UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

FACULTATEA DE STIINTE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR
INTREPRINDERII
COORDONATOR
Prof.univ.dr. BREZEANU PETRE
INTOCMIT:
BRABETE
( SPATARU ) MARIA
GRUPA M.F.B. I
PETROSANI
-2010-

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR
INTREPRINDERII

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

Situatia fluxurilor de numerar, a unei intreprinderi,

furnizeaza informati atat investitorilor cat si creditorilor
despre :

- capacitatea de a genera in viitor fluxuri de numerar ;

- capacitatea de a-si plati obligatiile si dividentele ;

- cauzele diferentei dintre profit si incasari / plati nete ;

- aspecte monetare si nemonetare ale tranzactiilor de

finantare si de investitii .

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

Beneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de

numerar si situatia pozitiei financiare :

A) -dezvaluie informatii despre numerarul din expoatare,

investitiisi finantare ;
- furnizeaza utilizatorului informatii privind
performanta si pozitia intreprinderii

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

Beneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de

numerar si situatia pozitiei financiare :

B ) furnizeaza informatii asupra situatiilor

financiare privind modificarile de active , datorii si
capitaluri proprii ;
- lipsa prezentarilor fluxurilor de numerar poate
duce la iterpuneri eronate .

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

Beneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de

numerar si situatia pozitiei financiare :

C ) creste gradul de comparabilitate al rezutatelor

intre diferite intreprinderi ;
- trecerea de la contabilitatea de angajamente la
contabilitatea de casa a dus la compararea
rezultatelor intre societati diferite .

ANALIZA
CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

Beneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de

numerar si situatia pozitiei financiare :

D ) serveste ca indicator al valorii, momentului aparitiei

si sigurantei viitorului fluxurilor de numerar , astfel :
a) situatia fluxurilor de numerar este utila in
comparatia evaluarilor anterioare de fluxurii cu
informatiile din anul curent ;
b) examinarea relatiei dintre profitabilitate si
fluxurile nete de numerar, ca si impactul modificarii de
preturii .

1.Fluxurile de trezorerie

Fuxurile de trezorerie reprezinta toate operatiiunile ce sunt

realizate de o intreprindere .
Fluxul net global de trezorerie (T)
- este dat prin diferenta dintre incasari plati
T=FR NFR
- provine din tre origini dinstincte :

1) operatiunile
2) operatiunile
3) operatiunile

legat
legat
legat

de
de
de

activitate ;
investitii ;
finantare .

1.1 Fluxul net de trezorerie legat de

activitate FNTLA

FNTLA relativ la un exercitiu dat este diferenta dintre veniturile

de gestiune incasate si cheltuielile de gestiune platite .
FNTLA = veniturile de gestiune incasate - cheltuielile de
gestiune
platite

FNTLA poate fi calculat pornind de la CAF unde vom avea

relatia :
FNTLA = CAF stocuri creante +datorii

Cu ajutorul FNTLA putem sti daca operatiile de gestiune amelioreaza

sau determina trezoreria.

Daca FNTLA< 0 rezulta o situatie critica si risca probleme de nonlichiditate .

1.2 Excedentul de trezorerie al

exploatarii (ETE)

ETE constitue elementul principal al fluxului

net de trezorerie legat de activitate .
Definitie ETE
ETE reprezinta trezoreria generata, in cursul
exercitiului, numai prin operatiuni de
exploatare.
ETE = +vanzari (fara TVA)
+productia imobilizata
- cumparari (fara TVA )
- alte cheltuielide exploatare
- creante de exploatare
+ datorii de exlpoatare

1.2 Excedentul de trezorerie al

exploatarii (ETE)

ETE = EBE NFRE

ETE = ESO stocul comercial

ETE = INCASARI DIN OPERATII DE EXPLOATARE

PLATI
DIN OPERATII DE
EXPLOATARE
Daca ETE este negativ semnifica faptul ca
exploatarea consuma trezoreria in loc de a degaja
( incasarile sunt inferioare platilor ) .
Cu cat ETE este mai importanta cu atat
rentabilitatea de exploatare si potentialul de
autofinantare sunt mai mari .

1.3 Fluxuri nete de trezorerie din

operatii de investitii si din operati de
finantare

Fluxul de investitii din operatii de investitii si de

finantare = Resurse durabile altele decat CAF
Alocari stabile NFR legata de operatiile de
investitii si de finantare = FR (resurse durabile
alocari stabile) CAF NFR legata de variatia
operatiilor de investitii si de finantare .
Rezulta:
Fluxul net de trezorerie din operatii de
investitii si de finantare=FR CAF NFR legata
de operatii de investitii si de finantare .

1.3 Fluxuri nete de trezorerie din

operatii de investitii si din operati de
finantare

Majoritatea tablourilor de fluxuri adopta structura

urmatoare :
trezoreria datorata activitatii
+ trezoreria datorata investitiei
+ trezoreria datorata finantarii
-----------------------------------------= variatia globala a trezoreriei

1.4 Intelesul pentru analiza calculului

ETE pornind de la EBE in afara variatiei
stocurilor

Calculul nu necesita determinarea variatiei stocurilor

iar in consecinta se evita a se prevedea la
inventarierea acestora , fat ce poate antrena
probleme de finantare .

a) Procedura de redresare juridica

- Incetare platii - pentru a face fata platilor din
pasivul exigibil conducatorii intreprinderilor
trebuie sa fie constat preocupatiide acest
aspect .

1.4 Intelesul pentru analiza calculului

ETE pornind de la EBE in afara variatiei
stocurilor

b) Calculul imediat
- variatia trezoreriei este independenta:
- de valoarea stocurilor ;
- de politica de amortizare si
provizioane.

1.4 Intelesul pentru analiza calculului

ETE pornind de la EBE in afara variatiei
stocurilor

c) sensibilitatea la variatii de activitate

- proasta vanzare duce la supra-stocaj care
influenteaza calculul EBE , prin urmare ETe este un
indicator de risc .
-efectul foarfece - In cazul in care NFRE creste mai
puternic decat EBE ,iar cifra de afaceri prin crestere
tinde sa reduca trezoreria .
- previziunile rentabilitatii - consta in actualizarea
fluxurilor de trezorerie de exploatarea previzionara.
ETE este un indicator al valorii intreprinderii si al
rentabilitatii investitiilor
- planul de finatare ETE este o sursa-cheie a planului unui proiect de
investitii,iar excedentul de trezorerie indica puterea de
finantare a intreprinderi

1.4 Intelesul pentru analiza calculului

ETE pornind de la EBE in afara variatiei
stocurilor

d) competitivitatea activitatilor
- variatia trezoreriei de exploatare este un indicator
de competitivitate a diferitelor activitati ale
intreprinderii .

1.5 Capacitatea de autofinantare

Definitia CAF
- este definita ca diferenta dintre veniturile incasabile
(generatoare de incasari ) si cheltuieli platibile (care antreneza plati )
- nu toate veniturile sunt incasabile ;
- nu toate cheltuielile sunt platibile ;
- veniturile din cesiuni de elemente de activ ridica o problema
particulara .

Cheltuielile neplatibile : - dotatiile in contul amortismentelor;

- dotatiile in contul provizioanelor;
- valoarea contabila a elementelor de activ cedate.
- Cheltuielile neplatibile sunt calificate drept cheltuieli calculate .
Veniturile neincasabile : - reluarile asupra amortismentelor si
provizioanelor;
- cota-parte a subventiilor de investitii virate
rezultatului;
- Valoarea veniturilor neincasabile este data printr-un calcul si nu
prin observarea incasarilor .

1.5 Capacitatea de autofinantare

Veniturile din cesiuni de elemente de activ

- contribuie la incasari ,reprezentand o sursa de finantare.
- sunt asimilate pentru calculul CAF ,veniturilor
neincasabile .
Cesiunile de activ imobilizate si achizitiile evidentiaza functia de
investitie .

Calculul capacitatii de autofinantare

a) pornind de la elememtele incasabile si platibile ( pornind de
la EBE )
- EBE contribuie in totalitate la formarea CAF
CAF = EBE
+ alte venituri de exploatare
+ venituri financiare incasabile
+ venituri exceptionale incasabile
- alte cheltuieli de exploatare
- cheltuieli financiare platibile
- participarea salariatilor la rezultate
- impozit pe profit

1.5 Capacitatea de autofinantare

Calculul capacitatii de autofinantare

- b) calculul CAF pornind de la rezultatul exercitiului
-rezultatul este diferenta dintre veniturile si cheltuielile
generatoare de incasari si plati si contribuie la capacitatea
de autofinantare .
CAF = rezultatul exercitiului
- reluari asupra amortismentelor si provizioanelor
- venituri din cesionarea elementelor de activ
- cota-parte din subventiile de investitii virate la contul
de rezultat al exer.
+ dotatii in contil amortismentelor si provizioanelor
+ valoarea contabila a elementelor de activ cedate

1.5 Capacitatea de autofinantare

Autofinantarea
- nevoile de finantare ale intreprinderii sunt pentru :

- sa achizitioneze imobilizari pentru dezvoltarea productiei ;

- sa acopere deprecierea probabila astocurilor si creantelor ;

- sa-si creasca fondul de rulment daca cresterea cifrei de

afaceri induce o crestere a nevoii de fond rulment

1.5 Capacitatea de
autofinantare

Autofinantarea

- oringinea finantarii
- resurse externe :- cresteri de capital pe calea aportului ;
- subventii de investiti ;
- imprumuturi .

- resurse interne : - incasari din vanzari diminuate cu platile

antrenate de
cheltuieli ; Finantarea realizata dinresurse
interne se numeste autofinantare.
Capacitatea de autofinantare ( CAF ) reprezinta totalitatea resurselor
interne consacrate autofinantarii .
CAF = venituri incasabile cheltuieli platibile
Dividentele varsate asociatilor , sunt prelevate asupra ,,
capacitatii de autofinantare , care mai poarta denumirea de : cash-flow (fluxuri de trezorerie ) ; sau marja bruta de autofinantare
MBA

2.Tablouri de finantare

2.1 Definitie

- Tabloul de finantare este tabloul de alocari si de

resurse care explica variatiile patrimoniului intreprinderii
in cursul perioadei de referinta .
- perioada de referinta este, in mod normal, durata
exercitiului.

Tabloul de finantare al exercitiului financiar,, n :

1. bilant inainte de repartizarea rezultatului la 31 . 12
( n-1 )
2. bilant inainte de repartizarea rezultatului la 31 . 12
(n)

2.Tablouri de finantare

2.2 Descrierea tablourilor de finantare

- comporta doua parti astfel avem :

- Prima parte a tabloului de finantare
- A doua parte tabloului de finantare
- interpretarea soldurilor

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare
Structura
- Prima parte atabloului prezinta :
- resursele durabile de care a dispus intreprinderea in
cursul exercitiului ;
- alocarile stabile care au fost realizate in cursul aceluiasi
exercitiu .
.
Resursele durabile de care intreprinderea adispus in cursul
exercitiului reprezinta variatia resurselor durabile ( RD ) ,intre
debut si finele exercitiului .
. Alocarile stabile realizate in cursul exercitiului reprezinta
variatia
alocarilor stabile ( AS ) intre debutul si finele exercitului .
.
Definitia fondului de rulment ( FRNG ) pornind de la resurse
durabile ( RD ) si alocari stabile ( AS ) :
RD AS = FRNG

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

Analiza continutului

a) resurse durabile

1. capacitatea de autofinantare
CAF = R net + DAP +VCEAC venituri din cesiunide
activ reluari ale amortismentelor si provizioanelor
cota parte a subventiilor virate la rezultat

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

Analiza continutului

a) resurse durabile

2. cesiuni sau reduceri de elemente de activ imobilizat

- cesiuni de imobilizari : - necorporale
- corporale
- pretul de cesiune ( fara TVA ) constitue o resursa
pentru intreprindere .
- cesiuni sau reduceri de imobilizari financiare :
- pentru cesiuni : pretul de cesiune a
titlurilor ;
-reducerile corespund rambursarilor
(intreprinderea obtine
reduceri de imobilizari fin. la
rambursarea iimprumuturilor sau a documentelor si
cautionamentelor . )
- informatia se gaseste in tabloul
imobilizarilor

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

Analiza continutului

a) resurse durabile

3. cresterea capitalurilor proprii

- Cresterea capitalurilor sau aporturilor : singurele

cresteri de capital in numerar si in natura aduc resurse noi
intreprinderii;
- suma care figureaza este cea a capitalului apelat
majorat cu prima de emisiune ( varsat in tottalitate la
subscriere );
- cresterea altor capitaluri proprii : in mod esential ,
onoua subventie de investitii obtinuta in cursul
exercitiului .

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

Analiza continutului

a) resurse durabile

4. cresterea datoriilor financiare

- noile imprumuturi contractate in cursul exercitiului
(cu exceptia concursurilor bancare curente ) ;
- imprumuturi obligatare ,valoarea de retinut este
suma varsata de obligatari , ( adica prodosul dintre
numarul de obligatiuni si pretul de emisiune ) ;
- primele de rambursare sunt excluse .
Informatia este data fie direct , fie in tabloul
scadentelor creantelor si datoriilor sau se utilizeaza
formula : Dn = Dn-1 +A -R

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

b) Alocari stabile

1. distribuiri puse la plata incursul exercitiului

- dividentele distribuite incursul exercitiului si
relative la exercitiul precedent .
Informatia este data intabloul afectarilor rezultatului
,iar in lipsa trebuie cautata pornind dela bilanturi
succesive .

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

b) Alocari stabile

2. achizitii de elemente de activ imobilizat

- imobilizari necorporale :trebuie indicate
preturile de achizitie ( valorile brute );
- imobilizari corporale : informatia se gaseste
intabloul imobilizarilor ( cresteri);
- imobilizari financiare : in lipsa trebuie
reconstituita
IBn = IBn-1 +A D

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

b) Alocari stabile

3. Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

Trebuie sa figureze suma transferata incursul
exercitiului .
Daca suma nu este data corecta , trebuie
recostituita pornind de la bilanturile si informatiile
complementare ,( fac obiectul amortismentului direct
) , bilanturile dau decat valorile nete .

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

b) Alocari stabile

4. reducerile de capitaluri proprii

- Luate inconsiderare singure , reducerile de capitaluri
proprii se traduc prin iesiri de fonduri ( alocari ) .
- In particular ,reducerile de capital decise in vederea
absorbirii pierderilor nu intervin in tabloul de finantare .

2.2.1 Prima parte a tabloului de

finantare

b) Alocari stabile

5. rambursarile de datorii financiare

- este vorba de amortismente ale imprumuturilor ( in afara
concursurilor bancare curente ) practicate in cursul
exercitiului;
- informatia se gaseste intabloul scadentelor si datoriilor .
- in lipsa , trebuie sa le reconstituim utilizand relatia :
Dn = Dn+1 + cresteri - rambursari

2.2.2 A doua parte tabloului de

finantare

In prima parte a tabloului se da o explicatie a variatiei fondului

de rulment net global ( FRNG ) in parte superioara a bilantului , a
doua parte da aceasta explicatie din partea de jos a bilantului .

Ea constitue deci o analiza a variatiilor activelor si pasivelor de

exploatare , in afara exploatarii si de trezorerie .

Elaborarea tabloului
- Post de activ ( Alocare ) : - crestere = nevoi de finantare
- diminuare = degajare de resurse
- Post de pasiv ( Resurse ) : - crestere = degajare ( resurse
suplimentare )
- diminuare = nevoi

( diminuare de resursa = crestere de

nevoi )

2.2.3 Interpretarea soldurilor

Variatiile posturilor sunt clasate intrei grupe :

- variatia ,, Exploatare
- variatia ,, In afara exploatarii
- variatia ,, Trezoreriei
Deci avem :
FRNG = ACE + ACAE + AT
- DCTE DCTAE PT
_____________________
FRNG = NFRE + NFRAE +AT
FRNG = Sold A + Sold B + Sold C
-------------NFR

2.2.3 Interpretarea soldurilor

Soldurile tabloului sunt calculate ,, invers :

,, Degajari nevoi , prin urmare un semn ,, -
semnifica ocrestere a soldului ( si invers) .
Deci avem :
Soldul A = - NFRE
Soldul B = - NFRAE
A + B = - NFR
Soldul C = - T
Totalul A + B + C reprezinta variatia fondului de
rulment net global , schimbarea semnului .
T = FR NFR , se deduce NFR + T = FR

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Tratarea dodanzi acordate

- Imobilizarile si datoriile financiare pot comporta
dobanzi datorate .
- Acestea trebuie sa fie eliminate si transferate ,in
consecinta ,respectiv in creante si datorii diverse .
- Corectia considerata intervine in diminuarea :
- achizitiilor si/sau cesiunilor sau reducerii de
imobilizari financiare;
- cresterilor si/sau diminuarilor de datorii
financiare;
- variatiilor debitorilor si creditorilor diversi ( a
doua parte atabloului de finantare )

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Tratarea avansurilor , aconturilor si imobilizarilor

corporale in curs
- Avansurile si aconturile varsate in ( n-1 )
ca si imobilizarile incurs ( n-1 ) ,au fost incluse in
achizitiile de imobilizari ale exercitiului ( n-1 ) .
- Nu trebuie deci reluate in achizitiile de
imobilizari ale exercitiului n ( tabloul definantare al
exercitiului n nu trebuie sa inregistreze decat
fluxurile acestui exercitiu ) .

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Tratarea ecarturilor de conversiune

- Se precizeaza ca ,in tabloul de finantare ,nu
trebuie sa se tina cont de ecarturile de conversiune .
- Prin urmare , are loc raportarea posturilor
vizate la valoarea lor de origine .

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Tratarea imprumuturilor obligatare cu prime de rambursare

-Pentru a trata corect aceasta chestiune , trebuie avute in
vedere doua lucruri :
- primele de rambursare sunt amortizate direct :
bilantul nu da decat valoarea neta ;
- suma care merge in tabloul de finantare in
cresterea datoriilor financiare NE nu trebuie sa fie
confundata cu cresterea indatorari reale a intreprinderii
NR.
NE = numarul de obligatiuni x pretul de emisiune
NR = numarul de obligatiuni x pretul de rambursare

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice
Cresterea de capital ( exercitiu n )
Se pot prezenta doua situatii :

1.) O crestere de capital a avut loc in cursul

exercitiului n .
Suma ce trebuie sa figureze in
tabloul de finantare la nivelul rubricii ,, cresterea de
capital se obtine in modul urmator :
crestrerea contului ,, Capital
+ crestrerea contului ,,Prima de emisiune
- capital subscris neapelat ( in activ )
- rezerve incorporate in contul ,,Capital ( daca
a avut o dubla crestere )

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Cresterea de capital ( exercitiu n )

2.) O crestere de capital a fost realizabila in cursul unui
exercitiu anterior , dar nu era in intregime eliberata le
finele exercitiului ( n-1 )
- Daca contul ,, Capital subscris neapelat nu mai
figureaza in bilantul exercitiului n ,aceasta semnifica faptul
ca apelula fost realizat in cursul acestui exercitiu .
- Resursele corespunzatoare trebuie sa fie inscrise in
tabloul de finantare .
- In scopul de a determina suma ce trebuie sa figurereze
in rubrica ,, Cresterea de capital , este necesar
examinarea partii superioare a pasivului sia
activuluibilanturilor .

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Bilantul la 31.12. ( n-1 )este un bilant dupa repartitie

-In acest caz ,rezultatul exercitiului ( n- 1 ) a fost
afectat .
- In general , oparte este dusa in rezerve si partea
distribuita in cursul exercitiului ( n ) figureaza in bilant
la 31.12. (n-1) , dupa repartitie incontul ,, Asociati
Dividente de plata ( in grupul datoriilor diverse ) .
- fiind dat ca pentru elaborarea tabloului de
finantare referinta este bilantul inainte de repartizare ,
are loc reconstituirea ,, mentala a bilantului .

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Bilantul la 31.12. ( n-1 )este un bilant dupa repartitie

concret :
- in a doua parte a tabloului de finantare , pentru
calculul variatiei altor creditori , trebuie excluse din
datoriile diverse ( n-1 )dividentele de plata ;
- pentru a calcula fundul de rulment net global al
axercitiului ( n-1 ) , trebuie ,, reurcate dividentele
de plata in capitaluri proprii .

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Cesiunea titlurilor de participare ( sau a altor titluri

imobilizate ).
- Ca titlurile sa fi facut sau nu obiectul
provizioanelor pentru depreciere , valoarea contabila
a acestor titluri este valoarea lor de origine .
- Intr-adevar , contul de vprovizioane corespondent
este soldat prin ,, Reluari asupra provizioanelor
( si nu prin virament la un cont de activ ) .

8.2.3 Examinarea chestiunilor

problematice

Principalele retratari

- Retratarile la credit-bail si ale efectelor

scontate si neajunse la scadenta sunt adesea
preconizate si sunt efectuate in general , de
analisti financiari ( OEC considera ca efectele
scontate neajunse la scadenta nu trebuie sa fie
retratate )

2.4 Comentariul tabloului de

finantare

Prima parte a tabloului

1. Semnificatia globala
- Este soldul tabloului , adica variatia fondului de rulment
net global cea ce face sinteza informatiilor .
- Daca variatia fondului de rulmemt net global este
pozitiva , ea traduce o ameliorare a structurii financiare a
intreprinderii si invers.
Totusi , are loc confruntarea variatiei fondului de rulment
net global cu variatia nevoii de fond de rulment.
- Intr-adevar, cresterea nevoii de fond de rulment ,situatie
care se concretizeaza printr-o degradare a trezoreriei
susceptibile , la termen , de a angaja dificultati.

2.4 Comentariul tabloului de

finantare
2. Semnificatia analitica
a) Resursele durabile
- Tabloul face sa apara importanta relativa a fiecareia
dintre cele patru surse de finantare la care inteprinderea are
recurs:CAF , cesiuni de lelemnte de activ , cresterea de capital ,
cresterea datoriilor financiare.
Este interesant:
- de acompara cresterea resurselor proprii ( CAF +
cesiuni + cresterea de capital ) cu cresterea datoriilor financiare
;
- de a masura importanta CAF in raport cu ansamblu
resurselor . Cu cat CAF este mai importanta , cu atat mai mare
este autonomia financiara a intreprinderii ;
- de a analiza continutul rubricii ,,Cesiuni de elemente de
activ imobilizat . In particular , daca sume puternice figureaza
in aceasta rubrica , este probabil ca intreprinderea sa puna in
opera o strategie de recentrare ( cesiuni de uzine , filiale ).

2.4 Comentariul tabloului de

finantare

2. Semnificatia analitica

b) Alocari stabile
- Examinarea alocarilor stabile ( in special cand are loc pe
mai multe exerciti ) permite de a aprecia :
- politica de distribuire a dividentelor si corelativ ,
politica de autofinantare ( autofinantare = CAF dividente
distribuite ) ;
- strategia de crestere . Daca cresterea imobilizarilor
corporale biruie ( castiga ) asupra cresterii imobilizarilor
financiare , intreprinderea pune in opera o strategie de
crestere interna , in caz contrar este vorba de ostrategie
externa .
Un echilibru relativ intre imobilizarile corporale si
imobilizarile financiare exprima o strategie de crestere mixta ;
- politica de indatorare /dezindatorare . Daca
rambursarile de datorii sunt superioare cresterilor ,
itreprinderea se dezindatoreaza si invers .

2.4 Comentariul tabloului de

finantare

A doua parte a tabloului

- Interpretarea soldurilor si analiza cuplului
FR ,NFR
Analiza componentelor variatiei NFRE
- In cazul unei cresteri excesive a NFRE ,tabloul
permite reperarea componentelor problemetice si
faciliteza astfel punerea inopera a deciziilor
corectoare .

2.4 Comentariul tabloului de

finantare
SFATURI
Pentru a stabili inmod corect untablou de
finantare :

1.) Reperati ,, capcanele clasice pe care le poate

contine subiectul :
- dobanzi datorate ;
- avansuri si aconturi varsate , imobilizari
corporale in curs
- ecarturi de conversiune ;
- imprumuturi obligatare cu prime de rambursare ;
- bilant inainte de repartizare ;
- retratari de efectuat .

SFATURI

2.4 Comentariul tabloului de

finantare
Pentru a stabili inmod corect untablou de finantare :

2.) examinati atent documentele furnizate , in special :

bilantul , starea scadentelor creantelor si dobanzilor ,
tabloul miscarilor exercitiului afectand cheltuielile
repartizate pe mai multe exercitii etc.
Aici veti gasi informatiile , nefurnizate explicit in textul
subiectului care va sunt necesare ( cresterea de capital ,
subventie noua si /sau rambursarea imprumuturilor etc. ) .
Nu comentati erorile , adesea curente , care constau in
atransfera inrubrica ,, Cresterea altor capitaluri proprii ,
cresterile de rezerve .
Rezervele sunt rezultate nedistribuite si rezultatele
sunt incluse in CAF , care a fost deja luata in calcul .

3.Tablouri de fluxuri
3.1 Remarci preliminare
3.1.1 Finantarea tablourilor de
Tablourile de fluxuri permit :
fluxuri
- determinarea variatiei trezoreriei unui exercitiu
- stabilirea diagnosticului asupra situatiei intreprinderii ,
completand alte analize .

Tabloul fluxurilor constitue un instrument de analiza

privilegiata , intrerupand optica patrimoniala : ele se bazeaza pe
o semnificatie dinamica si cauta sa puna in evidenta alegerile
strategice ale intrepriderii si consecintele lor pe viitor .
Ele pot fi satbilite a posteriori , pornind dela
documente contabile trecute sau a priori infunctie de undemers
previzional .
Exista numeroase tablouri care prezinta structuri diferite ,
fluxuri putand fi regrupate indiverse maniere .
Fiecare tip de tablou este susceptibil de a lasa loc la
numeroase variante usor diferite .

3.1.2 Formarea trezoreriei

Trezoreria , mult timp considerata ca accesorie si

intr-o optica limitata pe termen scurt , ocupa acum
unloc central in toate tablourile de fluxuri .

Tablourile de fluxuri tind , fiecare la randul sau , sa

raspunda la urmatoarele doua intrebari :
- cum degajeaza intreprinderea trezorerie ?
- ce face ea ?

Raspunsurile la aceste intrebari sunt obtinute

datorita unui clasament al fluxurilor in mai multe
rubrici care permit calcularea soldurilor economice
semnificative .

3.1.3 Originea informatiilor

necesare

Regruparea fluxurilor de trezorerie presupune ca

se dispune:

- de contul de rezultate care contine :

- fluxurile relative la operatiiel curente
precum si la cesiunile de elemente de activ imobilizat

- de tabloul de finantare :
- prima parte a tabloului de finantare
furnizeaza informatiile referitoare la alocarile durabile
ale exercitiului si la operatiile de finantare ( fluxuri
incasate sau platite, cu exceptia CAF)
- a doua parte da variatia NRFE , a NFRAE si
a trezoreriei (soldul A , B, C )

3.2 Tabloul pluri-anual al

fluxurulor financiare ( T.P.F.F. )

- Este vorba de unul dintre primele tablouri de

acelas tip propuse analitilor .

- Numeroase modificari au intervenit de la

prima versiune ,care dateza din 1977.

3.2.1 Prezentare

- Modelul prezentat este cel mai recent ; ETE de aici

este calculat pornind de la EBE , cea ce ar necesita
cunoasterea stocurilor.

- Datorita lui ESO, calculul stocurilor nu mai este

necesar , cea ce faciliteaza elaborarea tablourilor
trimestriale sau anuale .

3.2.2 Descrierea tablourilor si

semnificatia soldurulor

Prima parte

Descrierea

- Prima parte regrupeaza fluxurile economice

relative de exploatare .

- Din trezoreria degajata se retrag ( se deduc )

investitiile in utilaje de productie ( imobilizari
corporale ) , ceea ce conduce la un prim sold
important :
- DAFIC ( disponibilul dupa finantarea
interna a cresterii ) .

3.2.2 Descrierea tablourilor si

semnificatia soldurulor

Prima parte

Semnificatia DAFIC
- el masoara aptitudinea intreprideri de a-si finanta
cresterea interna prin trezoreria degajata la nivel de
exploatare .

- trebuie sa fie, in medie , usor pozitiv ; aceasta semnifica

ca intreprinderea trebuie sa ajunga sa-si autofinanteze
investitiile de exploatare .

- daca soldul este pozitiv ,rezulta o trezorerie neta

disponibila pentru finantarea altor alocari ;

- un sold negati semnifica o nevoie de finantare externa ,

ceea ce nu este , la termen , compatibila cu norma modelului .

3.2.2 Descrierea tablourilor si

semnificatia soldurulor

A doua parte

Descrierea

- Aceasta parte regrupeaza fluxurile financiare

legate de indatorare si fluxuri de repartitie .

- rezulta un al doilea sold important :

- SOLDUL FINANCIAR

3.2.2 Descrierea tablourilor si

semnificatia soldurulor

A doua parte
Semnificatia SOLDULUI FINANCIAR
- Constructia soldului financiar face sa apara rolul pe care-l joaca
sistemul bancar in viata economica .
- Contrar aparentelor , indatorarea nu are ca singur obiectiv
,atunci cand intreprinderea trebuie sa-siautofinanteze totalitatea
investitiilor sale ,decat de a-si asigura finantarea costului datoriei
si al impozitului !
- Aceasta conceptie se situeaza la antipolul analizei clasice ; ea
a dat nastere si astazi la numeroase discutii .
- Analiza clasica arata ca intreprinderea trebuie sa se
indatorezepe termen mediu si lung pentru a-si finanta investitiile .
- Analiza prezentata arata ca intreprinderea trebuie sa-si
autofinanteze investitiile si sa se indatoreze la scadenta .
- Conform normei modelului , pe mai multe exercitii , soldul
financiar trebuie sa fie , in medie , usor negativ .

3.2.2 Descrierea tablourilor si

semnificatia soldurulor

A treia parte

Descrierea
- Ea reia totalul celor doua solduri precedente
( DAFIC + SOLDULUI FINANCIAR = SOLDUL CURENT )
si se regrupeaza de asemenea toate celelalte fluxuri
ale contului de rezultate si ale tabloului de finantare
care nu au fost luate in consideratie in elaborarea
primelor doua parti precum si variatia NFRAE .
- Ansamblu de fluxuri care au fost luate in
consideratie ne conduc la soldul final :
VARIATIA DISPONIBILULUI

3.2.2 Descrierea tablourilor si

semnificatia soldurulor

A treia parte

Semnificatia VARIATIA DISPONIBILULUI

- Acest sold are o semnificatie mai putin importanta ;

- El reprezinta excedentul sau insuficienta lichiditatilor
degajate de ansamblul operatiilor in cursul unui exercitiu
dat.
- El trebuie sa fie apropiat de zero daca normele relative
la soldurile precedente au fost respectate .

3.2.3 Limitele T.P.F.F.

Acest tablou a facut obiectul a numeroase articole si critici:

- Tabloul da putin loc cresterii extreme (achizitiile de
participatii financiare nu apar decat in partea atreia);
- Ipotezele suporturilor tabloului nu sunt intodeauna
acceptate:
- Se presupune o crestere finantata exclusiv reinvestire
lui ETE.Atunci cand acest obiectiv nu poate fi atins ,acesta
corespunde unei rentabilitati insuficiente sau unui exces de
investitii;
- Fondurile proprii ale intreprinderii trebuie ,in principiu
sa creasca in prioritate prin autofinantare.Cresterea este
deci subordonata nivelului rentabilitatii.
- Propuneri sunt in mod regulat avansate pentru a
ameliora acest tablou care are meritul de a fi contribuit la a
face mai sensibila evolutia analizei financiare.

3.3 Tabloul fluxurilor de trezorerie al

OEC

In SUA dupa normele SFAS 95 , abloul fluxurilor de trezorerie

face parte integranta din starile financiare comunicate
tertilor ;

Pe plan international ,norma IAS 7 impune intreprinderilor sa

stabileasca un al tabloul fluxurilor de trezorerie si sa-l includa
in starile lor financiare ;

In Franta acest tip de tablou vizeaza ,mai ales ,conturile

consolidate.

PCG a prorus ca model de tablouri de alocari si resurse ,

tablourile de finantare axate pe variatia fondului de rulment .
Conform OEC din 1997 , tabloul fluxurilor de trezorerie devine
singura alegere posibila datorita avantajelor sale .

3.3.1 Prezentare generala

a)

Diferitele parti

Tabloul cuprinde trei parti principale :

fluxurilor de trezorerie legate de activitate

fluxurilor de trezorerie legate de operatiile de

investitii
fluxurilor de trezorerie legate de operatiile de
finantare

3.3.1 Prezentare generala

b) Rezultatul continutului

In fiecare dintre parti , trezoreria neta este determinata in

doi timpi :

- indicarea fluxurilor potentiale

- corectia pentru a tine cont de decalaje de trezorerie
si de a degaja fluxul net .

3.3.2 Calculul si explozia NFR

( variatia NFR )

a) Calculul NFR
- Tabloul exclude provizioanele pentru
deprecierea activului circulant din resurse durabile
- Dotatiile pentru provizioane corespunzatoare
sunt excluse din CAF
- NFR este calculata porninduse de la sumele
nete in ceea ce priveste posturile de activ circulant .

3.3.2 Calculul si explozia NFR

( variatia NFR )

Explozia NFR

NFR este fractionata si repartizata indiferite parti ale

tabloului :

- datorii si creante aferente imobilizarilor partea ,, Investii

- capital subscris neapelat si capital subscris apelat ,
nevarsat partea ,, Finante
- VMP rubrica ,, Trezorerie
- Alte componente ale NFR partea ,,Activitate .

Acest tratament permite cunoasterea fluxurilor reale si

degajate sau consumate la nivelul fiecarei parti .

3.3.3 Descrierea detaliata a

diferitelor posturi

Flux de trezorerie legat de activitate

a) continut

- Este vorba de toate fluxurile de trezorerie ,

altele decat cele care releva operatiuni de investitii
si de finantare : flux de exploatare si flux
corespunzator cheltuielilor si veniturilor financiare ,
cheltuielilor si veniturilor exceptionale ( cu exceptia
VCEA ) ,participarii salariatilor si impozitului pe
beneficii .

- Impozitului pe beneficii releva in principiu

activitatea , dar partea impozitului care corespunde
unor importante valori din cesiuni ar putea fi
integrate in operatii de investitii .

3.3.3 Descrierea detaliata a

diferitelor posturi

b) Precizari
Optiunea 1
Punct de plecare : rezultatul net cu punerea in evidenta a
marjei brute de autofinantare ( MBA )
- Dotatiile de provizioane pentru deprecierea activului
circulant sunt incluse in MBA
- Cresterea cheltuielilor de stabiliment si de repartizat sunt
considerate afi cheltuieli relative la activitate .
Optiunea 2
Punct de plecare : rezultatul de exploatare pune , apoi , in
evidenta fluxul net de trezorerie de exploatare :
- se separa NFRE si ramane variatia NFR legata de
activitate ;
- Cresterea cheltuielilor de stabiliment sunt de dedus :
dimpotriva transferurile de cheltuieli , nefiind in venitul brut
de exploatare ,nu trebuie sa fie deduse .

3.3.3 Descrierea detaliata a

diferitelor posturi

Fluxuri de trezorerie legate de operatiuni de

investitii

-achizitia si cesiunea de active pe termen lung si

deorice alta investitie
pot fi incluse :
- fractiunea de impozit pe beneficii
- veniturile investitiilor financiare
decalajele de trezorerie se datoreaza :
- fie creantelor
- fie datoriilor

3.3.3 Descrierea detaliata a

diferitelor posturi

Fluxuri de trezorerie legate de operatiuni de finantare

Sursele de finantare :
- cresteri de capital
- noi imprumuturi
- subventii de investitii
- concursurile bancare curente
Plati :
- distribuiri de dividente
- rambursari de imprumuturi
Trezoreria corespunde disponibilitatilor si echivalentelor lor.
- plasamentele pe termen scurt ,foarte lichide , sunt
echivalente ale disponibilitatilor .
- sunt excluse obligatiunile achizitionate cu mai mult de
trei luni inainte de scadenta lor si actiunile .

3.3.4 Intelesul tabloului

Intreprindere este considerata ca un indicator central

pentru analiza financiara:

- o intreprindere care genereaza in mod regulat o

trezorerie importanta este in acelas timp solvabila ,
rentabila si apta de a asigura dezvoltarea sa .

- Obiectivul citat de tabloul de analiza a variatiei

trezoreriei este de a furniza o informatie asupra capacitatii
intreprinderii dea genera lichiditati si asupra utilizariipe
care ea a facut-o in cursul exercitiului scurs .

Tablourile de fluxuri , contine un numar de informatii

foarte utile analistilor ,care pot judeca rentabilitatea de
exploatare ,gestionarea NFR , al nivelului de indatorare al
lichiditatii , al strategiilor de crestere , al finantarii etc .

3.4. Tabloul fluxurilor centralei

bilanturilor Bancii Frantei
3.4.1 Prezentare

Centrala bilanturilor Bancii Frantei aprezentat

un tablou de fluxuri in ianuarie 2000.

Logica acestui tablou este apropiata de cea a

IASC si deschide calea spre o comparabilitate
internationala .

3.4.2 Precizari
Metoda

directa

calcularea fluxurilor de trezorerie prin metoda

directa care consta in degajarea incasarilor si platilor
la nivelul fiecarui grup de operatiuni.
Avantajele metodei :
- furnizeaza informatii asupra fluxurilor
- calculele sunt independente de variatia
stocurilor .

3.4.2 Precizari

Regruparea fluxurilor pe functii

- Fluxuri legate de activitate
- Fluxuri legate de investitii
- Fluxuri legate de finantare
- Soldul : variatia trezoreriei active

Variatia trezoreriei active este rezultatul operatiunilor

intreprinderii si rezultatul cumularii principalelor solduri :
Flux de trezorerie intern
- Flux legat de investitii
+ Flux legat de finantare
________________________
= Variatia trezoreriei active

3.5 BILANTUL SI TABLOUL FLUXURILOR

IN OPTICA ,, POOL DE FONDURI
3.5.1 Principiu

- Resursele cuprind fondurile proprii si datoriile financiare

- Alocarile sunt subdivizate indoua parti :
- alocari industriale si comerciale
- alocari financiare si nrf corespunzatoare acestor
posturi.

Aceasta prezentare traduce o semnificatie particulara a

intreprinderii .
Rentabilitatea generata de active permite
remunerarea diferitelor surse de fonduri, tinand cont de
riscul global

3.5.2 Interes si limite

Analiza structurii resurselor si alocarilor aduce informatii

utile diagnosticul financiar:

- alege dezvoltarea intreprinderii indiferite domeni de

activitate ;
- nivelul de risc financiar ;
- gradul de flexibilitate al activelor de trezorerie care pot
contribui la rentabilitatea si flexibilitatea intrepinderi .

Analiza comporta , cu toate acestea , anumite limite :

- riscul financiar este evaluat de la unbilant functional;

- dirijarea sa este limitata pentru intreprinderile
nediversificate sau putin diversificate ;
- cunoaste aceleasi limite ,deaceea un tablou de
finantare ,,pool de fonduri a fost propus .

3.5.3 TABLOUL FLUXURILOR

,, POOL DE FONDURI

Principiu

- Fluxurile relative la activele industriale si comerciale

sunt separate de fluxurile relative activelor financiare .
- Fluxurile legate de resurse sunt separate urmand
aceeasi logica ca si bilantul .

Echilibrul tabloului :
Totalul fluxurilor aferente activelor =
fluxurilor aferente resurselor .

Totalul

Remarca :
Concursurile bancare curente constituie o resursa cu
parte intreaga si disponibilitatile alocate ; trezoreria nu
apare in acest tablou .

V mulumesc pentru atenia

acordat
!!!