.

Elbert Hubbard (1856-1915), scriitor şi filosof american

om
jar

20 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 MODEL DE AGENDĂ

PRIMA ŞEDINŢĂ A ECHIPEI COMPANIEI-PILOT

ia
Data __________________ Prezenţi ________ membri

Consultant __________________________________________________________________

an
Discutarea opţiunilor privind produsul/serviciul cu care se va începe activitatea
Revedeţi criteriile de alegere a produselor/serviciilor companiilor-pilot JA.

Discutarea denumirii companiei

Printr-un brainstorming, stabiliţi numele potrivit companiei.
om
Discutarea strategiei de vânzare acţiuni pentru adunarea capitalului

Stabilirea structurii organizaţionale a companiei-pilot

Produsul/serviciul pe care l-am avut în discuţie este _________________________________

Denumirea companiei va fi
¢ prima variantă _________________________________________________________
¢ a doua variantă _________________________________________________________
¢ a treia variantă _________________________________________________________
jar

Evenimente care vor avea loc în perioada următoare Datele

Alegerea echipei de conducere/Pregătirea ei ____________________

Stabilirea planului de întâlniri şi şedinţe ____________________

Lansarea activităţii ____________________

ANTREPRENOR JUNIOR 21
 FIȘA DE EVALUARE A PRODUSULUUI
Completează următorul chestionar pentru a evalua opţiunile pentru anumite
produse pe care ai dori să le realizezi. Scrie punctajul corespunzător variantei
alese. Când evaluezi un produs, ai în vedere şi celelalte variante de produse.
De exem­plu, un anumit eveniment poate să îţi crească cererea de produse pe

ia
care o satisfaci în mod normal. De asemenea, este bine să realizezi un produs
uşor de asamblat, chiar dacă este un produs mai complex.

CARACTERISTICILE PRODUSULUI cosmeticele ce pot provoca alergii, mânca-

ALES rea care se poate strica sau pentru care nu

an
Utilitatea. Un produs poate fi considerat util
de către consumatori.
0 – Produsul este ieftin sau obişnuit
1 – Este cerut de un segment redus de
piaţă – ex.: pescarii stângaci
2 – Este cerut de un segment specific,
dar mare – ex.: elevii de liceu
3 – Este cerut de un număr mare de con-
om
sumatori
Mărimea. Dacă produsul este prea mare,
este greu să-l depozitezi şi să-l transporţi.
0 – Este nevoie să fie transportat cu ca-
mionul
1 – Încape perfect în dulap
2 – Este uşor de transportat
3 – Încape într-un buzunar sau într-o
geantă
Termenul de garanţie. Gogoşile de ieri sunt
jar
aveţi autorizaţie de producție.
0 – Necesită instruirea consumatorului
sau detalii de folosire
1 – Are margini ascuţite sau ţepi
2 – Poate fi utilizat în siguranță de către
ado­lescenţi sau adulţi
3 – Chiar şi un copil îl poate folosi/mânui
MODUL DE PRODUCŢIE
Produsele companiei-pilot JA trebuie rea-
lizate fără ajutorul uneltelor electrice sau al
unor dispozitive speciale.
Aprovizionarea cu materiale. Materialele
trebuie să fie disponibile la furnizorii locali
sau la un vânzător regional sau naţional cu-
noscut.
0 – Toate materialele trebuie cumpărate
de la vânzători diferiţi
1 – Cele mai multe materiale sunt dispo-

greu de vândut!
0 – Produsul se strică, se învecheşte, se
topeşte cu uşurinţă
1 – Este un produs sezonier
2 – Este probabil să dureze un an sau mai
mult
3 – Are termen de garanţie nelimitat
Siguranţa. Produsele trebuie să fie sigure
pentru clienţi. Evitaţi jucăriile pentru copii cu
componente mici sau cu margini ascuţite,
nibile la nivel regional; articolele-cheie
trebuie comandate de la un furnizor
naţional fără nicio legătură cu Junior
Achievement
2 – Materialele sunt disponibile la un sin-
gur furnizor local sau naţional
3 – Materialele sunt disponibile la un sin-
gur furnizor local sau naţional, ce are
experienţă în colaborarea cu JA

22 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 Necesită îndemânare specială sau talent
de execuţie. Produsele ce necesită prea
mulţi muncitori cu talent artistic sau instruire
specială ar trebui evitate.
0 – Numai artiştii, inginerii electricieni sau
de pe aeronave pot să se angajeze
1 – Necesită îndemânare în pictură, vop-
sire şi şlefuire
2 – Pot fi asamblate sau finisate după un
training prealabil, există posibilitatea
multor erori
3 – Sunt uşor de asamblat sau finisat, cu
puţine riscuri de a greşi
Siguranţa. Evitaţi să produceţi bunuri care
an
sunt fragile şi necesită o împachetare spe-
cială sau conţin substanţe chimice potențial
nocive.
0 – Producerea necesită o instruire speci-
ală sau reguli de protecţie neobişnuite
1 – Uneltele sunt periculoase dacă sunt
folosite greşit – ex.: ciocan de lipit;
produsul este fragil sau are margini
ascuţite – sticlă, metal
om
2 – Asamblarea necesită unelte simple,
manuale şi materiale sigure – şurubel-
niţe, şmirghel
3 – Asamblarea şi împachetarea pot fi re-
alizate în întregime cu mâna
Munca. Produsul trebuie să ţină personalul
de producţie ocupat pe aproape toată dura-
ta de funcţionare a companiei.
0 – Întregul stoc este produs în una sau
două sesiuni de producţie de către
câţiva membri
jar
1 – Întregul stoc este realizat într-una sau
două sesiuni de producţie de către
toţi membrii
2 – Rata de producţie va depăşi semnifi-
cativ rata de vânzări
3 – Rata de producţie şi cea de vânzări
sunt aproape echilibrate
Împachetarea. Împachetarea poate să nu
fie necesară sau poate să fie simplă şi atrac-
tivă.
0 – Împachetarea este mai complicată
decât procesul de producţie
1 – Împachetarea este simplă, dar scum-
pă
2 – Împachetarea este uşoară şi ieftină
3 – Produsul necesită numai o etichetă
CONSIDERAŢII FINANCIARE
ia
Preţul trebuie să fie rezonabil şi produsul
profitabil (costul să fie mai mic decât preţul).
Observaţie: în cazul în care compania voas-
tră oferă mai multe produse, este indicat să
aveţi produse cu preţuri mari, medii şi mici.
Următoarea grilă este pentru produsul prin-
cipal al companiei-pilot.
Preţul. Poate fi produsul vândut la un preţ
competitiv şi totodată să aveţi profit? Cele
mai multe companii-pilot JA vând produse-
le la un preţ de 9-30 lei. Produsele cu un
preţ mic necesită un volum mare de vânzări.
Produsele cu un preţ mare sunt de obicei
greu de vândut.
0 – Preţul de vânzare este mai mare de
75 lei sau mai mic de 3 lei
1 – Preţul de vânzare 30-75 lei sau 3-6 lei
2 – Preţul de vânzare 6-12 lei
3 – Preţul de vânzare 12-30 lei
Marja de preţ brută. Marja brută trebuie să
fie de cel puţin 35%.
Marja brută = Costul materialelor / preţul de
vânzare x 100.
0 – Marja brută < 35%
1 – Marja brută = 35-40%
2 – Marja brută = 41-45%
3 – Marja brută > 45%
PUNCTAJ COTĂ PRODUS
28-33 Excelent
23-27 Bine
18-22 Acceptabil
13-17 Slab
ANTREPRENOR JUNIOR 23
 FIȘA DE EVALUARE A SERVICIULUI
Completează următorul chestionar pentru a evalua posibilele servicii ale unei
companii-pilot JA. În timpul evaluării ţine cont de produsele sau serviciile pe
care doreşti să le ofere compania-pilot. Spre exemplu, o vacanţă specială poa-
te repre­zenta un serviciu complementar liniei principale de producţie.
CARACTERISTICILE SERVICIULUI ALES
Utilitate/interes. Cei mai mulţi clienţi vor
considera serviciul folositor.
an
0 – Prezintă interes pentru mătuşa ta din
alt judeţ
1 – Prezintă interes pentru un segment li-
mitat de piaţă – ex.: petrecerile pentru
copii
2 – Prezintă interes pentru un segment de
piaţă specific, dar mare – elevii de li-
ceu
3 – Prezintă interes pentru un grup mare
om
şi divers de oameni
Cererea. Întotdeauna sunt cerute cele mai
bune servicii. Evitaţi serviciile ce trebuie pre-
state într-o singură etapă.
0 – Clienţii trebuie să aibă peste 10 000
lei venit anual
1 – Este sezonier sau se prestează într-o
singură etapă: ex.: deszăpezirea
2 – Este posibil să fie prestat pe toată pe-
rioada de activitate a companiei – ex.:
petrecerea de Ziua Îndrăgostiţilor
jar
3 – Este cerut întotdeauna – ex.: spălatul
geamurilor
Siguranţa. Evitaţi serviciile ce prezintă risc
pentru clienţi.
0 – Batman nu ar încerca asta
1 – Clienţii necesită pregătire specială
– ex.: turul ţării cu bicicleta, lecţii de
alpi­nism
24 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
ia
2 – Este sigur pentru adolescenţii şi adulţii
cu preocupări moderate – ex.: organi-
zarea de petreceri, vizitarea muzeelor
3 – Implicare limitată a clientului – servicii-
le de curăţenie, de grădinărit, de ame-
najare
PRESTAREA SERVICIILOR
Serviciul prestat de o companie-pilot JA nu
trebuie să folosească unelte electrice sau
dispozitive și utilaje speciale. Cele mai bune
servicii implică un consum normal de mun-
că şi se realizează cu plăcere.
Aprovizionarea cu materiale. Materialele
trebuie să fie disponibile la furnizori locali
sau la un vânzător regional sau naţional cu-
noscut.
0 – Toate materialele trebuie cumpărate
de la vânzători diferiţi
1 – Majoritatea materialelor sunt disponi-
bile la nivel local, dar materialul princi-
pal trebuie comandat de la un furnizor
naţional ce nu are nicio legătură cu
Junior Achievement
2 – Materialele sunt disponibile la un sin-
gur furnizor, local sau naţional
3 – Materialele sunt disponibile la un sin-
gur furnizor, local sau naţional, care a
mai colaborat cu JA
Sunt necesare abilităţi şi talente speci-
ale. Trebuie evitate serviciile care necesită
prea mulţi lucrători cu abilităţi sau talente
speciale.
0 – Necesită 10 ani de experienţă
 1 – Necesită cunoştinţe sau îndemânări
speciale – dactilografie, servicii de
meditaţii
2 – Pot fi prestate de anumite persoane
cu ajutorul altor membri – ex.: planifi-
carea petrecerilor
3 – Pot fi prestate cu uşurinţă de către
adolescenţi obişnuiţi – ex.: servicii de
2 – Toate serviciile sunt prestate în una
sau două etape de către toţi membrii
companiei
3 – Cererea pentru serviciu este în funcţie
de capacitatea companiei de a-l oferi
CONSIDERAŢII FINANCIARE

spălătorie auto, de grădinărit
Timp. Dacă serviciile necesită prea mult
timp din partea membrilor companiei, pot fi
dificil de prestat.
0 – Necesită 8 ore pe zi, 7 zile pe săptă-
mână
ia
Preţul trebuie să fie rezonabil, iar serviciul
profitabil. Observaţie: în cazul în care com-
pania voastră realizează mai multe produse
sau servicii, este bine să aveţi produse/ser-
vicii cu preţuri mari, medii şi mici. Grila de
mai jos este pentru serviciul principal.

an
1 – Necesită mai mult de 6 ore de muncă
în fiecare săptămână – ex.: servicii de
zugrăvit
2 – Pot fi prestate sâmbăta dimineaţa sau
într-un alt moment stabilit
3 – Pot fi prestate în timpul programului
normal de lucru la compania-pilot
Siguranţa. Evitaţi serviciile ce presupun risc
pentru membrii companiei. Uneltele electri-
om
ce nu pot fi folosite pentru a presta servicii.
0 – Serviciul presupune călătorii frecven-
te, instruire specială sau norme de protecţie
neobişnuite – ex.: curăţarea geamurilor la
etaj, servicii de curierat în oraş
1 – Uneltele sunt periculoase dacă sunt
întrebuinţate greşit – ex.: ciocan de
lipit, bormaşină
2 – Serviciul necesită folosirea unor sim-
ple unelte de mână şi a unor materiale
sigure: şurubelniţe, şmirghel
jar
Preţul. Poate fi serviciul prestat la un preţ
competitiv şi totodată să aveţi profit? Cele
mai multe companii JA oferă servicii cu pre-
ţul între 9 lei şi 30 lei. Serviciile cu preţ mic
necesită un volum mare de vânzări. Servicii-
le cu preţ mare sunt uneori dificil de vândut.
0 – Preţul de desfacere este mai mare de
75 lei sau mai mic de 3 lei
1 – Preţul de desfacere este între 39 şi 75
lei sau 3 şi 6 lei
2 – Preţul de desfacere este între 6 şi 12
lei
3 – Preţul de desfacere este între 12 şi 36
lei
Marja de preţ brută. Marja brută trebuie să
fie de cel puţin 35%.
Marja brută = Costul materialelor / preţul de
vânzare x 100.
0 – Marja brută < 35%
1 – Marja brută = 35-40%

3 – Serviciul nu necesită unelte şi implică 2 – Marja brută = 41-45%

un transport pe distanţă mică
3 – Marja brută > 45%
Munca. Prestarea serviciului necesită impli-
carea celor mai mulţi membri ai companiei,
şi pe aproape toată durata ei de funcţionare. PUNCTAJ COTĂ SERVICIU
0 – O singură persoană necesară pentru 26-30 Excelent
prestarea serviciului 21-25 Bine
1 – Toate serviciile sunt prestate în două
16-20 Acceptabil
etape, de câţiva membri. (Observaţie:
aceasta nu se referă la planificarea 11-15 Slab
petrecerii, a cărei organizare poate
dura o lună.)
ANTREPRENOR JUNIOR 25
 CE SEMNIFICĂ DENUMIREA COMPANIEI?

Este bine să alegi un nume care să aibă legătură cu o persoană, o localitate sau o cultură?
Numele companiei trebuie să fie nostim sau inteligent? Are autoritate sau priză pe piaţă?

ia
Imaginea este importantă; într-adevăr, imaginea pe care vrei să o transmiţi segmentului-ţintă
de pe piaţă este vitală pentru succesul companiei. Denumirea companiei sau a produsului
trebuie să transmită o valoare pe care consumatorii o doresc. Dar recunoaşterea denumirii
companiei este mai mult decât atât. Numele companiei trebuie să fie uşor de reţinut şi să
fie distinct. Toys-R-Us, de exemplu, a devenit una dintre multele companii care au utilizat
R-Us ca mod de identificare.

an
NBI, un concurent al companiei IBM, a ştiut atunci când şi-a ales numele că doreşte să-şi
orienteze imaginea pe high-tech. Pentru a face faţă concurenţei venite din partea IBM, a
trebuit să-şi aleagă un nume tot atât de autoritar. Ce înseamnă NBI? „Nothing But Initials”
(„Nimic mai mult decât nişte iniţiale”).

Haagen Dazs (producător de îngheţată) a introdus un alt aspect în alegerea numelui unei
companii. De multe ori, o companie americană reprezintă o imagine importantă şi costi-
sitoare. De fapt, numele de Haagen Dazs nu are nicio sem­nificaţie. Este inventat. Dacă îţi
om
alegi un nume drăguţ şi inteligent, acest fapt îţi poate aduce un beneficiu sau, dimpotrivă, te
poate dezavantaja. Alegerea denumirii de „The Feed Lot” (Localul pentru hrănit) pentru un
restaurant, de exemplu, poate fi o alegere înţeleaptă, dar este greu de crezut că îi va atrage
pe consumatori.

Identificarea personală poate fi un lucru pozitiv sau negativ. Oscar Mayer, Sara Lee şi Uncle
Ben sunt nume uşor de identificat, iar numele lor aparţin unor persoane reale. Betty Crocer
se poate de asemenea identifica cu o persoană, dar ea este fictivă. Colonelul Sanders a
descoperit inconvenientul identificării personale după ce a vândut KFC (Kentucky Fried
Chicken), iar în reţeta lui au fost făcute modificări cu care nu era de acord. Dar el a fost ne-
voit ulterior să permită companiei să-i folosească numele în continuare.
jar

Identificarea culturală poate fi de asemenea un avantaj sau un dezavantaj. Uneori, asoci-

erea numelor firmelor poate duce la distrugerea imaginii, atunci când apar întrebări legate
de una dintre ele. Alte nume, cu specific cultural, pot limita cererea consumatorilor. Spre
exemplu, o firmă numită Zapateria, un magazin spaniol de pantofi, sau Zugspitze este pro-
babil să aibă pieţe restrânse. Mai mult, un nume ca acesta poate fi excelent acum, dar nu
şi în cazul în care, peste 5 ani, compania îşi mută sediul în altă zonă.

26 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 Mărcile înregistrate pot distinge numele unei companii, în special dacă se confundă cu
produsul tău sau al concurenţilor. Spre exemplu, Xerox, Cola, Adidas sunt toate mărci înre-
gistrate ce au devenit atât de cunoscute, încât sunt folosite şi pentru referirea la produsele
concurenţilor lor.

Sloganurile şi logourile pot fi de asemenea folosite pentru a clarifica scopul, a crea o ima-
gine pozitivă şi o identificare imediată. Boltele galbene de la McDonald’s, ca şi triunghiul de

ia
la Junior Achievement pot comunica un nume, o imagine, prin­tr-un logo, şi nu prin cuvinte.
Firmele mari cheltuiesc mii de dolari pentru a găsi numele cele mai potrivite pentru produse-
le lor. ABC Namebank International Inc. şi Lexicon Naming sunt două companii specializate
în căutarea de nume pentru companii. Filosofia Lexicon este: în mai puţin de o secundă, un
nume trebuie să creeze o idee.

? an
Când o companie este vândută sau cumpărată, sunt cumpărate şi activele intangibile numi-
te „reputaţie, renume”. Şi numele unei companii se vinde. El este un activ intangibil.

AȘADAR, CE REPREZINTĂ UN NUME?

Audienţă, preţ, tip de produs, identificare, cerere şi mult mai mult.
om
POSTURI ÎN COMPANIA-PILOT JA
ANGAJEAZĂ-TE! ACCEPTĂ COMPETIȚIA!

Descrierea posturilor pentru conducerea tradiţională sau în echipă a fost făcută pentru a-ţi
arăta care sunt responsabilităţile pentru fiecare post ocupat în compania JA. Nu uita că or-
ganizarea companiilor este diferită. Discută cu consultantul/profesorul diferitele posturi care
pot fi înfiinţate într-o companie-pilot JA.
jar

COMPLETAREA FORMULARULUI PENTRU UN POST ÎN COMPANIA-PILOT

Completează o aplicaţie pentru un post şi prezint-o consultantului/profesorului sau colegilor

din Consiliul de Administraţie. Consiliul de Administraţie va alege un preşedinte sau o echi-
pă de conducere. Candidaţii pentru post îşi vor prezenta candidatura pentru postul respec-
tiv. Preşedintele sau echipa de conducere vor discuta cu consultantul la alegerea celui care
va face parte din echipa suplimentară în conducerea companiei.

ANTREPRENOR JUNIOR 27
 Dacă vrei să fii ales preşedintele companiei, va trebui să urmezi un curs special de pregăti-
re, coordonat de consultant (sau de JA), cu 1-2 săptămâni înainte de demararea activităţii.
Liderii echipei de conducere trebuie să urmeze un curs de pregătire, în cadrul programului.
De asemenea, ei trebuie să aibă prezenţă 100% la şedinţele companiei. Şansele de succes
ale companiei cresc atunci când seriozitatea, res­ponsabilitatea şi principiile morale conduc
activitatea voastră.

INCERTITUDINEA ESTE ÎNTOTDEAUNA PARTE A UNUI PROCES DECIZIONAL.

ia
John J. Gabarro (n. 1940), profesor de management al resurselor umane
la Harvard Business School

an
MODEL DE MANAGEMENT TRADIȚIONAL

Președinte
om
Vicepreședinte Vicepreședinte Vicepreședinte Vicepreședinte
Marketing Producție Finanțe Resurse umane

Responsabil Responsabil Specialist Secretar

Marketing Asigurarea calității contabil - intrări

Responsabil Responsabil Specialist Editor

Publicitate Producție contabil - ieșiri Raport Anual
jar

Director Specialiști Funcționar

Vânzări Producție Personal (opțional)

Funcționar
Agenți vânzări Salarizare (opțional)

28 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 MODEL DE MANAGEMENT ÎN ECHIPĂ

ia
Departament
Financiar
Coordonator echipă

__________________

an
Coordonator echipă

__________________
Departament
Administrație
Departament
Marketing/ Departament
Relații cu Președinte Resurse
publicul umane
om
____________________

Coordonator echipă
Coordonator echipă
________________
__________________
Departament
Producție/
Service
jar

ANTREPRENOR JUNIOR 29
 CUM SĂ ALEGI CEI MAI BUNI MEMBRI AI ECHIPEI
PENTRU POSTURILE DIN COMPANIA-PILOT

Succesul companiei tale depinde de calificarea şi pregătirea responsabililor de departa-

mente. Ce calităţi deosebite au ei? Gândeşte-te la liderii politici, la liderii din comunitatea de

ia
afaceri despre care ai citit în ziar sau pe care i-ai studiat la cursul de istorie şi la liderii-elevi
cu care lucrezi în şcoală sau în alte organizaţii.

Prezintă cele mai importante calităţi pe care consideri că ar trebui să le aibă un lider.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

an
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Toţi responsabilii sau liderii de grup trebuie să aibă aceste calităţi? Căpitanul unei echipe de
fotbal sau de baschet trebuie să aibă aceleaşi calităţi în conducere ca şi preşedintele unui
club de matematică sau al unui consiliu de studenţi?
_____________________________________________________________________________
om
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Ce calităţi trebuie să fie îndeplinite de toţi? Şi care trebuie să difere?

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
jar

_____________________________________________________________________________

Revezi calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un preşedinte, prezentate în materialele

Compania-pilot.
Care sunt cele două calităţi mai importante pe care trebuie să le îndeplinească un preşedin-
te sau echipa de administraţie?
1.___________________________________________________________________________
2.___________________________________________________________________________

30 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 STATUTUL COMPANIEI-PILOT (MODEL)

ARTICOLUL I Echipa trebuie să urmeze instrucţiunile con-

Fiecare membru al companiei-pilot trebuie siliului de administraţie. Poziţiile în companie

să deţină cel puţin un pachet de acţiuni (mi-
nimum 10 acţiuni). Orice membru care a ab-
sentat la trei şedinţe succesive va fi exclus.
De asemenea, un membru poate fi exclus
dacă 2/3 din voturi decid excluderea sa.
Un membru poate fi reprimit dacă este re-
ia
trebuie stabilite în conformitate cu decizia
consiliului.
ARTICOLUL V
Salariul minim va fi de ____________ lei/oră.
Sala­riul minim pentru echipa din condu­cere

an
comandat de către preşedinte şi dacă este
va fi de ______________ lei pe săptămână.
votat de majoritatea Consiliului de Adminis-
Pentru vânzări va fi plătit un comision de cel
traţie (care este format din acţionarii com-
puţin 10%.
paniei).

ARTICOLUL VI
ARTICOLUL II
Cecurile sau ordinele de plată trebuie sem-
Compania-pilot se află în proprietatea ac-
nate de un manager/responsabil de depar-
ţionarilor. Un acţionar într-o companie-pilot
tament şi contrasemnate de un consultant.
nu poate avea mai mult de două părţi din
om
compania-pilot.
ARTICOLUL VII
ARTICOLUL III Compania-pilot îşi va limita activităţile la cele
stabilite prin acordul cu Junior Achievement
Compania este condusă de un Consiliu de
şi îşi va încheia activitatea la termenul stabilit
Administraţie, format din membri ai compa-
prin acordul cu Junior Achievement.
niei. Numărul membrilor participanţi la orica-
re dintre întruniri trebuie să fie de cel puţin
1/4 din Consiliul de Administraţie. ARTICOLUL VIII
Produsele şi serviciile obţinute de compa-
Obligaţiile trebuie să includă, dar să nu se nia-pilot vor avea valoarea dată de membrii
companiei. Produsele şi serviciile compani-
jar

limiteze la alegerea preşedintelui, demiterea

unor membri, solicitarea rapoartelor, stabi- ei nu trebuie să prezinte un pericol pentru
lirea salariilor, comisioanelor şi dividendelor. membrii companiei sau pentru consumatori.

Dacă majoritatea decide, poate fi discutată ARTICOLUL IX

orice moţiune înaintea începerii şedinţei de Se pot aduce îmbunătăţiri la aceste articole
lucru. cu votul a 2/3 din consiliul de conducere şi
cu aprobarea biroului Junior Achievement
local.
ARTICOLUL IV

ANTREPRENOR JUNIOR 31
 ÎNTÂLNIREA ECHIPEI COMPANIEI-PILOT JA
(ȘEDINȚA CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE)*

Data ____________________
Prezenți __________ membri Consultant _______________________

ia
ORDINEA DE ZI

Alegerea preşedintelui companiei/echipei de

conducere

an
¨ Discursurile candidaţilor
¨ Alegerile
¨ Alegerea vicepreşedintelui
¨ Alegerea personalului companiei
Adoptarea statutului Președinte/echipa de conducere
¨ Revedeţi statutul companiei-pilot JA ____________________________
Președinte/echipa de conducere
Semnarea fişelor de post (respon­sa­bili­tăţi)
____________________________
om
Președinte/echipa de conducere
Selectarea produsului finit/serviciului
____________________________
Președinte/echipa de conducere
Finalizarea alegerii numelui companiei
____________________________
Vânzarea de acţiuni (dacă este posibil)
Președinte/echipa de conducere
¨ Instruirea pentru vânzarea de acţiuni
____________________________
¨ Stabilirea obiectivelor personale
Repartizarea posturilor Președinte/echipa de conducere
¨ Toate posturile sunt ocupate ____________________________
Președinte/echipa de conducere
Încheierea acordului cu JA Romania
____________________________
jar

Statutul standard al companiei-pilot JA a fost aprobat _____________________________

Nume _________________ Data________
Obiectivul personal de vânzare acţiuni este ______________________________________
Poziţia mea în companie va fi _________________________________________________
Compania noastră va avea cont bancar la JA sau ________________________________
Notă ______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
* Consiliul de Administraţie este format din membrii echipei care sunt acţionarii companiei
sau care sunt delegaţi de aceştia.

32 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 PRIVIND ÎNAINTE

Acum, că aţi încheiat prima şedinţă a Consiliului de Administraţie, înseamnă că aţi realizat
majoritatea paşilor nece­sari organizării companiei. Aţi cercetat posibilităţile de produse sau
servicii, aţi discutat despre numele companiei, aţi adoptat statutul care evidenţiază modul
în care se vor adopta deciziile în compa­nie. Aţi ales membrii echipei de conduce­re şi aţi
repartizat rolurile şi respon­sa­bi­lităţile „angajaţilor companiei”.

ia
În continuare, trebuie să acordaţi mai mult timp producerii şi comercializării produsului sau
serviciului companiei voastre. Companiile de succes acordă de obicei timp planificării unei
strategii ce va garanta succesul.

Compania voastră va trebui să adopte următoarele decizii:

an
¢ Ce preţ cereţi pentru bunul sau servi­ciul vostru?
¢ Ce strategie de publicitate veţi adopta?
¢ Câte produse trebuie să vindeţi sau câte servicii trebuie să prestaţi la pragul de rentabi-
litate? Ce înseamnă „prag de rentabilitate”?
¢ Ce strategie de implementare va fi cea mai eficientă pentru compania voastră?
¢ Trebuie să produceţi mai mult decât un singur tip de produs/serviciu?
¢ Cum trebuie plătiţi angajaţii?
¢ Dacă veţi atinge ţinta de producţie şi de vânzări, ce profit veţi înregistra?
om
Următoarea secţiune a manualului conţine o serie de fişe de lucru pe care tu şi ceilalţi
membri ai companiei le puteţi utiliza pentru a găsi răspunsurile la întrebările de mai sus şi la
multe altele. Când veţi termina, compania voastră va avea un „plan de afaceri” general, ce
va conţine câteva obiective care vor determina activitățile din săptămânile următoare.

RAPORTEAZĂ-TE LA PROPRIA PERSOANĂ

Ce ai învăţat despre tine şi despre conducerea unei companii?

jar

CONCENTREAZĂ-TE ASUPRA PROBLEMELOR CURENTE!

ANTREPRENOR JUNIOR 33
 EXERCIȚII

Citeşte ziarele şi fă o listă cu locurile de muncă găsite. Poţi să spui, pe baza informațiilor din
textele de prezentare, dacă o firmă foloseşte strategia managementului tradiţional sau de

ia
echipă? Argumentează!

CE TREBUIE PREGĂTIT ÎNAINTE DE URMĂTOAREA ÎNTÂLNIRE:

1. __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

an
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
2. __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
om
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
4. __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5. __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
jar

Nimeni nu vorbeşte despre antreprenoriat ca despre o luptă pentru

supravieţuire, dar exact acest lucru contribuie la stimularea gândirii creative.

Anita Roddick (1942-2007), antreprenor britanic,

fondatoarea companiei de cosmetice The Body Shop

34 EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
 ia
an
om
jar

ANTREPRENOR JUNIOR 35
 9 786069 710203

ia
an educație
economică și financiară

educație
antreprenorială
om
dezvoltare orientare
personală profesională

www.jaromania.org
jar

F /JuniorAchievementRO
T @jaromania
I /juniorachievementro
L /company/junior-achievement-ro
+40 21 312 31 94
+40 730 330 885
Strada Lisabona, Nr. 8, Sector 1
București, 011787, România