servoterapia (terapia bazat pe amânarea feedbackuluiauditiv): 339

- psihoterapia i terapia de grup (tehnicile psihoterapeutice, în

funcie de paradigma creia ise subsumeaz, asigur modelarea
manifestrilor ascunse ale tabloului de bâlbâial, cu implicatii
pozitive asupra ritmului, fluenei i abilitilor articulatorii).
Guu (1974) împarte tehnicile de abordare a bâlbâielii în trei
categorii: bâl
- tehnici medicale (necesare în puine dintre cazurile de
bâial propriu-zis);
tehnicile psihologice (necesare pentru abordarea componentei
emoionale, afective din tabloulde bâlbial);
tehnicile psihopedagogice (necesare pentru îmbuntirea
deprinderilor respiratorii, articulatorii i fonatori).

5. Demerspsiholingvistic integrat de evaluare

_i intervenie în contextul bâlbäielii model
de bun practic
5.1. Materializarea paradigmei psiholingvistice
în abordarea bâlbâielii - aspecte teoretice

Bodea Haegan, Anca, Prihoi(2012) prezint un dermers complex

a
^i integrat, subsumat paradigmei psiholingvistice de abordare
tabloului de bâlbâial (sunt realizate în acest material i trimite
rile bibliografice la sursele directe consultate, în vederea constitu
iriiacestui demers). Acest demers este focalizat pe surprinderea
particularitilor structurri lingvistice în contextul bâlbâielii la
urmtoarele niveluri ale limbajului:
nivelulfoneticofonologic. La acest nivel al limbajului per
SOana care prezint simptomatologia bâlbâielii poate s mani
feste urmtoarele caracteristici: disfuentele apar mai ales la nivelul
Sunetelor explozive (de exempiu: t d ce.h. p). atunci când aceste
Snete sunt prezente la nivelul primului cuvânt din propozijie
Balbâiala
Logopedia Tulburrile de ritm i de fluen.
 siconstituie primul sunet din cuvânt (Wingate, 1988); disfuen.
articuleaz cuuinte
tele se pot manifesta mai ales atunci când persoana Paden
complexe fonologic (Curlee, Siegel, 1997, Thoneberg, Yairi,
1994). (Cuvintele care conin diftongi, triftongi, hiaturi, grupuri
articulatorii în com
consonantice ridic mai maridificulti
acelea care prezint scriere fonetic, cuvinte în care
paraie cu unu. Vezi capj
corespondena fonem-grafem este de unu la
consulta o list cu material
tolul II din acest volum pentru a disfluenele
din punct de vedere fonologic);
lingvistic complex
cuvintelor (cuvintele alctuite dintr-un
Sunt accentuate de lungimea multe dificulti articulato
numr mare de silabe ridic mai
importarnt de subliniat faptul c i cuvintele scurte,
rii. Este sunete explozive ridic dificul
monosilabice, cele care conin
semnificative); disfluenele sunt infuenate i de
ti articulatori persoanei cu unitile lingvistice articulate
gradul de familiarizare al puine dificulti articulatori).
(cuvintele familiare ridic mai
silabele initiale sunt primele stocate, acestea sunt
In condiiile în care înseamn c exist un asincronism
reactualizate mai u_or, ceea ce
silabelor de la nivelul cuvintelor, aspect ce ar
în reactualizarea prezenta secventelor de
disfluene
putea fi rspunztor pentru
(Wingate, 1988);
din tablourile de bâlbâial morfologic al limbajului, persoa
nivelul morfologic. La nivelîntâmpin urmtoarele dificult:
bâlbâial
nele care prezint conjuncile) sunt unitileSUntling
conectorigramaticali (prepoziiüle i sunt mai
poticnirile i repetiiile
vistice la nivelul crora blocajele, lexicale: cuvintele compuse
nivelul unitilor
putin întâlnite decât la pot contribuila accentu-
complexe din punct de vedere morfologic,, specifice bâlbâielii. In ceea ce
simptomatologice
area manifestrilor morfemelor lexicale si gramaticale nu au
prive_te utilizarea între persoanele calo
diferene semnificative
fost identificate o dezvoltare
prezint tablouri de bâlbâial _i cele care prezint
tulc£evaluarea
faptul
lingvistic tipic. Acest aspect subliniaz poate asigura prin
componenteii morfologice alimbajului nu
 ea înssi realizarea unuidiagnostic diferential între bâlb-ial 341

si alte forme de tulburri de limbaj _i vorbire (Bo_caiu, 1983).

Watson, Byrd, Carlo (2011) au artat existena unei covariane
între nivelul dezvoltrii abilitilor morfologice i nivelul flu
entei verbale, ceea ce înseamn c£ nivelul dezvoltrii abilit
tilor morfologice se poate constitui într-un bun predictor al
apariiei tulburrilor de ritm si fluent:
nivelul lexical. La acest nivel al limbajului pot fi semnalate
urmtoarele dificulti: cuvintele complexe din punct de vedere
semantic pot contribui la accentuarea disfluentelor (în conditiile
cuvinte cu
în care persoana care prezint bâlbâial întâlne_te
un grad crescut de complexitate semantic, care au întelesuri
multiple, acest aspect poate s accentueze manifestarea simp
tomatogic); cuvintele care înglobeaz un halo afectiv anxiogen pe
lâng semnificaia lor propriu-zis pot accentua blocajele, poticnirile
sau repetiile (persoanele care prezint bâlbial au învat pe
parcursul experientelor lingvistice c anumite cuvinte le pot
mari difi
rosti mai bine i c anumite cuvinte le ridic mai
culti articulatorii, ceea ce înseamn c utilizarea fiecrui
cuvânt este marcat de o caracteristic£emoional ce poate fi
angrenat£ sau nu de contextul comunicaional); voumul voca
bularului, gradul de dezvoltare a laturi lexicosemantice infuenteaz
apariia episoadelor cu disfluene. (Persoanele cu un volum al
vocabularului redus au tendina s manifeste o simptoma
tologie specific bâlbâieliimai accentuat. Acest aspect este
specific i copilor cu vârsta cuprins în intervalul 3-5 ani,
interval în care în vorbirea copiilor sunt frecvente disfluenele
nonpatologice, tocmai datorit posibilittilor lingvistice limi
tate ale acestora); gradul de utilizare a cuvintelor poate influena
frecventa _i severitatea disfluenelor (Bock, Levelt, 1994);
- ivelul sintactic. La acest nivel al limbajului sunt identificate
urmatoarele aspecte de specificitate pentru tablourile de bål
vaala: ungimea i complexitatea structurilor lingvistice utilizate

Logopedia Tulburrile de ritn _i de fluen. Bâlbâiala

 infuenteaz apariia disfluenelor (Curiee, Siegel, 1997): propoziti.
ile scurte sunt cele care faciliteaz exprimarea verbal fluentá,
în timp ce propoziile lungi, complexe sintactic, angreneazá
mecanismele psihologice care declan_eazá, menfin _i exacer.
beaz disfluenele; gradul de familiarizare a persoanei cu acele
structuri lingvistice influenez aparifia secvenelor de disfluente
(cuc¥t persoana care prezint bälbaial are acele secvente
atát
lingvistice mai antrenate, le utilizeaz mai frecvent, cu
numrul disfluenelor este mai mic); disfluenele apar mai ales
la nivelul primelor prfi dintr-ofraz i la nivelul grupurilor nomi
nale (Bernstein, 1981).
- nivelul pragmatic. Din punct de vedere pragmatic-functional
disfluene
aspectele care pot influena frecvena i intensitatea accen
(disfluenele pot fi
lor sunt: persoanele cu care se comunic declan_ator în
tuate atunci când bâlbâiala are un mecarnism
excluse de aceast dat
relaia cu anumite persoane. Nu sunt
foarte multe din
persoanele familiare. Ceea ce înseamn c în
prin
tre situaii copiii se bâlbäie ca urmare a presiunii pecarereduce
disfluene se
tele o exercit asupra lor, iar tabloul de
trebuie så
semnificativ în absena acestora. Prin urmare nu
copilul
fie surprinztoare pentru terapeut situaia în care
ajunge ca încabinetul logopedic, în prezenta terapeutului, sà
nu manifeste deloc simptomatologia bâlbâielii, în
timp ce în
afara cabinetului, acas îndeosebi, în prezena printelui, distiu
enele s£ fie atât de frecvente i intense încât s se constituie
în reale blocaje, bariere în comunicarea printe-copil); în rela
tiile de comunicare modul în care interlocutorul adreseaz întrebàr,
solicit informai, tempoul vorbiriü prinilor, gradul de complext
tate al producilor verbale ale acestora suntfactori care pot tinfluena
manifestarea simptomatologiei bülbâieli (Curlee, Siegel, 1997). (Daca
întrebrile interlocutorului permit rspunsul cu unitile ling
vistice anterior exprimate de interlocutor, numrul _i inten
sitatea episoadelor de disfluene sunt mai reduse, în timp ce
 in situatia în care interlocutorul adreseaz întreb·ri deschise. 343
frecventa disfluenelor, dar i intensitatea acestora sunt sem
nificativ mai mari); locul unde are loc secvena de comunicare poate
influenta într-o mare msur tabloul disfluentelor (locurile unde
încrctura emoional _i presiunea temporal sunt accentuate,
angreneaz_i menin blocajele, repetiile, disfluenele).
5.2. Demersul de evaluare care materializeaz
paradigma psiholingistic în contextul bâlbâieli
apecte practice
Având în vedere aceste date de factur psiholingvistic, precum
sispecificul demersului de evaluare în tablourile tulburrilor de
limbaj i comunicare, propunem urmtorul demers de evaluare ca
modalitate de lucru în contextul bâlbâielii.

Nivelul fonetic-fonological limbajului

Pentru evaluarea nivelului fonetic-fonologic al limbajului pro
punem utilizarea aplicaiei mobile Pa_i prin lumea sunetelor!"
(Bodea Haegan, Tala_, 2015), în vederea identificrii posibilelor
tulburri articulatorii asociate cu tabloul de bâibâial, precum _i
în vederea determinrii localizrii disfluentelor la nivelul anumitor
Sunete (sunt relaionate sau nu disfluentele cu sunetele explozive?)
^i în vederea determinrii modului în care disfluenele se asociaz
cu poziia iniial, median, final asunetelor din limba român.
Tot în vederea evalurii nivelului fonetic-fonologic allimbajului
Propunem utilizarea celor trei fi_e cu liste de cuvinte prezentate în
capitolul I al acestui volum (lista cuvintelor cu scriere fonologic,
ista cuvintelor cu scriere fonetic. lista cuvintelor complexe). Cele
Tei liste pot fi utilizate fie cu solicitarea de a lectura listele, fie cu
solicitarea de arepeta dup model lcuvintele date (vorbire reflectat).
Cele dou£ tipuri de
cerine :sunt conditionate de vârsta persoanei
evaluate i de particularittile sale diagnostice. Dac este posibi,

Logopedia Tulburrile de ritm _i de fluent. Bâlbâiala

344 cele dou cerine pot fi ambele adresate persoanei evaluate. datele
putând fi comparate pentru asurprinde dac gradul de familia
rizare a persoanei cu materialul lingvistic influeneaz numårul
disfluentelor, localizarea acestora i severitatea manifestrii
În vederea diversificrii listelor cu material verbal selectat prin
materializarea principilor lingvistice ale limbii noastre recoman.
dm utilizarea listelor din Proba de Evaluare i i Antrenare a Fluenei
Verbale în Citire PEAFC (Bodea Haegan, Tala_, 2014). Prin ut
lizarea PEAFC, urmând instrucfiunile specifice, se asigur stabili
rea numrului de uniti lingvistice/minut (acest parametru p0ate
fi un indicator obiectiv al eficienei demersuluiterapeutic, ceea ce
înseamn c în etapa de preintervenie se realizeaz o evaluare
iniial din acest punct de vedere, pentru cape parcursul demer
sului de intervenie i în etapa final a interventiei s se realizeze o
evaluare de progres, de monitorizare, care s permit surprinderea
în mod obiectiv a implicaiilor programului terapeutic).
Alte modaliti de evaluare a componentei fonetic-fonologice a
limbajului pot fi:
utilizarea albumului logopedic în forma clasic;
utilizarea sarcinilor de fluen fonemic din proba Nepsy
(http://wwW.cognitrom.ro/prezentare_nepsy.html);
utilizarea sarcinilor propuse de Vr_ma_ i Stnic (1997).
Nivelul morfologic al limbajului
Pentru evaluarea nivelului morfologic al limbajului propunem
utilizarea Lungimii Medii a Enunului MLU, ca procedur de
evaluare bazat pe colectarea de mostre din limbajul spontan, inae
pendent. Procedura este descris în detaliu de Haegan (2010)S
asigur investigarea abilitilor morfologice ale persoanei evaluate
atât la nivel morfologic (MLU-morfeme presupune contabilizarea
numrului de morfeme de la nivelul enunurilor exprimate), ca
si la nivel lexicosemantic (MLU-cuvinte presupune contabilizared
num¯ruui de cuvinte de la nivelul enunurilor exprimate).
 UtilizareaMLU în contextul bâlbâielii asigur: 345

determinarea nivelului complexitii lingvistice;

-determinarea tipului, frecvenei _i severitäii disfluenelor;
localizarea disfluentelor (se poate stabilidac disfluentele apar
preponderent la nivelul itemilor lexicali sau la nivelul conec
torilor gramaticali).
Componernta morfologic a limbajului la nivel receptiv poate
morfolo
ievaluat prin utilizarea Probei de evaluare a abilitilor of
gice în limba român, prob adaptat dup Test for Reception
permite stabi
Grammar - TROG (Bodea Haegan, 2014a), Probalaturi morfolo
lirea nivelului comprehensiunii verbale la nivelul
bålbâielii asigur
gice a limbajului. Utilizarea acesteia în contextul asociaz cu alte
certificarea faptului c£disfluenele specifice nu se cu
tulburri de limbaj si comunicare, iar la acest nivel, mai exact,
ase
tulburri de limbaj _i comunicare cu fenotip morfologic. De
bun predictor
menea, nivelul achiziiilor morfologice poate fi unfluent i chiar
pentru apariia tablourilor de tulburri de ritm i
bun predictor cu privire la evoluia acestora.
Nivelul lexico-semantic al limbajului
Pentru evaluarea acestui nivel al limbajului propunem, pe lâng
Descrierea
utilizarea MLU-cuvinte, si utilizarea probei Crichton.
detaliat a acestei probe a fost realizat de Anca (2003). Prin proba
Crichton se urmreste evaluareaabilitilor de comprehensiune
cuvinte.
verbal, prin sarcini de definire a dou liste echivalente de
Unitile lingvistice care compun cele dou liste:
atât
au grade diferite de complexitate semantic (lista conine
Cuvinte cu coninut lexical concret, cât i cuvinte cu coninut
lexical abstract);
aparin diferitelor categorii gramaticale (substantive, adjec
tive, adverbe, verbe);
au grade de utilizare diferite (unele sunt mai familiare, uzuale,
n timp ce altele sunt mai putin utilizate în vorbirea curent).
Bâlbäiala
Logopedia Tulburrile de ritm _i de fluen.
346 Avândîn vedere aceste caracteristici, considerm c utilizarea
probei pentru evaluarea particularitilor lexicosemantice, în Con-
textul bâlbâielii, poate fi util.
Pentru evaluarea acestei componente a limbajului pot fi utilizate
curricular:
i urmtoarele sarcini de natur
construirea de familii _icâmpuri lexicale;
identificarea sinonimului _i antonimului;
sarcini de identificare a cuvântuluicare lipse_te din propo
ziia dat;
sarcini de definire a omonimelor.
compensa lipsa de
Prin aceast multitudine de sarcini se poate
instrumentar psihopedagogic standardizat pentru evalu
probe _i
area acestei componente a limbajului.
Nivelulsintactic al limbajului
nivel al limbajului poate fi evaluat prin sarcini de natur
Acest
curricular, în limba român nefiind elaborat o prob psihopeda
tinteasc exclusiv aceast component a limbajului.
gogic care s limnbajului poate fi evaluat
In aceste conditii, nivelul sintactic al
prin sarcini de: constitui o
pentru a
ordonarea unor cuvinte date aleatoriu
propoziie;
construcie de propoziii dup un criteriu dat (utilizând sau
nu imagini);
dezvoltate.
transformarea propoziiilor simple în propoziiievaluat
Componenta sintactic a limbajuluieste implicit _iprin
de eva
MLU^i proba Crichton (la nivel expresiv), dar i prin Probareceptiv)
luare a abilitilor morfologice în limba român (la nivel
_i prop
PEAFC evalueaz fuena în citire i la nivel sintagmaticinstrument
ziional, ceea ce înseamn c, ^i prin utilizarea acestui
pot fi colectate date despre structurarea abilittilor sintactice.
Nivelul pragmatical limbajului trei
Acest nivel al limbajului presupune materializarea celor
parametri prin care se delimiteaz actul conversational:
 persoana (ínterlocutorul): 347

momentul când are loc conversaia (timpul);

Jocul unde are loc schimbul informaional (locul).
Prin urmare, componenta pragmatic a limbajuluieste compo
nentacea mai relevant în contextul tulburrii de ritm i fluent de
tip bâlbâial. Aceast component poate fi evaluat prin scala care
vizeaz limbajul pragmatic/funcional din proba Webster (Anca,
2003). Proba Webster este mai degrab un instrument de monito
cee ce înseamn c se adre
rizare, i nu de evaluare propriu-zis, ceea
seaz mai degrab copilor _i sondeaz aspecte globale, generale,
care privesc dezvoltarea.
In afara acestei probe, evaluarea componentei pragmatice a lim
bajului în contextul bâlbâielii se poate realiza prin:
sarcini de iniiere, meninere, încheiere a unei conversaii pe
oanumit tematic;
rezumarea unui text lecturat:
construirea unui text pornind de la o anumit tem dat (text
descriptiv, narativ, dialogat, injonctiv);
utilizarea formulelor de salut, de politee într-o anumit situaie;
ordonarea propoziiilor sub form de text; sau
exprimarea unei preri legate de un material vizionat
lecturat;
identificarea unor soluii pentru rezolvarea unor probleme
Sociale (de exemplu: E_ti martor la un furt, ce soluii adopi?);
în dife
Identificarea i exprimarea emoiilor, sentimentelor Cum te
ritesituaii (de exemplu: Profesoara te-a notat cu 4.
simi?).
loate aceste sarcini îi asigur evaluatorului posibilitatea de a
deimita cu precizie aspectele simptomatologice specifice fiecrui
tablou de bâlbâial, referindu-ne la direciile de evaluare a compo
nentei pragmatice a limbajului.
Direcii de evaluare integrat
Evaluarea integrat alimbajului se poate realiza prin utiliza
rea
unei scale care surprinde nivelul inteligibilitii vorbirii. In

Tulburrile de ritm _i de fluen.

Bâlbäiala
Logopedia
348 acest sens putem meniona Speech Intelligibility Rating Scale.Sig
(Bakhshaee, Ghasemi, Shakeri, Razmara Tayarani, Tale, 2007, Bodea
Haegan, :2014b), o scal construit pentru evaluarea: nivelului ite-
ligibilitii persoanelor cu dizabiliti auditive purttoare a und
implant cohlear, dar care poate fi utilizat, cu. adaptrile necesare,
si în contextul bâlbâielii. Prin aceast£ scal se poate stabili grad1ul
încare disfluentele reduc inteligibilitatea vorbirii, ceea ce înseamni
c se poate stabili i gradul în care disfluenele pot afecta integrarea
social/_colar a persoanelor care prezint bâlbâial.
În vederea stabilirii globale a gradului în care disfluentele pot
sugerm
afecta starea de bine a persoanelor care prezint bâlbâial
fie adaptarea aces
fie utilizarea unor probe starndardizate de acest tip,
contextul patologic al bâlbâielii. Partea a treia a fisei de
tora pentru adreseaz tocmai
caracterizare logopedic inclus în acest capitol
încearc s surprind implicaile sociale, _colare ale
acest aspect _i mai jos li se adreseaz copilor. In
episoadelor de bâlbâial. Fi_a de
aspectele care vizeaz implicaiile sociale trebuie com
cazul adulilor, viei profesionale.
pletate cu informaii legate de implicaile asupra
caracterizare logopedic cuprins în Anexa I a acestui
Fi_a de
delimiteaz principalele aspecte surprinse pe parcursul
capitol subpunct, aceasta hind
demersului de evaluare propus la acest
elaborat în vederea identificrii principalelor aspecte de
specific
bâlbâielii.
nuan logopedic în contextul
DE REINUT!
psiholingvistic pot
Desigur c aceste date de natur lingvistic i
date care pot
completate cu date de natur social, afectiv, cognitiv,
interdisciplinar pro"
colectate la nivelul echipei care trebuie s abordeze
considerm c£ abordarea
blematica bâlbâielii în fiecare caz. In acest sens
terapeut 3
cazurilor de bâlbâialä trebuie s se realizeze conjugat, de un
împreun având
limbajului i un psiholog (psihoterapeut), ace_stia doar
simptomatologic din
sansa s cuprind întreaga problematic a tabloului
contextul bâlbâielii.
 53. Demersul de intervenie care materializeaz 349
paradigma psiholingvistic în contextul bâlbâieli -
apecte practice
Având în vedere direcia de natur psiholingvistic exprimat
pentru procesulde evaluare din contextul bâlbâieli, schi
tm în cele ce urmeaz£un demers de interventie.
Demersul de interventie se structureaz pe urmtoarele dimen
siuni:
componenta psihomotorie (motricitatea general i fin a
aparatului fonoarticulator; respiraie; procesri fonologice;
memorie auditiv, atenie verbal, structuri senzoriopercep
tive - forme geometrice, culori, m±rimi, texturi; orientare
spaio-temporal; lateralitate; schem corporal):
componenta lingvistic (la nivel fonetic-fonologic, morfolo
gic, semantic, sintactic, pragmatic) în planul limbajului oral
_i scris-citit;
- componenta emoional (factorii psihogeni declan_atori, care
întrein _i accentueaz tabloul disfluenelor, tehnicile i proce
durile de relaxare i interventie focalizate pe abilittile afec
tiv-emoionale).
DE REINUT!
Detaliem în cele ce urmeaz componenta psihomotorie i, în special,
componenta lingvistic din programul de intervenie propus, în timp ce
pentru abordarea componentei emoionale realizm câteva
trimiteri
bibliografice. Acest lucru se datoreaz faptului c modelul de
Se distribuie pe intervenie
holog, iar întrucâtcomplementaritatea
dintre terapeutul limbajului _i psi
acesta este un material care se adreseaz iterapeuilor
limbajului _iicompetenele autorului vizeaz aceast arie, considerm c
i
domeniul emoional este zona care trebuie externalizat.
 Resurse
procedurale
i din camera
stimulare
de
aparatele
cabine bile;
scris de
tul
de
kinetoterapie; s-logopedice;
patule
-ologopedic;
glinda aplicaia
SmallTalk
oglinda
logopedic;
Oral
Motor
Exercices;
350 -problematizarea, _i profiluri ArkThe
mulare
imobilizare
elastic,ap de
coarda
-demonstraia, multisenzorial; rape
sau
periu
instrumente pentru
sti
e-xerciiul; conversaia;
cu -explicaia;i la
materiale i
pictur, pronunie;
mulaje
de
bazine orofaci
mingi; trusa ele

bâlbâielii. - - - - -
asocierea
mi_crilor
membre- etc.). palatin,
buzelor,
musculaturii
membrelor antrenarea
cu fi kineinfe ale relamâinilor,
membrelor faciale,
maxilarului
inferior.
întin
antrenarea pot rioare
(educarea
mersului, mobilitii
limbii,
vlului
degetelor
i
musculaturii
trunchiului de membrelormi_cri de
Exemple
activitäi
de realizate
care
(mi_cri
aplecare,
de cabinetul (exerciii
contextul musculaturii
aparate pentru
cu ale a a
de mi_cri a i i
inferioare antrenare
întoterapie),trunchiului superioare)
superioare
exerciii exerciii
diferitele
prezente
în a
intervenie dere, xare
lor de -
-
cuexerciiile
antre pentru
antrenarea
antrenarea
musculaturiimaxilarasociaz
specontex
itrunchiului
membrelor
a-musculaturii
ntrenarea aleaparatului
fonoarticulator
(musculatura
fetei,
buze,
Componentelor
active
superioare. de rol bâlb
iasig
de
re
de Exerciiileca
program palatin,se au în
i inmplic
motorie
inferioare
i respiraiei
vl inferior).
Obiective
limb,
de nare cific,
Exemplu
intervenie condiiile
acestei
componente
pentru
asupraarticulato
tip vorba propriu-zis,cu
fonoarti con reducerea
disfluenelor
asociazca
Motricitatea
general
i de abili
neuro
i
19. insist esteîn este c¥t
i
In bâlbâiala logice),
antrenarea
cauze
Tabelul
de aparatuluibaza (chiar
fonatorie.nu se frecven,
Subdomeniulse bâlbâial motorii
care
asigura articulatorcu
culator- severitate.
în una
fin
a i care diiileo de tilor ca
se rie de ci atât
a în

de Psihomotor
intervenie
Domeniul
iResurse
proceduralei-muzica
nstrumenteaplicaiile
Can
Free spun 351
Candel,
dle,
Magic
Bloww...
Balloon;
Turbino,
-jocul
metronomul; de
-spirometrul; lumânarea;
suflat;
de
le balona_e
materiale
etc.
- - - -
exerci-
spate urmrind
i obiecte, expiruldeosebit
cla- Hategan,
respiraiei
echilibrul
coordonarea
grupelor
mus
mi_cri
abdomen simultane,
abdomninal coordonate.aasigura rit intonaiei
cu utilizarea
pentru modelarea
pentru
din exer prin i a pronunia
activitile pe s realizeze prelungire
face sincronismul
respirator.
VI de fiind
cu
Exemple
activiti
de _i acele expir întins
Exemplu dou expire, poate
a III Bodeaurmre_te
fr raportatenie
antrenare nivel pe acestuia
s 1983).
(Bo_caiu,
lâng i
capitolele toracal
st a_ezate sau cu
derulate volum, inspir s obiectele
se de în asociaz
la copilul Exerciiul Exerciiile
obiectelor,
inspirului
o
Pe de toracal. _i cu cu
de se dintreculare arecutia inspire
sarcina aduli, mat,
2013).
Suntsice(vezi
acest ciii tiu:
_i _i ca se

-coordonarea
cu
inspirului
d-respiraiei
iferenierea
respiraia
nazal;
res cre_terea
preciziei
respi
-pexpirului;
relungirea
volumului

cre_terea
Obiective expirul; ratorii;
orale
de pirator;

- -
Subdomeniul
intervenie
de _i sunt cât antren articulatorie.
fluena
asigure
câ_tigrii când respiratorie dez s
asupra
inspircre_terii
volumului
respi
echilibrului
dintre nonverbal,
respiraie i care
atunci vorbirii
i scopulabilitilor
Se
asupra
insist
precum
aleseste de
atâtcufluidizrii
Respiraie Exerciiile
maibâlbâiala
fonatorie.
verbal,
exersate
expir, voltrii
rator,
_i i rii,
de
Domeniul
intervenie

Logopedia Tulburrile de ritm _i de fluen. Bâlbâiala

 povestiri;
Resurse
procedurale
i ver
352 -problematizarea;
cifre.
material
s-sonori,
timuli
i cu
exerciiul; cântecele
materiale cu liste
liste
_i
bal
- - -
activitatea propoziii, unor
i serii serii sub sonore;
res alterrespi bucal expir a sau acântecele, pe _i exercii
prelungire invers; povestioare de
diferenier
i acestoralocalizare
antrenare
a reprodus
reprodus direct ascultare narativ
Exemple
activiti
de verbalexerciii _i care
sunt
construite;
de aercavitatea
dirijare inspir sursei
de cu cuvinte,
sau
nu sens firului
undei de de a deidentificare
a
i
de nonverbal sau de de direct de rezumare
exerciii
inspirului.
exerciii
prin exerciiimotorie; exerciii
silabe,exerciii
în exerciii aspectul exerciii
auditiv;
a nazal; asociate
piraiei;nativ sens cifreinvers;
rator de în - de de
- - -
-
de de de a dediscriminare
idifereniere
reproducere
amodelului
abilitilor
abilitilor abilitilor
identificare
abilitäilor
percepie
auditiv, stimulilor
sonori;
auditiv
perceput;
antrenarea
antrenarea antrenarea
antrenarea
_i
localizare auditiv.
Obiective

- - - -
vizeaz
antrenarea fiind laten gradul
distractori mnezicei
abilitilorun protejrii atenionale;
intervenie asigur tablourile poate s, de comp
sinta
care în pro
aten cres dependent
de
abilitile 7-9
atentionale acesteiaverbalde (Cu 199
i
Exerciiile al mai _i
ladepende
auditiv al stimulii
bâlbâielii
eficient s,
de _i în este O,79
Subdomeniul verbaleLatenta
scderea initiere
bâlbâial
mai de
verbal.i contextul la
Memorie mnezice duciei acesteia de
control jur. fiind
de varia
dinde cut,
tie ta

de
intervenie
Domeniul
 s-educaionale;
ofturi
i
procedurale
Resurse iscul poezioare;
-dlogopedic;
-problermatizarea;
instrumente
muzi
liste
cu
material
-figuri
geometrice; alte
-ccolorate,
reioane 353
-denonstraia; -ssonori;
timuli -demonstraia; sau
påpu_ele
hârtie
colorat;
rol; cântecele; e-xplicaia;
-exerciiul;
e-xerciiul; de
jocul cu etc.
jucrii
materiale cri verbal.
cale;
- - - - -
sunete,i de structuri
comprehensiune
de ritmice,
onomato sunetelor iidentificare
a structurilor
paronimice
etc. care direcieide
poziiilor
model difereniere generare de anumit diferenierea figurilor
culo
geometrice, a aidentificare
dis criminare;
identificare
_i identificare temporal, completare
denumire elementelor
activiti detecie,
Exemple
de acorpului, lips; componentei
dup
cuvinte,
propoziii; un rime;
generare
de a
a
identificare dup texturilor,
de de reproducere de de de de de reper orientare;
de de de
exerciii exerciii exerciii
muzicale; exerciii exerciii exerciii a imagini,
exerciii
exerciii Cuvinte
model; spaiale,
asigurprilor
peice; rilor,
- - - _i - - - - -
fonematic.
con_tiinei
fono- poziie asupra
dezvoltri
abilitilorfacilitrii
difereniere formelor
geometrice,
culori- -componente-
identificarea
a articula insist
preponderent
sune aidentificare
antrenarea
abilitätilor
de de spaiotemporal;
orientare
cå persoanele
carede
prezint lor,
mrimilor,
texturilor;
exerciii
de faptul dificulti în abilitilor
lor
schemei
corporale;
f-lateralitii.
ixarea
aflate
se vederea
auzului cuvânt,i
vedere
exploziveidentificare i
Se
realizeaz
antrenare
a au
în pronuniei. difereniereantrenarea
Obiective a în bâlbâial în
_i iniial auditiv,
Având
logice tele
de - -
intervenie comunicare
cognitiv,
Structuri
senzoriopercepti
orientare
ve,
spaiotempo
lateralitatea,
ral,
schemaetape
acestei
Parcurgerea
exersare
are funcional.
Prin
urmare,
Procesri
fonologice bâlb¥ielii
de de
stimulare
Subdomeniul de
rolul
abilitilor
corporal.contextul
i
de precum
rolul
în a
de
intervenie
Domeniul
 vocalelor
(Bo_caiu,
1983); identificarea
disfluene
acesto profiluri
de
pronunie
-ologopedic,
glinda mospentru verbal;
softuri
_ieducaionale;
Resurse
procedurale
i -mprelungirii
etoda -m
silabisirii
etoda
vorbirii; prin (Bod
Haega
Talas,
354 analizei sunetel
lumea
-demonstraia; limbajlocalizarea
(Bo_caiu,
1983); material
Pa_i
-jocul
de
rol;
-exerciiul; fluxul aplicaia
metoda
de cu
materiale trelor i în liste
201
lor ra - - -
-
blocajelor
articulatorii
i/sau
articulrii
fluente,
reducerea
Exerciiile
vizeaz
antrenarea fonetic-fono-
tulbur
frecvena
repetiiilor.
Având vintinându-se
specific se complexe
capitolele pro cândcuvânt);ridic
mai
multe
propuse dificulti
articulatorii,
la pucin
cel volum, pentru
detalierea
etapei). bâlbâjal:
mai
a cu este ales
Exemple
activitäi
de asociere
spaial specificul sunt de lungi, mai
(veziacestui delimitate (mai
nivelexerciilece de explozivele
început cuvintele
ceea cuvintele familiar
etc.
de elementului tabloulblematice fonologic
ale
exerciiitemporal vedere
la
VI de fie de la
rilorlogic, Cont afl _i
_i în s în - - fel
III au
nivel pronuniei i
fiec-român; articulare poziie unor care
cuvinte
cuvânt -dsunetelor iniial
sunete
explozive;
iferenierea-apronuniei
ntrenarea
la i
a
corect sunetelor în fonologic
limba de asupra de mod de
producere;
au lungime
crescut.
nivel care antrenarea
loc
articularea
dinutilizarea
la insist ca cuvintelorcomplexe
Obiective sunet _i fluente);similare
silabic
rui (se -
procesrilor
fonologice.
Prin sunete- bâlbâielii severitii
blocajelor
intervenie areo crescut
bâlbâ
abilitilor
comunicaionale
specificitate
foarte antrenrii efective flu
limbajului _i/sau
repetiiilor.
reducerea
progra antrenarea logose asupra articulrii. de
articulare,
antrenarea
etaps-a cre_terea
nu de tablourile
pentru vederece a cazul
dinintervenie fonetic-fonologic
Lingvistic-oral corecte
insistå dificulti
de aceast început
etapa
în _i
etap asigur în mod
integrat. ceea fluidizrii al la verbale
Subdomeniul de în nivel frecventei
i
dac contribuie
punct continu¯ se pronuniei
cu
aceast în sunt acestui
de ci urmare, enei
mul ial, pedic, _i Chiar
Din lor nu
de
intervenie
Dormeniul
scris
i
 Proba
iprocedurale abilit (Bodea
limba
român
în cu
tilor 2014a),
Haegan,
morfologiceformativ.
valoare 355
cu
liste sarciniutiliza
material
lucru; a
evaluare
curriculare;
materiale iprobe poate
Resursede verbal;
fi_e se
- de
- -
în un structu de
aceast moravând disflueneledimen numrului cuvin acor formele
înregistrate
suntacestora cu
asupra abilifi (numrul
lingvistice
unit
vor morfemele
închis
i 1983), int
exerciiile
(Bo_caiu, ver a
poate adecvat iar fluenei din a prefixe; a
completare
abiliti nivelul ca
aceast
activiti
de
Exempleîn focalizeaz
funcionale, pentru redus), au exerciiiderivare
realizare adecvate;
gramaticale
derulate morfologice clas specifice spaiilor
punctate
c reducerea _i dului
lingvistic gramatical;
unor ritmdac cre_terea etap: sufixe
aceast
faptul predictoro este i
vizeaz disfluenelor.
de de de de
conturrii
Exerciiile unui constituie puin
Chiar exerciiiexerciiiexerciii
fologice acestora Exemplecu
se final
_i
etap vedere tilor rarea
birii. mai care siune bale telor
bun - - -

(substantiv-
adjectiv,
matical
con antrenarea
acordului
gra
(prepoziii,
gramaticali antrenarea
utilizrii
prefi
conectorilor
abilitilor
antrenarea
sufixelor.
substantiv-verb);
a
utilizare
Obiective juncii); a
i
xelor
de -
intervenie

de
Subdomeniul
morfologic

de
Domeniul
intervenie

fluent. Bâlbâiala
Logopedia Tulburrile de ritrm _i de
 cartona_e
Resurse
procedurale
i -oconcrete.
biecte
cu
cuvintesarcini
cuvinte,
scrise, lucru;
356
-explicaia,
_i
e-xercitiul, _i
curriculare;
imagini cuprobe de
materiale liste fi_e
- - - -
cuvin- repre sinonimului
cuvintele omo cuvântului
iantonimului;
potrivit
enunului potrivit augbaza
imaginea
a
identificare a a
imaginilor
corespunztoare
de câmpuri a
completare a
denumire
a
a selectare asociere i la
construire
de
identificare
a a sau definire cuvântul diminut
construire
cu definire zentate
prin
imagini;
concrete
porni
cu
Exemple
de
activitäi lacunare cuvântului lex
dat
etc.
i
date. lexicale de de de de cu de
de de exerciii ment
exerciii
adecvat;
de de exerciii exerciiiexercii
nimelor; imaginii formelo
de enunurilor
exerciii exerciii exerciiiexerciii
adecvate;
obiectelor
spaiilor
exercii lexicale; dat; a
familii telor; i -
- - - -
- - -
- coni-
lexicose-
dezvoltarea
abilitilor
de
extinderea
numrului
unitilor de lexi
lexicosemantice
din pasiv; lexico
abilitilor cu
familiilor unitilor acord
_i câmpurilor nuturile
acestora.
activ
dezvoltarea în
a
VOcabularul semantice,
constituire a
a mantice;utilizare
Obiective i
cale
- -
lexicoseman- la oral).
rului
unitäilor
intervenie num i cre_terea cât
care(atât
si
fluidizarea
zint
bälbâial
pre orale activ abilitilor
actualizare
de scris,
cuvintelorlimbajului
care cre_terea folosite
vOcabularul limbajului
verbale baz
de persoana
Subdomeniul a fi nivelul
exprimrii la a
semantic prin are selecie urmeazä
Pentru scrise din pasiv nivelul
tice la
i i
de
intervenie
Domeniul
 imagini.
cu
cartona_e
iprocedurale
Resurse set
-problematizarea; problematizarea; -curriculare;
probe 357
material pove_ti,
-demonstraia; -demonstraia;
lucru; de
rol;
jocul texte; lucru;
explicaia;
exercitiul; e-xplicatia; de
e-xerciiul; imagini;
de cu de
materiale
verbal; cri de de
fi_eliste set fi_e
- - - - - - - - -
asociere
cu elemente
propoziii; particularitile
respectând dialogat, între- filmpove_ti
form
descriptiv,
ipropoziiilor
sintagmelor corespunztoare;
imaginea a acestora de (sub unui acestuia;
acitire completare
materializând reproducere
construciea
anumite
cri
alecturare construire la apovestire unui
tem narativ,
dat injonctiv);
rspunde audiate
sau
lecturate;
activiti
de
Exemple _i/sau cu a unei
ide unor propoziii
propoziiilor isintagmeunorpronunia citire a
marginea
întâmplri,
a
de exerciii
de etc.
prozodice
de de de repovestire
de de
e
- xerciii model a exerciii
exerciii exerciii exerciii
otexte
pe exerciii
de
i i pe
dup lips text b±ri unei
terii;
- - - - i
-
cu citire
la (camodalitate
singur
un sin
pronuniei
propoziiilor de fluent
verbal obiectivizare
de înre
poate antrenarea
abilitilor
de încheia
vorbire
într-un
minut);
de _i abilitilor sintagme
deantrenarea textual în
persoane
familiare
inefamiliare;
sintagmelor
abilitilor abilitilor
fluena
i
sau
pe
propoziii i progresului cu
se
menine
unei
discursivgistra/stabili
antrenarea a
antrenarea
i antrenarea conversaie
a propoziiilor;
a exprimare
Obiective constituire pronuntie tagmelor intonaie. iniia,
inspir; nivel sau
a - a o
- - -
comunicaional:
loc,
persoa- adecvat
intervenie lexicale material
lingvistic
complex. presuactului se se acestei
comuni
abilitilor
narea derularea
pro utilizarea
cre_terea
altu relaie are disfluen unui prag celor antre s
Antrenarea
nivelului
etap nivelul pragmatice
(Neamu,
gramatical limbajului ca
aceauniti
este existo manipularea
ale
de Pentru realizeze
în
mod
reduce
Aceastcu la dimensiuni
Subdomeniul
dou relaie
de
Sintagma ipoziilor pragmatic timp.caionalepropune
sintactic care dea unitäilor al
de 2009).în matic
pune
rare între rolultele trei n,

de
intervenfie
Domeniul

ritm side fluent. Bâlbâiala

 Resurse Haegan,
Tala_,
2014);mos
procedurale
i (Bodea
358 metoda
pove_tilor
analizei
trelor
delimbaj;
reportofonul;
PEAFC -Cronometrul.

materiale metoda
proba sociale;

- - -
unor
independent/auto(Okada,
dupacestora
în
mod Ohtake,
Yarnagihara,
reproducere nal-functionale
prin
inter
mediul
pove_tilor
sociale
a într-ode
conversaie a abilitilor
comunicaio
antrenare
lecturarefrmântri poeziilor
Exemple
de
activiti
intonaie, redarea
unitate
de
timp; rol;
de de de i de
cu cântecelor
exerciiisau de exerciii
exerciiiexerciii
cu jocuri
liber; texte jocuri
limb, model nom; 2010).

- - - - - -
a a descrie
proprile
sentimente,
de uneiascultate;
de de de
imagini, abilittilor
abilitilor abilitilor abilitilor
întâm
a rspunde
la
întrebäri;
repovestire exprimare
în
public.
uneiunei sau
antrenarea
antrenarea citite antrenarea
antrenarea
a a
Obiective descriere
povestire
sau emoi;
pove_ti
plri
- - - -
intervenielogopedic
parc), la persoanele
necunoscute
sau
(la pre aceea de infor rolulmonitoriza
perterapie.
în care
cabinetului informaii are a
strad, fiind acestora verbal
de terapia persoanei Terapeutul
Subdomeniul bâlbâial i în
pe solicitaoferi facilitaaflate
exprimarea
dinafara
magazin,
sarcina le maii. soanei
etape zinta
în a
de de de a
_i
de
intervenie
Domeniul
 poate
i afectiv-emoionale proconfrun auditory 359
procedurale
Resurse Anca,
se este
bâlbâielii
1983; se
(desensibilizarea
delayed
care
materiale (Bo^caiu,
cu
aduli);
simptomatologiei tulburarea
componentei (DAF
lucru(pentru
bâlbâie auditiv
de de
Exemplea metodeocupaional
activiti
de se
afectate
feedbackului
Ro_an,
2015):
terapeutic
economia care
angajament; feedback).
_i psihoterapia
cognitiv-comportamental;
puin
persoanei
proceduri 2010);
îin
abordare terapia mnai a
Moldovan,
semnificativ amânare
auditory
i a devin Manning,
_i
tehnici, acceptare
desensibilizare
psihoterapia
sugestie;
prin
de copii)
individual;
psihoterapia
relaxare; persoanele de altered
nevoii 2006; grup; familiei;
p
- sihoterapia
(pentru
urmtoarele 1973, tehnicilor
pondere prin -farmacoterapia;
-
rspunde Moldovan, de de Riper,
psihoterapia
psihoterapia
psihoterapia de care
tehnicile AAF
oocup
ludoterapia utilizarea
prinVan feedback,
Obiective la
aPentrurecurge
2005; cesul
care - - t -
- - - - -
mediului;din
a feedbackul
accentuate
prin per disfluente
(desensibili
de
intervenie con_tientizareacontextului
interpretarea
reacilor
neurovegetative;
reaciilor i episoadele
celor
emo conflictelor sunt atitudinii
i-emoilor;
dentificarea
emoionale
controlul
_i reducerea
situaiilor
strilor
de
tensiune; disfluenele a
vedere partea i
cauz
de de
schimbarea
fa
Subdomeniul de reducerea din
în
punct care negativ mediu zarea).
soanei
tional;
-
din - în -
-
deDomeniul
Afectiv-emo
intervenie
ional

Bâlbâiala
de fluen.
Tulburrile de ritmi
Logopedia