Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLAN:
1. Practici internaționale de deterninare a dizabilității și capacității de muncă
2. Instituții și structuri responsabile de determinarea dizabilității și capacității de
muncă la nivel național
3. Procedura de determinare a dizabilității și capacității de muncă în Republica
Moldova
3.1. Procedura de întocmire a dosarului
3.2. Procedura de depunere a dosarului
3.3.Procedura de contestare a deciziei echipei din cadrul Serviciului pentru
determinarea gradului de dizabilitate
4. Procesul și criteriile de determinare a dizabilității la copii și adulți
4.1. Determinarea dizabilităţii la copiii în vârstă de până la 18 ani
4.2. Determinarea dizabilităţii la persoanele adulte
4.3. Criteriile de determinare a dizabilității și capacității de muncă
Obiective:
- Prezentarea practicilor internaționale de determinare și evaluare a dizabilității;
- Identificarea funcțiilor de bază ale Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi
Capacităţii de Muncă;
- Analiza procedurii şi a criteriilor de determinare a dizabilităţii la persoanele în vârstă de 0-17
ani 11 luni 29 zile;
- Analiza procedurii şi a criteriilor de determinare a dizabilităţii și capacității de muncă la
persoanele în vârstă de 18 ani și peste;
- Evaluarea fenomenului dizabilității în societatea moldovenească, reieșind din statisticile
naționale și tendințele acestora în ultimii 3 ani.
În ultimii ani, la nivel mondial se observă o atenție tot mai mare din partea experților în
ceea ce privește elaborarea diferitelor strategii în vederea incluziunii sociale a persoanelor cu
dizabilităţi, strategii axate pe respectarea drepturilor omului, pe participare, pe șanse egale,
1
accesibilitate etc. În vederea realizării acestor obiective, tot mai multe state recurg la metodologii
complexe de evaluare a persoanei cu dizabilităţi. Potrivit experților în domeniu, în majoritatea
statelor europene, se folosește metoda baremelor în determinarea dizabilităţii atât la copii, cât și
la adulţi, aceasta fiind nemijlocit corelată cu accesul la prestaţii. Evaluarea copilului este
orientată spre incluziune educaţională, în timp ce evaluarea adultului – spre incluziune în câmpul
muncii.
În Strategia europeană privind dizabilitatea se stipulează câteva recomandări, care au stat
la baza reformelor în mai multe țări, printre care:
- necesitatea de a face distincţie clară între dizabilitate, activitate și venituri. Termenul de
dizabilitate nu mai poate fi egalat cu cel de incapacitate de activitate. Dizabilitatea trebuie
recunoscută ca stare, dar distinctă de criteriu de eligibilitate sau condiţie de a primi beneficiu,
astfel fiind neadmisibil ca ea să constituie un obstacol pentru încadrarea în câmpul muncii.
- fiecare persoană cu dizabilităţi trebuie să aibă dreptul la un “pachet de participare”, adaptat la
capacităţile și necesităţile sale. Acest pachet trebuie să conţină măsuri de reabilitare a stării de
sănătate și de instruire vocaţională, de facilitare în stabilirea unui loc de muncă, cu o agendă mai
variată și mai flexibilă.
- obţinerea beneficiului ar trebui corelată cu participarea și angajarea, cu reabilitarea vocaţională
și cu alte măsuri de integrare.
- implicarea partenerilor sociali este considerată ca o condiţie crucială pentru o integrare cu
succes, gradul de integrare fiind corelat și cu motivarea angajatorilor de a angaja persoane cu
dizabilităţi.
- de o importanţă fundamentală este considerată intervenţia timpurie, care reduce semnificativ
incidenţa și severitatea dizabilităţii.
Urmare a acestor recomandări, a fost creat modelul de evaluare a dizabilităţii la nivel
internațional, care conţine următoarele etape de bază:
- Colectarea informaţiei, ca surse de informare fiind pacientul, medicul curant, angajatorul; se
realizează cu folosirea chestionarelor, testelor de performanţă, fișelor de evaluare complexă.
- Interpretarea informaţiei cu folosirea ghidurilor, evaluărilor multi - și interdisciplinare,
instrumentelor standardizate de evaluare.
- Documentarea se realizează după o analiză complexă, în cadrul unor principii bine stabilite
(CIF, Academia Medicală etc.)
2
2. Instituții și structuri responsabile de determinarea dizabilității și capacității de muncă la
nivel național
Potrivit Hotărârii Guvernului Nr. 357 din 18-04-2018 cu privire la determinarea
dizabilității, responsabil de determinarea dizabilității și capacității de muncă este Consiliul
Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă (CNDDCM) și
structurile sale teritoriale (CTDDCM). Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și
Capacității de Muncă este o instituţie de stat, subordonată Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, abilitată cu funcţii plenipotenţiare în domeniul determinării gradului de
dizabilitate. Misiunea acestui Consiliu este de a asigura realizarea prevederilor actelor normative
privind determinarea gradului de dizabilitate, având ca obiectiv final, facilitarea incluziunii
sociale a persoanelor cu dizabilităţi întru exercitarea prerogativelor stabilite de Constituţia
Republicii Moldova şi de alte legi, care protejează persoanele cu dizabilități în Republica
Moldova.
A se vedea la anexe: Organigrama Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă,
aprobată prin ordinul nr.53 din 14.05.2018.
Principalele Valori promovate de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și
Capacității de Muncă (CNDDCM) sunt prezentate în următorul tabel:
Tabelul nr.1. Valorile Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă
Valori Caracteritici
1. Integritate însuşirea de a fi şi de a acţiona cinstit şi corect
2. Dreptatea şi echitatea măsuri ferme pentru nediscriminare şi egalitate de şanse
3. Meritul asigură recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea meritelor
personale şi colective care conduc la împlinirea menirii sale
instituțională
4. Responsabilitatea profesională şi încurajează membrii să se distingă prin activism şi implicare
socială în problemele profesionale şi publice, prin colegialitate şi
cetăţenie responsabilă
5. Profesionalism capacitatea de a şti când să faci, ce să faci şi cum să faci
6. Transparenţă şi cooperare furnizarea în mod deschis, oportun şi explicit a informaţiei
către opinia publică în vederea participării societăţii civile la
consolidarea procesului legislativ
7. Inovaţie aplicarea metodelor, tehnicilor şi echipamentelor moderne,
bazată pe bunele practici internaţionale
Sursa: http://cnddcm.msmps.gov.md/despre-noi/misiune/ (accesat la data: 20.10.2022).
3
Funcțiile Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă:
- implementarea legislaţiei în domeniul determinării dizabilităţii şi capacităţii de muncă,
precum şi asistenţei medicale şi sociale, în limita competenţelor funcţionale stabilite de
prezentul Regulament;
- asigurarea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a modului de organizare şi funcţionare a
sistemului de determinare a dizabilităţii şi capacităţii de muncă, precum şi îmbunătăţirea
calităţii acestuia;
- expertizarea şi reexpertizarea cetăţenilor pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii de
muncă;
- planificarea strategică, analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor implementate şi a
procesului de activitate;
- conlucrarea cu instituţiile medico-sanitare, structurile teritoriale de asistenţă socială,
asigurări sociale, ocuparea forţei de muncă şi din domeniul educaţiei în scopul acumulării
de informaţii despre persoanele trimise pentru expertizare sau reexpertizare, în vederea
asigurării investigării complexe şi calitative;
- informarea cetăţenilor despre drepturile lor la determinarea dizabilităţii şi capacităţii de
muncă şi despre criteriile de bază.
4
- aprobă prelungirea certificatului de concediu medical, în cazul tratamentului de durată, în
baza fişei de trimitere la expertizare a instituţiei medico-sanitare (formularul F-088/e), în
conformitate cu actele normative în vigoare;
- asigură analiza cauzelor dizabilităţii primare şi recomandă măsuri de prevenire a
dizabilităţii;
- asigură buna activitate a instituţiei, planificarea bugetară şi evidenţa contabilă;
- asigură controlul asupra folosirii eficiente a mijloacelor bugetului de stat şi a mijloacelor
speciale pentru funcţionarea regulamentară a Consiliului şi a subdiviziunilor lui, precum
şi asupra utilizării raţionale a bunurilor proprietate publică aflate în gestiune, în
corespundere cu legislaţia în vigoare.
A se vedea: Capitolul II, art.12 din Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități și Capitolul II, Misiunea, funcţiile, atribuţiile şi drepturile de bază ale Consiliului, Hotărârea
Guvernului Nr. 357 din 18-04-2018 cu privire la determinarea dizabilității, Publicat: 20-04-2018 în Monitorul
Oficial Nr. 126-132 art. 399.
A se vedea: art.13-16 din Lege și Instrucţiunea privind modul de determinare a dizabilităţii şi capacităţii de muncă
din Regulament, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 357 din 18-04-2018 cu privire la determinarea dizabilității.
5
dreptului de şedere provizorie în scop de muncă; c) străinii titulari ai dreptului de şedere
provizorie pentru studii; d) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru activităţi
umanitare sau religioase; e) străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă; f) persoanele
cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova; g) străinii care au obținut
protecție internațională sau azil politic în Republica Moldova.), inclusiv copiii în vârstă de până
la 18 ani, pentru determinarea gradului de dizabilitate;
3. Copia Buletinului de identitate sau copia Buletinului de identitate provizoriu (formularul
nr.9), care se eliberează cetățenilor Republicii Moldova, pentru întrebuinţare pe teritoriul ţării,
sau persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în
Registrul de stat al populaţiei. Persoanele care în actele de identitate nu au indicată viza de
reşedinţă și/sau domiciliul, prezintă un certificat eliberat de autorităţile publice locale care
confirmă locul de trai al acestora;
4. Copia autentificată sau originalul împuternicirii reprezentantului desemnat (cuprinsă într-o
procură, contract de mandat sau alt act juridic care confirmă împuternicirile) de persoana, care
din motive obiective (probleme grave de sănătate care fac imposibilă deplasarea acesteia,
imobilizarea la pat, boli infecțioase transmisibile, confirmate prin concluziile instituţiei medico-
sanitare), nu se poate prezenta personal la structura teritorială a Consiliului, împuternicirea
reprezentantului desemnat de către instituția penitenciară, în cazul persoanelor aflate în detenţie,
sau împuternicirea reprezentantului (ocrotitor provizoriu) desemnat de instanţa de judecată;
5. Copia autentificată a actelor de studii, alte documente ce atestă statutul socioprofesional;
6. Formularul nr. 3 – completat şi eliberat de angajator, care conţine caracteristica personală și
profesională a persoanei, condiţiile de la locul de muncă, funcţiile vacante din cadrul
instituţiei/organizației şi cerinţele faţă de acestea – în cazul persoanelor angajate în câmpul
muncii. În cazul persoanelor aflate în detenţie, Formularul nr. 3 este completat de către structura
Departamentului Instituțiilor Penitenciare, care oferă persoanei/deținutului servicii de ocupare în
câmpul muncii;
7. Formularul nr. 4 – completat şi eliberat de structurile teritoriale de ocupare a forţei de
muncă, care conţine caracteristica personală și profesională a persoanei, serviciile şi prestaţiile de
care a beneficiat persoana, locurile de muncă recomandate și cele disponibile care i se
recomandă – în cazul persoanelor aflate în evidenţa structurilor menţionate. În cazul persoanelor
aflate în detenţie, Formularul nr. 4 este completat de către structura Departamentului Instituțiilor
Penitenciare, care oferă persoanei/deținutului servicii de supraveghere;
8. Formularul nr. 5 – completat şi eliberat de serviciul de asistenţă psihopedagogică/serviciul
de intervenţie timpurie, care conţine date privind dezvoltarea copilului, serviciile de care
6
beneficiază, a condiţiilor de instruire/educare/reabilitare și a altor circumstanţe – în cazul copiilor
aflați în evidenţa structurilor menţionate;
9. Formularul nr. 6 – completat şi eliberat de structura teritorială de asistenţă socială, care
conţine date privind componența familiei/gospodăriei, situația socio-economică a
familiei/gospodăriei, prestaţiile şi serviciile sociale de care beneficiază persoana și membrii
familiei/gospodăriei, ancheta socială – în cazul persoanelor aflate în evidenţa structurii
menţionate. În cazul persoanelor aflate în detenţie, Formularul nr. 6 este completat de către
structura Departamentului Instituțiilor Penitenciare, care oferă persoanei/deținutului servicii
de asistență socială;
10. Certificat de dizabilitate și capacitate de muncă (în cazul deținerii acestuia, urmare
stabilirii dizabilității precedente);
11. Copia Certificatului de concediu medical (în continuare CCM);
12. Demersul în scris a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, pe suport de hârtie (în
cazul persoanelor aflate în detenţie);
13. Copia autentificată sau originalul Concluziei Consiliului republican de boli profesionale al
MSMPS (în cazul deținerii acestuia);
14. Copia autentificată sau originalul Actului privind accidentul de muncă (în cazul deținerii
acestuia);
15. Copia autentificată sau originalul documentelor care confirmă participarea persoanei la
lichidarea avariei de la CAE Cernobîl şi a urmărilor ei în zona de înstrăinare sau supunerii
radiaţiei pe teritoriile poluate cu substanţe radioactive, în conformitate cu legislaţia (în cazul
deținerii acestora);
16. Copia autentificată sau originalul Concluziei Expertizei medico-militare în Forţele
Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Instituţiilor Penitenciare al
Ministerului Justiţiei, privind stabilirea legăturii cauzale a schilodirilor (rănirilor, traumelor,
contuziilor) şi maladiilor (afecţiunilor) cu îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar sau
special(în cazul deținerii concluziei respective).
7
locul de trai pentru depunerea documentelor, acestea se depun de către reprezentantul legal, pe
suport de hârtie sau online (varianta scanată).
3. Specialistul relații sociale din cadrul structurii teritoriale recepționează documentele necesare
și eliberează solicitantului o recipisă (sau expediază pe e-mail) unde este indicată data și numărul
înregistrării.
3.3. Procedura de contestare a deciziei echipei din cadrul Serviciului pentru determinarea
gradului de dizabilitate
1. În cazul în care persoana nu este de acord cu decizia de încadrare în grad de dizabilitate
primar/repetat sau de neîncadrare în grad de dizabilitate, aceasta o poate contesta, în termen de
30 de zile lucrătoare de la comunicare, prin depunerea și expedierea, inclusiv online, a cererii de
contestaţie adresate Consiliului.
8
6. Termenul de examinare a contestaţiilor (de până la 3 luni de zile, termen care curge de la data
înregistrării copiei deciziei cu procesul-verbal a Comisiei de experți, inclusiv cu cererea de
contestare a deciziei Serviciului de control, din cadrul CNDDCM, în Registrul de evidență a
corespondenței);
Pentru seminar:
1. Procedura și criteriile de determinare a dizabilității în: România, Lituania, Germania, Franța, Italia,
Anglia etc..
(Pentru a înțelege cum a evoluat procesul de determinare a dizabilității și capacității de muncă la nivel
internațional, propunem pentru o analiză mai aprofundată la seminar, mai multe modele de determinare a
dizabilităţii care au servit drept puncte de reper la elaborarea unei noi strategii și unui nou model de determinare a
dizabilităţii și capacităţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi.)
BIBLIOGRAFIE:
1
1