TEMA 2.

Reglementări legislative internaționale cu privire la protecția persoanelor cu

dizabilități

PLAN:
1. Instrumente și mecanisme internaționale în domeniul protecției juridice a persoanelor cu
dizabilități.
2. Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD).
3. Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030).
Termeni-cheie: declarație, lege, strategie, drept, obligație.

1. Instrumente și mecanisme internaționale în domeniul protecției juridice a

persoanelor cu dizabilități.
Cele mai importante instrumente şi mecanisme cu atribuţii în domeniul protecţiei juridice a
persoanelor cu dizabilităţi, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel european, protejează
persoanele cu dizabilități prin două categorii de norme:
1. Normele cuprinse în instrumentele universale de protecţie a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale, cum ar fi:
 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
 Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi culturale.
 Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice etc..
2. Normele speciale de protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, cuprinse atât în
instrumente universale, cât şi în instrumente de specialitate:
 Declaraţia privind drepturile persoanelor cu retard mintal (1971).
 Declaraţia drepturilor persoanelor cu handicap (1975).
 Declaratia privind drepturile persoanelor cu deficienţe de auz şi de vedere (1979)
 Programul Mondial de Acţiune privind Persoanele cu Handicap (1982).
 Regulile standard privind egalizarea de şanse pentru persoanele cu handicap (1993).
 Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi din (2007).
 Carta Socială Europeană – revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996.
Transpunerea în practică a prevederilor instrumentelor internaționale ce consacră şi
promovează drepturile şi libertăţile persoanelor cu dizabilităţi şi combat discriminarea la acest
nivel se asigură de un sistem de mecanisme proprii create, care includ:
- Organele ONU (Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi
Social, Consiliul de Tutelă, Curtea Internaţională de Justiţie şi Secretariatul).
- Instituţii specializate (Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, Organizaţia Mondială a Sănătăţii).
 - Mecanisme create în baza instrumentelor internaţionale (Comitetul împotriva
torturii, Comitetul cu privire la eliminarea discriminării faţă de femei, Comitetul
drepturilor omului, Comitetul drepturilor economice, sociale şi culturale, Comitetul
pentru eliminarea discriminărilor rasiale şi cel mai important, Comitetul pentru
drepturile persoanelor cu dizabilităţi).
La nivel european, protecţia şi promovarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor cu
dizabilităţi, în mare parte este asigurată prin prestaţia a două organisme:
- Uniunea Europeană;
- Consiliul Europei,
atât prin intermediul mecanismelor proprii, cât şi prin mecanismele create de instrumentele de
protecţie şi garantare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului sau destinate protecţiei
şi promovării persoanelor cu dizabilităţi.

3. Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD).

Cu toate că tratatele majore internaționale privind drepturile omului existente la sfîrșitul
secolului XX – cum ar fi: Declarația universală a drepturilor omului, Convenția europeană a
drepturilor omului – se aplicau universal tuturor oamenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilități,
în practică totuși, a fost evaluat printr-un studiu efectuat la comanda Comisarului Înalt ONU
pentru Drepturile Omului, că legislația existentă nu asigura, efectiv, respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilități. Pe 19 decembrie 2001, Comitetul al 3-lea al Adunării Generale a
ONU a aprobat comitetul ad-hoc (AHC) care a purces la elaborarea Convenției, iar la sesiunea a
8-a, în august 2006, a fost aprobat proiectul Convenției. O trăsătură specifică procesului de
elaborare a textului Convenției, între 2002 și 2006, a fost participarea absolut excepțională a
organizațiilor societății civile la acest proces, care au format un grup consultativ “International
Disability Caucus”. În 2006, peste 800 de organizații ale persoanelor cu dizabilități erau
prezente în această alianță. Ca urmare, UE a semnat Convenția Națiunilor Unite privind
drepturile persoanelor cu dizabilităţi la 30 martie 2007 (IP/07/446), data deschiderii acesteia spre
semnare. De atunci, Convenția a fost semnată de toate cele 27 de state membre UE și de alte 120
de state din lume, inclusiv de Republica Moldova. În urma încheierii procesului de ratificare, UE
ca entitate este acum prima organizație internațională care a devenit parte oficială la convenție.
În urma ratificării oficiale, Uniunea Europeană devine pentru prima oară în istoria sa parte a unui
tratat privind drepturile omului: Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi.
Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) - este un tratat
internațional în domeniul drepturilor omului, destinat să protejeze drepturile și demnitatea
persoanelor cu dizabilități. CDPD a apărut, fiind recunoscută necesitatea unui instrument
specific internațional pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Scopul prezentei convenţii (Tabelul 1.) este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină
şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către
toate persoanele cu dizabilităţi şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă.
Convenția obligă părțile să se asigure că persoanele cu dizabilități își pot exercita
drepturile pe deplin, în condiții de egalitate cu toți ceilalți cetățeni. Pentru UE, acest lucru
înseamnă să se asigure că toată legislația, politicile și programele comunitare sunt conforme cu
prevederile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în limita competențelor UE.
Țările care au ratificat convenția ar trebui să ia măsuri în următoarele domenii: accesul la
educație, ocuparea forței de muncă, transport, infrastructuri și clădiri deschise accesului public,
acordarea dreptului de vot, îmbunătățirea participării politice și asigurarea capacității juridice
depline a tuturor persoanelor cu dizabilităţi.
Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi
Preambul Contextul general al CDPD
Scop Precizează scopul general al CDPD (art.1): promovarea,
protecţia şi respectarea drepturilor persoanelor cu
dizabilităţi; respectul demnităţii şi a libertăţilor
individuale
Definiții Termenii cheie ai Convenţiei
Principii generale Principiile obligatorii care conduc la respectul
drepturilor fundamentale (de exemplu: principiul non-
discriminării şi al egalităţii)
Obligaţii Obligaţiile Statelor Părţi privind promovarea, protecţia
şi respectul drepturilor
Drepturi specifice Identificarea drepturilor civile, culturale, economice,
politice, sociale
Măsuri facilitatoare pentru respectul drepturilor Sensibilizare, accesibilitate, protecţie în situaţii de risc
fundamentale
sau criză umanitară, acces la justiţie, mobilitate
personală, abilitare/reabilitare, culegere de informaţii şi
de date statistice
Cooperare internaţională Subliniază rolul comunităţii internaţionale pentru
respectul acestor drepturi fundamentale
Implementare şi monitorizare Impune existenţa unor mecanisme naţionale de
monitorizare şi implementare a CDPD + 2 mecanisme
internationale (Comitetul pentru Drepturile PD şi
Conferinţa Statelor Părţi)
Clauze finale Proceduri pentru semnare, ratificare, intrare în vigoare,
alte proceduri de implementare
Tabelul nr. 1. Schema Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD)

Părțile care au ratificat convenția vor fi nevoite să informeze periodic Comitetul ONU
pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi cu privire la măsurile luate în vederea punerii în
aplicare a acesteia. Comitetul, alcătuit din experți independenți, va sublinia carențele în punerea
în aplicare a convenției și va formula recomandări. In acest sens, Convenţia ONU privind
Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă un instrument strategic pentru fiecare parte care
a ratificat acest tratat.

3.Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030).

În martie 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu

handicap (2021-2030). Prin această strategie pe zece ani, Comisia Europeană dorește să
îmbunătățească viața persoanelor cu handicap din Europa și din lume.

Strategia se bazează pe rezultatele precedentei Strategii europene pentru persoanele cu handicap

(2010-2020), care a deschis calea către o Europă fără bariere și către creșterea autonomiei
persoanelor cu handicap, astfel încât acestea să se bucure de drepturile lor și să participe pe
deplin la viața socială și economică. În pofida progreselor înregistrate în ultimul deceniu,
persoanele cu handicap se confruntă în continuare cu obstacole considerabile și prezintă un risc
mai ridicat de sărăcie și excluziune socială.

Obiectivul acestei strategii este de a progresa în direcția garantării faptului că toate persoanele cu
handicap din Europa, indiferent de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, vârstă
sau orientare sexuală:

 se bucură de drepturile omului

 beneficiază de șanse egale, de acces egal la viața socială și economică
 sunt în măsură să decidă unde, cum și cu cine trăiesc
 circulă liber în UE, indiferent de nevoile lor de sprijin
 și nu se mai confruntă cu discriminarea.

Această nouă strategie consolidată ține seama de diversitatea tipurilor de handicap – deficiențe
fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung (în conformitate cu articolul 1
din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap) – unele din ele fiind
adesea invizibile.
Abordând riscurile de dezavantaj multiplu cu care se confruntă femeile, copiii, persoanele în
vârstă, refugiații cu handicap și persoanele cu dificultăți socioeconomice, strategia promovează o
perspectivă intersecțională, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a
Organizației Națiunilor Unite și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD).

Prin urmare, noua strategie conține un set ambițios de acțiuni și inițiative emblematice în diverse
domenii și are numeroase priorități, cum ar fi:

 accesibilitatea: posibilitatea de a circula și de a locui liber, dar și de a participa la

procesul democratic
 o calitate decentă a vieții și șansa de a trăi independent: strategia se axează în special pe
procesul de dezinstituționalizare, pe protecție socială și pe nediscriminare la locul de
muncă
 participarea egală: se vizează protejarea efectivă a persoanelor cu handicap împotriva
oricărei forme de discriminare și violență, asigurarea egalității de șanse și a accesului la
justiție, educație, cultură, sport și turism, precum și accesul egal la toate serviciile de
sănătate
 rolul UE de a conduce prin puterea exemplului
 intenția UE de a pune în aplicare această strategie
 promovarea la nivel mondial a drepturilor persoanelor cu handicap.

Inițiative majore

1. AccessibleEU: o bază de cunoștințe care oferă informații și bune practici privind

accesibilitatea în toate sectoarele (până la sfârșitul anului 2022)
2. Cardul european pentru dizabilitate: Comisia Europeană va propune un card european
pentru dizabilitate care să fie recunoscut în toate țările din UE. Cardul le va permite
persoanelor cu handicap să beneficieze de sprijinul adecvat atunci când călătoresc sau se
mută în altă țară din Uniunea Europeană. (până la sfârșitul anului 2023)
3. Orientări care recomandă îmbunătățiri în ceea ce privește o viață independentă și
incluziunea în comunitate. Acest lucru le va permite persoanelor cu handicap să trăiască
în locuințe accesibile și în care pot beneficia de asistență în comunitate sau să trăiască în
continuare la ele acasă (2023).
4. Un cadru pentru serviciile sociale de excelență pentru persoanele cu handicap (2024)
5. Un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea perspectivelor persoanelor cu handicap
pe piața forței de muncă (lansat în a doua jumătate a anului 2022)
 6. Platforma pentru persoanele cu handicap: reunește autoritățile naționale responsabile cu
punerea în aplicare a Convenției, organizații ale persoanelor cu handicap și reprezentanți
ai Comisiei. Platforma sprijină implementarea strategiei și consolidează cooperarea și
schimburile cu privire la punerea în aplicare a Convenției.
7. O strategie reînnoită în materie de resurse umane pentru Comisia Europeană, inclusiv
acțiuni de promovare a diversității și incluziunii persoanelor cu handicap.

Implementarea strategiei: colaborarea strânsă cu țările UE

Comisia va ajuta statele membre să își elaboreze strategiile naționale și planurile de acțiune
pentru a continua punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile
persoanelor cu handicap și a legislației UE în domeniu.

Comisia Europeană invită statele membre să contribuie la această nouă strategie consolidată,
concepută ca un cadru pentru acțiunile UE și pentru punerea în aplicare a Convenției Națiunilor
Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Pentru seminar:
1. De citit și analizat:
- Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (semnată la New-York, la 30
martie 2007).
Disponibil: https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/07/Observatiile-si-
Recomandarile-Comitetului-ONU-pentru-drepturile-pers-cu-dizabilitati-2017-_rom.pdf

Dosponibil: https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/08/RAPORT-implementare-
Conventie-ONU-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati.pdf

- Carta Socială Europeană (revizuită). Disponibil: https://rm.coe.int/168047e170

- Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030).

Disponibil: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1484&langId=ro
BIBLIOGRAFIE:
1. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (semnată la New-York, la
30 martie 2007);
2. Carta Socială Europeană (revizuită). Disponibil: https://rm.coe.int/168047e170

3. Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030).

Disponibil: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1484&langId=ro